Monitorul Oficial 99/1990

Atenție! Această pagină este în lucru. Pentru a evita conflictele de editare, vă rugăm să nu modificați pagina. Dacă în decurs de 4-5 zile nu apar modificări, puteți șterge această etichetă (și puteți face modificări).

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::99 - Partea I - Joi, 9 august year::1990

Legi

Lege privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Se aprobă salariile tarifare ale funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor, potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta lege.

Stabilirea categoriilor județelor, municipiilor și orașelor se aprobă de guvern.

Art. 2. - Se abrogă anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 87/1990, precum și prevederile referitoare la salarizarea secretarilor comitetelor și birourilor executive ale fostelor consilii populare din Legea nr. 57/1974.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 31 iulie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 31 iulie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 7 august 1990 | Nr. 16.

Anexă

Salariile tarifare ale funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor

I. Primăria municipiului București - Capitala României
Nr. crt.	Funcția	Lei
1.	Primar general al Capitalei	11.000
2.	Viceprimar	10.000
3.	Secretar	9.500

II. Prefecturi ale județelor
Nr. crt.	Funcția	Categoria I	Categoria II
1.	Prefect	10.000	9.500
2.	Subprefect	9.500	9.000
3.	Secretar	9.000	8.500

III. Primării: municipii și sectoare ale municipiului București, orașe, comune
Funcția	Cu peste 300.000 de locuitori	Categoria I	Categoria II	Categoria III
1. Municipii
Primar	9.000	7.500	7.200	6.700
Viceprimar	3.000	7.000	6.700	6.300
Secretar	7.500	6.500	6.200	5.900

2. Orașe
Funcția	Categoria I	Categoria II	Categoria III
Primar	6.300	6.000	5.800
Viceprimar	5.800	5.500	5.400
Secretar	5.300	5.000	4.800

3. Comune
Funcția	Cu peste 15.000 locuitori	între 7.001 și 15.000 de locuitori	între 3.001 și 7.000 de locuitori	până la 3.000 locuitori
Primar	6.000	5.050	4.650	4.650
Viceprimar	5.400	4.600	4.200	-
Secretar	4.800	4.300	4.000	4.000

Notă:

1. Persoanele încadrate în funcțiile prevăzute în prezenta anexă beneficiază și de sporul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate.
2. Pentru funcțiile de conducere și de execuție din unitățile teritoriale financiare și de muncă și protecție socială se pot stabili salarii majorate cu 1-3 clase față de cele prevăzute în Legea nr. 57/1974 cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Lege privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue ale României

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Marea teritorială și apele maritime interioare ale României

Art. 1. - Marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22.224 m) măsurată de la liniile de bază.

Liniile de bază sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul țărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente.

Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte sunt prevăzute în anexă.

Limita exterioară a mării teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanță de 12 mile marine măsurată de la punctul cel mai apropiat al liniilor de bază.

Art. 2. - Marea teritorială a României se delimitează de marea teritorială a statelor vecine prin înțelegeri cu fiecare dintre aceste state, în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional.

Art. 3. - Limitele exterioare și laterale ale mării teritoriale, stabilite conform prevederilor art. 1 și 2, constituie frontiera de stat maritimă a României.

Art. 4. - Suprafețele de apă situate între țărmul mării și liniile de bază stabilite în art. 1 constituie apele maritime interioare ale României.

Art. 5. - Apele maritime interioare, marea teritorială, solul și subsolul acestora, precum și spațiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României.

În aceste spații România își exercită suveranitatea în conformitate cu legislația sa internă, cu prevederile convențiilor internaționale la care este parte și ținând seama de principiile și normele dreptului internațional.

Capitolul II

Zona contiguă a României

Art. 6. - Zona contiguă a României este fâșia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanța de 24 mile marine, măsurată de la liniile de bază stabilite în art. 1.

Art. 7. - În zona sa contiguă, România exercită controlul pentru prevenirea și reprimarea încălcărilor, pe teritoriul său, a legilor și reglementărilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar și al trecerii frontierei de stat.

Capitolul III

Trecerea inofensivă prin marea teritorială

Secțiunea A

Reguli aplicabile tuturor navelor străine

Art. 8. - Trecerea inofensivă a navelor străine prin marea teritorială a României se efectuează în condițiile stabilite de prezenta lege și de alte reglementări în vigoare, cu respectarea normelor dreptului internațional.

Prin „trecere” se înțelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:

a) de a o traversa fără a intra în apele maritime interioare ori fără a ancora într-o radă sau a face escală într-o instalație portuară situată în afară apelor maritime interioare;

b) de a intra în apele maritime interioare și a ancora într-o radă sau a face escală într-o instalație portuară sau de a le părăsi.

Trecerea trebuie să fie neîntreruptă și rapidă. Navele vor urma drumurile maritime, șenalele și pasele recomandate, specificate de hărțile maritime și în documentele de navigație.

Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, în afara cazurilor când acestea sunt impuse de nevoile navigației, sau ca urmare a unui caz de forță majoră ori avarie, pentru salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea navelor și aeronavelor aflate în pericol.

Art. 9. - Trecerea unei nave străine prin marea teritorială este inofensivă atât timp cât nu aduce atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale.

Se consideră că trecerea aduce atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale dacă o asemenea navă desfășoară, în marea teritorială sau în apele maritime interioare, una dintre următoarele activități:

a) amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a României sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional;

b) manevre sau exerciții cu arme de orice fel;

c) culegerea de informații în detrimentul apărării sau securității naționale;

d) propaganda care prejudiciază interesele apărării sau ale securității naționale;

e) decolarea de pe nave, apuntarea sau îmbarcarea pe nave a oricărui fel de aparate de zbor;

f) lansarea, debarcarea sau îmbarcarea de tehnică militară, scafandri, submarine, alte vehicule submersibile și orice alte instalații în măsură să execute cercetări subacvatice;

g) îmbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri bănești sau de persoane, contrar legilor și reglementărilor în vigoare;

h) poluarea deliberată și gravă, de orice natură, a apei și atmosferei;

i) orice activitate de pescuit;

j) orice activitate de cercetări științifice, arheologice sau ridicări hidrografice;

k) orice activitate care se desfășoară cu încălcarea reglementărilor internaționale în domeniul radiocomunicațiilor sau care poate perturba funcționarea sistemelor de comunicații sau a oricărui alt echipament sau instalații;

l) orice altă activitate care nu are o legătură directă cu trecerea sau care se desfășoară cu încălcarea condițiilor prevăzute în prezenta lege.

Art. 10. - În marea teritorială, în apele maritime interioare și în porturile României este interzis accesul oricărei nave care are la bord arme nucleare, chimice, alte arme de distrugere în masă, sau care transportă asemenea arme sau muniție pentru acestea, precum și orice alte mărfuri sau produse interzise de legile României.

Art. 11. - Navele străine cu propulsie nucleară pot intra în rade sau în porturi numai cu aprobarea prealabilă a organelor române competente, care va fi solicitată cu cel puțin 30 de zile înainte de data intrării.

Art. 12. - Navele străine cu propulsie nucleară și navele care transportă substanțe radioactive sau alte substanțe periculoase sunt obligate, atunci când se află în trecere prin marea teritorială, să aibă asupra lor documentele prevăzute de acordurile internaționale pentru aceste nave și încărcătura pe care o transportă.

Art. 13. - Controlul documentelor de siguranță a navelor cu propulsie nucleară și a navelor care transportă substanțe radioactive sau alte substanțe periculoase, controlul dozimetric și celelalte controale legate de protecția mediului înconjurător se execută de organele române competente, în locuri stabilite de către acestea. Pe timpul staționării navelor în porturi sau în rade pot fi executate controale suplimentare.

Dacă în urma controlului se constată că prezența unei nave poate duce la consecințe periculoase, organele române competente pot dispune ca, într-un termen stabilit, nava respectivă să părăsească marea teritorială.

Art. 14. - Navele străine aflate în trecere prin marea teritorială sau staționate în rade ori în porturi nu vor folosi mijloacele de navigație radio, aparatura hidroacustică și de radiocomunicații, sistemele electronice și optice de observare decât pentru necesitățile navigației și staționării la ancoră, precum și pentru a comunica cu autoritățile portuare și a realiza traficul radio, în clar sau folosind coduri, cu stațiile românești de pe uscat potrivit regulilor și procedurilor prevăzute în Regulamentul radiocomunicațiilor care este anexă la Convenția internațională a telecomunicațiilor.

Art. 15. - Organele române competente vor lua măsurile necesare pentru a preveni orice încălcare a condițiilor stabilite prin reglementările în vigoare cu privire la admiterea navelor străine în apele maritime interioare sau la instalațiile portuare și vor folosi orice mijloace legale, inclusiv de constrângere pentru a împiedica trecerea oricărei nave străine prin apele maritime interioare sau marea teritorială, dacă această trecere nu este inofensivă.

Art. 16. - Organele române competente pot suspenda temporar, în anumite zone ale mării teritoriale, trecerea inofensivă a navelor străine, ori de câte ori această suspendare este cerută de asigurarea securității țării sau este necesară pentru a se putea executa exerciții militare.

Măsurile de suspendare a trecerii inofensive prevăzute în alineatul precedent vor fi publicate în „avize pentru navigatori” emise de organele române competente.

Secțiunea B

Reguli aplicabile navelor străine folosite în scopuri comerciale

Art. 17. - Jurisdicția penală a României se aplică cu privire la orice infracțiune săvârșită pe teritoriul român de către persoane îmbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, precum și cu privire la orice infracțiune săvârșită la bordul unei asemenea nave, pe timpul când aceasta se află în porturile românești sau în apele maritime interioare.

Jurisdicția penală a României nu se va exercita la bordul unei nave străine folosite în scopuri comerciale, care trece prin marea teritorială, cu privire la o infracțiune săvârșită la bordul acesteia, cu excepția cazurilor când:

a) infracțiunea a fost săvârșită de un cetățean român sau de o persoană fără cetățenie care are domiciliul pe teritoriul României;

b) infracțiunea este îndreptată împotriva intereselor României sau împotriva unui cetățean român, ori a unei persoane rezidente pe teritoriul României;

c) infracțiunea este de natură să tulbure ordinea și liniștea publică în țară sau ordinea în marea teritorială;

d) exercitarea jurisdicției române este necesară pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanțe psihotrope;

e) asistența autorităților române a fost cerută, în scris, de căpitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcționar consular al cărui pavilion îl arborează nava.

Art. 18. - Jurisdicția penală a României se aplică și în cazul încălcării legislației române în vigoare cu privire la zona economică exclusivă a României în Marea Neagră de către persoane îmbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, dacă faptele sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni.

Art. 19. - Jurisdicția penală la bordul unei nave sub pavilionul unui stat cu care România a încheiat o convenție consulară sau un alt acord similar se exercită cu respectarea prevederilor acestora.

Art. 20. - În exercitarea jurisdicției României, organele române competente vor putea dispune, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare reținerea sau sechestrarea unei nave străine folosite în scopuri comerciale și vor putea lua măsuri de executare silită împotriva unei asemenea nave, care se găsește în marea teritorială sau în apele maritime interioare ale României, pentru asigurarea executării obligațiilor contractuale sau a altor obligații asumate de nava respectivă în timpul trecerii sau în legătură cu trecerea sa prin marea teritorială a României, precum și pentru alte pretenții rezultând din evenimente de navigație care au avut ca urmare avarii ale navei sau încărcăturii, sau rezultând din abordaje, asistență sau salvare, ca și pentru despăgubiri, taxe și altele asemenea.

Secțiunea C

Reguli aplicabile navelor militare străine, submarinelor și celorlalte vehicule submersibile precum și altor nave de stat folosite pentru servicii guvernamentale

Art. 21. - Navele militare străine, submarinele și celelalte vehicule submersibile, precum și navele sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale pot intra în marea teritorială, în porturi și rade numai cu aprobarea prealabilă a guvernului român, exceptându-se cazurile de avarie sau adăpostire de furtună.

Aprobarea se solicită cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care ar urma să aibă loc trecerea prin marea teritorială sau vizitarea porturilor sau radelor, cu excepția cazurilor când între România și statul pavilionului s-a convenit altfel.

Art. 22. - Submarinele și celelalte vehicule submersibile străine în trecere prin marea teritorială sunt obligate să navigheze la suprafață și să arboreze pavilionul național. Cele care se vor afla în imersiune vor fi constrânse să iasă la suprafață. În cazul când, din cauza unei avarii nu pot ieși la suprafață, acestea sunt obligate să semnalizeze, prin toate mijloacele necesare situația în care se află.

Art. 23. - Dacă o navă militară străină încalcă legile și reglementările României în apele maritime interioare sau în marea teritorială și nu ține seama de avertismentul ce i-a fost dat de a se conforma acestora, va fi somată să părăsească imediat marea teritorială a României.

Art 24. - Statul pavilionului va purta răspunderea pentru orice prejudicii sau daune cauzate de către o navă militară străină sau de către orice altă navă de stat folosită pentru servicii guvernamentale, precum și de către persoane care fac parte din echipajul acestor nave, pe timpul când nava respectivă s-a aflat în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.

Art. 25. - Sub rezerva excepțiilor prevăzute în Secțiunea A și a condițiilor din art. 21-24, navele militare străine și alte nave de stat străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucură de imunitate de jurisdicție pe timpul cât se află în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.

Capitolul IV

Dreptul de urmărire în afara mării teritoriale

Art. 26. - O navă străină folosită în scopuri comerciale poate fi urmărită în afara mării teritoriale a României și poate fi reținută pentru a fi trasă la răspundere dacă există motive întemeiate să se creadă că aceea navă a încălcat legile și reglementările române, pe timpul cât s-a aflat în apele naționale, în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contiguă a României.

Urmărirea poate începe atunci când nava străină sau una din ambarcațiunile acesteia sosește în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contiguă.

Urmărirea începe când nava străină nu se conformează semnalului de oprire și poate continua, fără întrerupere, până la intrarea navei urmărite în marea teritorială a propriului său stat sau a unui alt stat.

Nava reținută conform prevederilor acestui articol poate fi condusă până la cel mai apropiat port românesc, pentru cercetări și aplicarea de sancțiuni.

Dacă o navă a fost reținută în afara mării teritoriale, în împrejurări care nu justifică exercitarea dreptului de urmărire, ea va fi despăgubită pentru orice pierdere sau daună suferită ca urmare a acestei acțiuni.

Art. 27. - Dreptul de urmărire prevăzut la articolul precedent se aplică și în cazul încălcării de către o navă străină, folosită în scopuri comerciale, a legislației române cu privire la zona economică exclusivă a României la Marea Neagră.

În acest caz, urmărirea poate începe numai când nava străină în cauză sau una din ambarcațiunile sale se găsește în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusivă a României.

Capitolul V

Cercetarea științifică în marea teritorială a României

Art. 28. - Activitatea de cercetare științifică precum și cea de prospectare și de amenajare a navigației în marea teritorială a României se realizează de către instituțiile române de specialitate, în baza programei aprobate și cu avizul organelor române competente.

Art. 29. - Persoanele fizice sau juridice străine pot efectua cercetări științifice în marea teritorială a României numai cu autorizarea expresă a organelor române competente și potrivit condițiilor impuse de către acestea.

Capitolul VI

Protecția mediului marin

Art. 30. - Organele române competente stabilesc reguli privind prevenirea, reducerea și menținerea sub control a poluării mediului marin și asigură respectarea acestora în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.

Art. 31. - Este interzisă, potrivit legislației în vigoare, poluarea apelor maritime interioare și a mării teritoriale, precum și a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalații plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor, precum și de către surse aflate pe țărm, a unor substanțe sau reziduuri de substanțe toxice, radioactive, hidrocarburi precum și a altor substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor, ori pentru flora și fauna mării, sau alte reziduuri ori materiale care pot să producă pagube țărmului românesc ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a mării.

Art. 32. - În cazul în care există motive întemeiate să se creadă că o navă folosită în scopuri comerciale, care se află în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat prevederile legislației române sau regulile internaționale privind prevenirea, reducerea și menținerea sub control a poluării mediului marin, organele române competente sunt în drept să ceară navei respective explicații în legătură cu faptele care îi sunt imputate, precum și să inspecteze această navă în cazul în care ar refuza să prezinte explicațiile cerute sau dacă explicațiile primite nu concordă cu faptele.

Art. 33. - În cazul în care există dovezi neîndoielnice că o navă folosită în scopuri comerciale, care se află în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat, în aceste ape sau în zona economică exclusivă a României, regulile prevăzute la articolele 30 și 31 și a făcut deversări de substanțe toxice sau radioactive, hidrocarburi sau de alte substanțe și reziduuri care au cauzat o paguba importantă sau care amenință cu o asemenea pagubă țărmul românesc sau resursele din apele maritime interioare și din marea teritorială, organele române competente vor putea reține nava și deschide o acțiune în legătură cu această încălcare, în conformitate cu legislația română.

Art. 34. - În cazul în oare în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României are loc o coliziune de nave, o eșuare sau o altă avarie maritimă, iar acțiunile legate de un asemenea eveniment pot avea consecințe dăunătoare pentru apele maritime interioare și marea teritorială sau pentru țărmul românesc, organele române competente sunt în drept să adopte măsurile necesare, corespunzător cu paguba efectivă sau cu amenințarea pe care o reprezintă în scopul apărării împotriva poluării sau amenințării cu poluarea.

Capitolul VII

Sancțiuni

Art. 35. - Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:

a) încălcarea interdicției prevăzute la art. 11);

b) încălcarea interdicției prevăzute la art. 31, precum și aducerea ilegală, în scopul deversării, aruncării sau scufundări în apele maritime interioare ori în marea teritorială a României sau degajării în atmosfera de deasupra acestora, de pe nave sau de pe alte instalații plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor sau vehicule submersibile, de substanțe sau reziduuri toxice, radioactive, hidrocarburi sau alte substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora și fauna mării, sau alte reziduuri ori materiale care pot să producă pagube țărmului românesc ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a mării;

c) pescuitul industrial sau altă activitate de exploatare ilegală a resurselor naturale ale apelor maritime interioare sau ale mării teritoriale, inclusiv ale fundului mării și ale subsolului din aceste zone;

d) abordarea unei nave în apele maritime interioare, în marea teritorială ori eșuarea ei la țărm;

e) intrarea în porturile românești, fără aprobarea organelor române competente, a navelor cu propulsie nucleară;

f) neprezentarea documentelor prevăzute de acordurile internaționale pentru navele care transportă substanțe radioactive sau toxice ori alte substanțe periculoase, precum și neluarea măsurilor de precauție prevăzute de aceste acorduri;

g) efectuarea, fără autorizarea organelor române competente, sau cu încălcarea condițiilor stabilite în autorizație, a unor activități de cercetare științifică, de prospecțiuni sau a altor activități în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României;

h) îmbarcarea sau debarcarea de persoane ori mărfuri în afara porturilor sau a locurilor unde aceste operațiuni sunt autorizate;

i) pătrunderea neautorizată a unei nave într-un port declarat închis sau într-o zonă a mării teritoriale în care trecerea inofensivă a fost suspendată temporar;

j) încălcarea restricțiilor prevăzute în art. 14;

k) încălcarea interdicțiilor prevăzute în art. 9 lit. e), f) și k);

l) nerespectarea regulilor stabilite de organele române competente cu privire la securitatea navigației și la protecția cablurilor de telecomunicații și a conductelor submarine în apele maritime interioare sau în marea teritorială.

Contravențiile prevăzute la lit. a)-g) se sancționează cu amendă de la 100.000 la 2.000.000 lei iar cele prevăzute la lit. h)-l) cu amendă de la 10.000 la 500.000 lei, sancțiunile fiind aplicabile la locul constatării faptelor contravenționale.

Art. 36. - Dacă faptele prevăzute în art. 35 lit. a)-g) au cauzat pagube importante sau au produs alte consecințe grave ori au fost săvârșite în mod repetat, sancțiunea este amenda de la 1.000.000 la 2.000.000 lei.

Pentru faptele prevăzute în art. 35 lit. b) și c) sancțiunea poate fi, în funcție de gravitatea consecințelor și întinderea pagubelor, amenda de la 2.000.000 la 10.000.000 lei.

În situații deosebit de grave, organele române competente pot dispune, ca măsuri complementare, confiscarea navei, a instalațiilor, a uneltelor de pescuit, a aparaturii și a altor obiecte de la contravenient, folosite la săvârșirea contravenției.

Bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă.

Art. 37. - Nu constituie contravenție faptele prevăzute în art. 35 lit. d), h), i) și j) dacă au fost săvârșite în scopul garantării securității navei sau al salvării de vieți omenești ori în scopul evitării unor avarii la navă sau încărcătură.

Art. 38. - Contravențiile se constată și sancțiunea se aplică, în conformitate cu reglementările în vigoare, de organele de supraveghere și controlul navigației ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului și de către organele special împuternicite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Sănătății, precum și de alte organe special împuternicite prin lege.

Împotriva procesului-verbal de contravenție se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția maritimă și fluvială a Judecătoriei Constanța.

Art. 39. - Aplicarea amenzilor pentru contravenții nu scutește contravenientul de obligația de despăgubire pentru daunele pricinuite pe uscat, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României, în conformitate cu legislația română.

Art. 40. - Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice străine se plătesc în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută la cursul de schimb oficial din momentul săvârșirii contravenției.

Art. 41. - Contravențiilor prevăzute în art. 35 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25, 26 și 27 din acea lege.

Art. 42. - În cazul comiterii unor fapte pentru care legea română prevede arestarea comandantului navei străine sau reținerea acesteia, organele române competente vor înștiința imediat oficiul consular sau misiunea diplomatică ale statului de pavilion despre măsurile luate.

Nava reținută și echipajul său vor fi eliberate de îndată ce a fost depusă o cauțiune corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Cauțiunea va fi stabilită în lei și se va plăti în valută convertibilă, prin transformarea sumei din lei în valută la cursul de schimb oficial de la data săvârșirii contravenției.

Art. 43. - Organele ministerului Apărării Naționale vor asigura aplicarea prevederilor art. 21-22 și 26-27 și vor acorda sprijin altor organe de stat competente la aplicarea unor măsuri de constrângere împotriva navelor străine în marea teritorială în baza prevederilor prezentei legi.

Capitolul VIII

Dispoziții finale

Art. 44. - Termenul mare teritorială, astfel cum este definit în art. 1, înlocuiește termenul ape teritoriale folosit în dispozițiile legale anterioare prezentei legi.

Art. 45. - Prezenta lege intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Art. 46. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 39/1956 pentru reglementarea regimului apelor teritoriale, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 28 ianuarie 1956, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 31 iulie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 31 iulie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue ale României și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 7 august 1990 | Nr. 17.

Anexă

Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte, de la care este măsurată lăţimea spaţiilor maritime ale României

Segmentul	Punctele	Coordonatele geografice ale punctelor
		Latitudine (φ)	Longitudine (λ)