Monitorul Oficial 30/1990: Diferență între versiuni
Gall (discuție | contribuții) Fără descriere a modificării |
m (A protejat "Monitorul Oficial 30/1990": Migrat la civvic.ro ([edit=sysop] (indefinit))) |
(Nicio diferență)
| |
Versiunea de la data 19 martie 2012 11:42
Monitorul Oficial al României
Anul II, Nr. issue::30 - Joi, 22 februarie year::1990
Decrete-lege
Decret-lege privind confecționarea și vânzarea verighetelor din aur pentru populație
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Se autoriză Banca Națională a României să confecționeze, prin întreprinderea Monetăria statului, verighete din aur pentru populație, din aurul și argintul repartizat în acest scop.
Art. 2. - Verighetele din aur pentru populație se confecționează în titlul de 14 karate (583‰).
Prețurile cu amănuntul ale verighetelor din aur 14 karate sunt următoarele:
- verighete simple 650 lei/g
- verighete cu cizelură mecanică 700 lei/g
- verighete cu cizelură manuală 800 lei/g.
Art. 3. - Vânzarea verighetelor din aur pentru cei ce se căsătoresc se face prin magazinele Ministerului Comerțului Interior, autorizate de Banca Națională a României, pe baza dovezii de depunere a actelor în vederea căsătoriei.
Art. 4. - Decretul prezidențial nr. 110/1974 privind stabilirea prețurilor cu amănuntul pentru obiectele și bijuteriile din aur și argint, precum și la aurul dentar, se abrogă.
Decret-lege pentru abrogarea Decretului nr. 50/1989 privind unele măsuri referitoare la regimul pietrelor semiprețioase naturale
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Decretul nr. 50/1989 privind unele măsuri referitoare la regimul pietrelor semiprețioase naturale se abrogă.
Decret-lege privind aprobarea modificării articolului 5 al Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Se aprobă modificarea art. 5 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat prin Decretul nr. 233/1949, votată de Adunarea Națională Bisericească în ședința din 5 decembrie 1982, potrivit anexei la prezentul decret-lege.
Art. 2. - Două exemplare din textele modificate, vizate de Ministerul Cultelor, unul în păstrarea Ministerului Cultelor, iar al doilea în păstrarea Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, constituie exemplarele autentice ale modificărilor aduse statutului.
Anexă
Modificarea articolului 5 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române
Articolul 5 va avea următorul cuprins:
„Art 5. - Biserica Ortodoxă Română, organizată ca patriarhie, cu titulatura „Patriarhia Română”, sub raportul orânduirii canonice administrative, cuprinde:
I. Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:
1. Arhiepiscopia Bucureștilor, cu reședința în municipiul București.
2. Arhiepiscopia Tomisului, cu reședința în municipiul Constanța.
3. Episcopia Argeșului, cu reședința în orașul Curtea de Argeș.
4. Episcopia Buzăului, cu reședința în municipiul Buzău.
5. Episcopia Galaților, cu reședința în municipiul Galați.
II. Mitropolia Moldovei și Sucevei, cu eparhiile:
6. Arhiepiscopia Iașilor, cu reședința în municipiul Iași.
7. Episcopia Romanului și Hușilor, cu reședința în municipiul Roman.
III. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile:
8. Arhiepiscopia Sibiului, cu reședința în municipiul Sibiu.
9. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, cu reședința în municipiul Cluj-Napoca.
10. Episcopia Alba Iulia, cu reședința în municipiul Alba Iulia.
11. Episcopia Oradei, cu reședința în municipiul Oradea.
IV. Mitropolia Olteniei, cu eparhiile:
12. Arhiepiscopia Craiovei, cu reședința în municipiul Craiova.
13. Episcopia Râmnicului Vâlcea, cu reședința în municipiul Râmnicu Vâlcea.
V. Mitropolia Banatului, cu eparhiile:
14. Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului, cu reședința în municipiul Timișoara.
15. Episcopia Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, reședința în municipiul Arad.”
Decret-lege privind aprobarea nivelului de salarizare pentru personalul Ministerului Cultelor
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Nivelul de salarizare pentru personalul Ministerului Cultelor este cel prevăzut, pentru ministere, în anexa nr. VI, pct. I lit. A la Legea nr. 57/1974.
Decrete
Decret privind trecerea în rezervă a unor generali
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Se trec în rezervă prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor următorii generali:
- generalul-locotenent Pleșiță Gheorghe Nicolae
- generalul-maior Zagoneanu Gheorghe Gheorghe.
Decret privind trecerea în rezervă a unor generali din Ministerul de Interne
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Pe data prezentului decret, următorii generali din Ministerul de Interne se trec în rezervă, în condițiile art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor, în vederea pensionării:
- generalul-maior Apostol A. Vasile
- generalul-maior Bordea Gh. Aron
- generalul-maior Penciuc N. Dumitru.
Decret privind eliberarea din funcție a unui general
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Generalul-colonel Topliceanu Constantin Iulian se eliberează din funcția de adjunct al ministrului apărării naționale și comandant al Trupelor de uscat.
Decret privind recunoașterea arhimandritului Casian Crăciun în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Galaților
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Arhimandritul Casian Crăciun se recunoaște în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Galaților, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 12 februarie 1990.
Decret privind recunoașterea preotului Romul Joantă în funcția de episcop-vicar la Arhiepiscopia Sibiului
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Preotul Romul Joantă se recunoaște în funcția de episcop-vicar la Arhiepiscopia Sibiului, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 12 februarie 1990.
Decret privind recunoașterea preotului Alexa Ignat în funcția de vicar-arhiereu la Mitropolia Cultului creștin de rit vechi
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Preotul Alexa Ignat se recunoaște în funcția de vicar-arhiereu la Mitropolia Cultului creștin de rit vechi, pentru care a fost ales de Soborul Mare al Bisericii creștine de rit vechi din România în ziua de 6 februarie 1990.
Decret privind recunoașterea preotului Daniel Ciobotea în funcția de episcop-vicar la Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Preotul Daniel Ciobotea se recunoaște în funcția de episcop-vicar la Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 12 februarie 1990.
Decret privind recunoașterea preotului Ioan Andreicuț în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Alba Iulia
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Preotul Ioan Andreicuț se recunoaște în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Alba Iulia, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 12 februarie 1990.
Decret privind trecerea în rezervă a unor generali și a unui viceamiral
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Următorii generali, chemați în activitate pentru o perioadă scurtă de timp, se trec în rezervă prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor:
- generalul-colonel Ion Petre Gheorghe
- generalul-colonel Nicolescu Voinea Marin
- generalul-locotenent Lavric Gheorghe Gheorghe
- generalul-locotenent Pletos Nicolae Dumitru
- generalul-locotenent Popescu Constantin Gheorghe
- generalul-locotenent Suța Aurel Ion
- generalul-maior Bordei Bucur Ion
- generalul-maior Burdoi Nicolae Gheorghe
- generalul-maior Drăghici Tudor Grigorie.
Art. 2. - Viceamiralul Hîrjeu Gheorghe Nicolae, chemat în activitate pentru o perioadă scurtă de timp, se trece în rezervă prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor.
Comunicate
Comunicat
În ziua de 19 februarie 1990, Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională s-a reunit pentru a analiza aspectele legate de manifestația ce a avut loc în Piața Victoriei din Capitală în cursul zilei de 18 februarie 1990.
Biroul executiv a ascultat informările prezentate de Mihai Drăgănescu și Gelu Voican-Voiculescu, viceprim-miniștri ai guvernului, general-colonel Victor Stănculescu, ministru al apărării naționale, general-colonel Mihai Chițac, ministru de interne, după care a procedat la o dezbatere amănunțită a celor întâmplate în Piața Victoriei și a implicațiilor pe care le au pentru situația politică actuală din țară. Analiza faptelor a arătat că o demonstrație pornită din Piața Unirii și ajunsă în fața sediului guvernului, desfășurată fără autorizații legale, a prilejuit manifestări de violență din partea unui grup restrâns de participanți, special pregătiți în acest scop. Aceștia, folosind-se de răngi și diferite alte obiecte metalice, pe care le aveau asupra lor, au forțat intrarea în sediul guvernului și al Ministerului Afacerilor Externe, unde s-au dedat la acte de vandalism și molestare împotriva unor reprezentanți ai guvernului și a militarilor din serviciul de pază. Această agresiune a provocat rănirea a peste 30 de militari și polițiști care, abținându-se să folosească armamentul propriu, au încercat să-și îndeplinească misiunea de apărare ce le fusese încredințată fără a riposta prin violență. S-au produs, de asemenea, pagube materiale, avarii ale edificiului, s-au risipit și distrus acte oficiale, s-au înregistrat distrugeri ale unor automobile și ale unei părți din mobilierul aflat în interiorul clădirii.
Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și-a exprimat dezaprobarea față de asemenea acte de violență ce periclitează climatul social și politic din țară, însăși stabilitatea de care are atâta nevoie procesul de înaintare spre democrație, condamnând și cerând pedepsirea severă a celor vinovați. În numele unor variate formațiuni politice pe care le reprezintă, mai mulți membri ai biroului executiv au dezavuat fără echivoc folosirea unor asemenea metode, care pot prejudicia grav perspectivele consolidării noastre democratice. Aceasta vine în contradicție flagrantă cu spiritul politicii de colaborare și conlucrare care animă toate formațiunile politice din momentul constituirii Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în vederea acțiunii unite pe o platformă comună în scopul asigurării stabilității și liniștii în țară, al pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor libere din luna mai. Astfel de metode și manifestări, care ar putea împinge pe calea unei dezagregări anarhice, sunt de natură să acrediteze ideea că țara este neguvernabilă, inaptă pentru valorile și spiritul democrației. Este semnificativ, de asemenea, că în timpul acestei dezlănțuiri de vehemență necivilizată, de vandalism, s-au găsit unele capete înfierbântate și aventuriste care să propună unor cadre superioare din armată, care coordonau apărarea sediului guvernului, ideea nesăbuită a alcătuirii unei puteri militare, înjghebată în pripă, sub presiunea unor elemente turbulente - ceea ce firește n-a găsit decât o atitudine fermă de refuz din partea militarilor respectivi.
Asemenea acte nesăbuite riscă să deformeze ambianța politică din țară, să creeze incertitudine și neliniște generală, provocând reacții de indignare, greu de controlat, din partea unor categorii largi ale populației în diferite localități și zone ale țării. Chiar în timpul desfășurării ședinței, la cererea expresă a biroului executiv, președintele Ion Iliescu s-a adresat țării, prin radio și televiziune, îndemnând la responsabilitate și stăpânire de sine, rugând, totodată, pe cei care se puseseră în mișcare pornind spre București din Valea Jiului și alte centre muncitorești, spre a apăra guvernul, sa rămână la locurile lor de muncă, să-și dovedească prin calm și luciditate încrederea în destinul nou al țării. Cu asentimentul biroului executiv, domnul Ion Iliescu a atras atenția asupra riscurilor pe care le creează escaladarea violenței, anarhia care inevitabil ar putea naște dictatură, ar genera o înlănțuire nefastă de evenimente care ar transforma România într-un teatru de confruntări violente.
Deliberarea din biroul executiv a pus accent pe responsabilitatea civică de care este nevoie să se dea dovadă de întreaga națiune, atât în activitatea partidelor și diferitelor formațiuni politice, cât și în imaginea pe care o oferim despre problemele actuale ale țării, în presă și mass-media, astfel încât să se preîntâmpine tentativele de manipulare a conștiințelor și comportamentelor, ce nu pot decât să dăuneze vieții publice românești.
Față de cele întâmplate, biroul executiv a cerut organelor de stat competente să ancheteze temeinic și fără întârziere circumstanțele exacte ale agresiunii din ziua de 18 februarie, săvârșită împotriva unor instituții guvernamentale, și să stabilească factorii care s-au aflat în spatele acestor provocări evidente. S-a stabilit, în același timp, ca, în funcție de concluziile la care se va ajunge, toți cei vinovați să fie deferiți justiției și să primească pedeapsa meritată. Pentru a preîntâmpina comiterea unor noi acte de violență huliganică, s-a hotărât elaborarea unui decret-lege care să instituie măsuri practice sigure de ocrotire eficientă a organelor de stat, a instituțiilor publice, a sediilor tuturor partidelor și formațiunilor politice, a liniștii cetățenilor și ordinii de drept, astfel încât să se asigure un climat de certitudine și liberă expresie democratică. S-a cerut, de asemenea, organelor de ordine publică să manifeste promptitudine și decizie în aplicarea reglementărilor legale referitoare la organizarea adunărilor și manifestațiilor publice, în prevenirea oricăror încercări de destabilizare politică.
În cursul dezbaterilor s-a hotărât, de asemenea, să se iasă în întâmpinarea opiniei publice, oferind-se o informare veridică, din partea conducerii țării, în spiritul sincerității și obiectivității, asupra problemelor ce constituie obiect de frământare pentru categorii largi de cetățeni, cum ar fi bunăoară situația formațiunilor represive din structura vechiului departament al securității, atât la nivel central, cât și teritorial. Trebuie să fie cunoscute măsurile luate și cele ce se vor adopta, astfel încât să se răspundă în mod concret așteptării generale, să se aducă clarificările necesare pentru a se elimina suspiciunea reciprocă și sursele de tensiune care continuă să neliniștească opinia publică din țara noastră. Toate acestea sunt de natură să dezvolte dialogul civilizat și receptivitatea față de imperativele dezvoltării noastre democratice, asigurând diferitelor forțe sociale și politice un cadru de cooperare responsabilă și lucidă, în care, respectându-se diferențele legitime, să prevaleze interesele naționale majore.
Biroul executiv a hotărât să aducă în dezbaterea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, la proxima ședință, concluziile la care a ajuns în legătură cu problemele discutate și măsurile hotărâte în ședința de astăzi.