Monitorul Oficial 65/1990: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare
convertesc issue:: la patru cifre.
Fără descriere a modificării
(convertesc issue:: la patru cifre.)
 
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{MigrationWarning}}
__FORCETOC__
__FORCETOC__
[[Category:Monitorul Oficial|*1990 0065]]
[[Category:Monitorul Oficial|*1990 0065]]


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul II, Nr. [[issue::65]] - Sâmbătă, 12 mai [[year::1990]]
Anul II, Nr. [[issue::0065]] - Sâmbătă, 12 mai [[year::1990]]


== Decrete-lege ==
== Decrete-lege ==
Linia 26: Linia 27:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|136}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|136}}


=== Decret-lege privind îmbunătățirea condițiilor pentru ocrotirea, educarea, școlarizarea și pregătirea profesională a copiilor și tinerilor cu deficiențe fizice sau intelectuale și a minorilor inadaptați ===
=== Decret-lege privind îmbunătățirea condițiilor pentru ocrotirea, educarea, școlarizarea și pregătirea profesională a copiilor și tinerilor cu deficiențe fizice sau intelectuale și a minorilor inadaptați ===
Linia 31: Linia 34:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:


Art. 1. - Pentru înlesnirea accesului în unitățile de ocrotire a copiilor și tinerilor cu deficiențe fizice sau intelectuale și ai minorilor inadaptați, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de creștere, educare, școlarizare și calificare a copiilor și tinerilor din leagăne, case de copii și din instituțiile speciale de învățământ preșcolar, primar, gimnazial profesional, liceal și post-liceal, în vederea recuperării și integrării lor în societate, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și Ministerul Învățământului vor asigura, prin organele lor teritoriale de specialitate, după caz:
Art. 1. - Pentru înlesnirea accesului în unitățile de ocrotire a copiilor și tinerilor cu deficiențe fizice sau intelectuale și ai minorilor inadaptați, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de creștere, educare, școlarizare și calificare a copiilor și tinerilor din leagăne, case de copii și din instituțiile speciale de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și post-liceal, în vederea recuperării și integrării lor în societate, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și Ministerul Învățământului vor asigura, prin organele lor teritoriale de specialitate, după caz:


a) depistarea activă, înregistrarea și evidența copiilor și tinerilor care, potrivit legii, trebuie să beneficieze de condiții speciale de ocrotire ce nu le pot fi asigurate în familie sau prin instituțiile de învățământ obișnuit;
a) depistarea activă, înregistrarea și evidența copiilor și tinerilor care, potrivit legii, trebuie să beneficieze de condiții speciale de ocrotire ce nu le pot fi asigurate în familie sau prin instituțiile de învățământ obișnuit;
Linia 47: Linia 50:
Art. 4. - Rețeaua utilităților și cuprinderea ocrotiților și elevilor în casele de copii școlari și în învățământul special, structura anului școlar, durata de pregătire, conținutul activităților, formele de profesionalizare, precum și nomenclatorul profesiilor și meseriilor în care pot fi calificate persoanele handicapate, se stabilesc de Ministerul Învățământului împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne.
Art. 4. - Rețeaua utilităților și cuprinderea ocrotiților și elevilor în casele de copii școlari și în învățământul special, structura anului școlar, durata de pregătire, conținutul activităților, formele de profesionalizare, precum și nomenclatorul profesiilor și meseriilor în care pot fi calificate persoanele handicapate, se stabilesc de Ministerul Învățământului împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne.


Art. 5. - Articolul 242 alineatul 1 din Legea nr 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii se completează și va avea următorul cuprins :
Art. 5. - Articolul 242 alineatul 1 din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii se completează și va avea următorul cuprins :
 
<blockquote>
„Salariul tarifar prevăzut de lege pentru personalul didactic, personalul sanitar și personalul auxiliar de învățământ din leagăne, casele de copii și din unitățile speciale de învățământ preșcolar, primar, gimnazial,
„Salariul tarifar prevăzut de lege pentru personalul didactic, personalul sanitar și personalul auxiliar de învățământ din leagăne, casele de copii și din unitățile speciale de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal, profesional, de la centrele logopedice și de la cursurile de calificare sau recalificare pentru deficienți și invalizi este mai mare cu 3 clase de salarizare. Personalul de administrație, de deservire, de întreținere și de pază din leagăne, casele de copii și unitățile de învățământ special beneficiază de un salariu tarifar cu o clasă de salarizare mai mare decât cel prevăzut de lege”.
liceal și postliceal, profesional, de la centrele logopedice și de la cursurile de calificare sau recalificare pentru deficienți și invalizi este mai mare cu 3 clase de salarizare. Personalul de administrație, de deservire, de întreținere și de pază din leagăne, casele de copii și unitățile de învățământ special beneficiază de un salariu tarifar cu o clasă de salarizare mai mare decât cel prevăzut de lege”.
</blockquote>


Art. 6. - Articolul 19 din Legea nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori se abrogă; contribuția neachitată până la data prezentului de lege nu va mai fi urmărită.
Art. 6. - Articolul 19 din Legea nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori se abrogă; contribuția neachitată până la data prezentului decret-lege nu va mai fi urmărită.


Art. 7. - Pentru aplicarea prevederilor prezentului decret-lege se autoriză Ministerul Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, să modifice corespunzător indicatorii pe anul 1990.
Art. 7. - Pentru aplicarea prevederilor prezentului decret-lege se autoriză Ministerul Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, să modifice corespunzător indicatorii pe anul 1990.


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|138}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|138}}


==== Anexă ====
==== Anexă ====
Linia 97: Linia 101:
2. Elevii din unitățile speciale de învățământ și invalizii care se recalifică prin aceste unități, precum și ocrotiții din leagăne și casele de copii, primesc materiale educative, cultural-sportive, de igienă personală și rechizite școlare în valoare de 360 lei anual.
2. Elevii din unitățile speciale de învățământ și invalizii care se recalifică prin aceste unități, precum și ocrotiții din leagăne și casele de copii, primesc materiale educative, cultural-sportive, de igienă personală și rechizite școlare în valoare de 360 lei anual.


3. Preșcolarii, elevii deficienți și ocrotiții din casele de copii, care nu au venituri proprii din pensie de urmaș, ajutor lunar, pensie de pierdere capacității de muncă sau din munca prestată în atelierul-școală,
3. Preșcolarii, elevii deficienți și ocrotiții din casele de copii, care nu au venituri proprii din pensie de urmaș, ajutor lunar, pensie de pierdere a capacității de muncă sau din munca prestată în atelierul-școală,
primesc, pentru nevoi personale, o indemnizație lunară de 100 lei pentru preșcolari, 145 de lei pentru elevii claselor pregătitoare și I-VIII, 160 de lei pentru elevii liceelor și școlilor profesionale speciale și cei ai școlilor speciale de reeducare și de 200 de lei pentru elevii școlilor postliceale și studenții aflați în întreținerea caselor de copii.
primesc, pentru nevoi personale, o indemnizație lunară de 100 lei pentru preșcolari, 145 de lei pentru elevii claselor pregătitoare și I-VIII, 160 de lei pentru elevii liceelor și școlilor profesionale speciale și cei ai școlilor speciale de reeducare și de 200 de lei pentru elevii școlilor postliceale și studenții aflați în întreținerea caselor de copii.


Linia 115: Linia 119:


5. Asistații caselor de copii vor primi la încadrarea în muncă o indemnizație egală cu valoarea anuală de înlocuire a echipamentului și cazarmamentului.
5. Asistații caselor de copii vor primi la încadrarea în muncă o indemnizație egală cu valoarea anuală de înlocuire a echipamentului și cazarmamentului.


=== Decret-lege privind camerele de comerț și industrie din România ===
=== Decret-lege privind camerele de comerț și industrie din România ===
Linia 148: Linia 154:
a) sprijină dezvoltarea activităților comerciale și industriale ale membrilor lor și colaborează cu reprezentanțele din România ale camerelor de comerț străine;
a) sprijină dezvoltarea activităților comerciale și industriale ale membrilor lor și colaborează cu reprezentanțele din România ale camerelor de comerț străine;


b) țin registrul de comerț și asigură evidența armelor comerciale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;
b) țin registrul de comerț și asigură evidența firmelor comerciale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;


c) desfășoară activități de informare și documentare comercială;
c) desfășoară activități de informare și documentare comercială;
Linia 172: Linia 178:
b) să organizeze și să administreze târguri, precum și expoziții specializate, și să efectueze activități de reclamă comercială;
b) să organizeze și să administreze târguri, precum și expoziții specializate, și să efectueze activități de reclamă comercială;


e) să publice un buletin oficial al camerei și să editeze publicații de informare și reclamă comercială.
c) să publice un buletin oficial al camerei și să editeze publicații de informare și reclamă comercială.


Art. 6. - Sursele de finanțare ale camerelor de comerț și industrie teritoriale se constituie din cotizațiile membrilor, taxe, tarife, comisioane, donații, legate și orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată, în condițiile prevăzute de statut.
Art. 6. - Sursele de finanțare ale camerelor de comerț și industrie teritoriale se constituie din cotizațiile membrilor, taxe, tarife, comisioane, donații, legate și orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată, în condițiile prevăzute de statut.
Linia 192: Linia 198:
'''Camera de Comerț și Industrie a României'''
'''Camera de Comerț și Industrie a României'''


Art. 9. - Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept scop promovarea comerțului și industriei românești pe plan intern și extrem și sprijinirea intereselor comercianților români în raporturile cu autoritățile din țară și cu organisme specializate din străinătate.
Art. 9. - Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept scop promovarea comerțului și industriei românești pe plan intern și extern și sprijinirea intereselor comercianților români în raporturile cu autoritățile din țară și cu organisme specializate din străinătate.


Membrii Camerei de Comerț și Industrie a României sunt comercianții, persoane fizice și juridice, care aderă la statutul camerei, precum și camerele de comerț și industrie teritoriale, potrivit art. 8.
Membrii Camerei de Comerț și Industrie a României sunt comercianții, persoane fizice și juridice, care aderă la statutul camerei, precum și camerele de comerț și industrie teritoriale, potrivit art. 8.
Linia 237: Linia 243:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|139}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|139}}


=== Decret-lege privind încadrarea și salarizarea personalului din unitățile de justiție și procuratură ===
=== Decret-lege privind încadrarea și salarizarea personalului din unitățile de justiție și procuratură ===
Linia 268: Linia 276:
Art. 7. - Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și Procuratura Generală se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în raport cu pregătirea profesională și vechimea în muncă, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.
Art. 7. - Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și Procuratura Generală se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în raport cu pregătirea profesională și vechimea în muncă, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.


Art. 8. - Salarizarea personalului de specialitate cu pregătire medie din unitățile de justiție, procuratură, notariatele de stat și laboratoarele de expertize criminalistică se face corespunzător claselor de salarizare din anexele nr. 1-3.
Art. 8. - Salarizarea personalului de specialitate cu pregătire medie din unitățile de justiție, procuratură, notariatele de stat și laboratoarele de expertize criminalistice se face corespunzător claselor de salarizare din anexele nr. 1-3.


Trecerea de la o treaptă la alta se face după o perioadă de minimum 3 ani, în raport cu capacitatea profesională și comportarea în societate.
Trecerea de la o treaptă la alta se face după o perioadă de minimum 3 ani, în raport cu capacitatea profesională și comportarea în societate.


Art. 9. - Personalul de conducere și execuție, tehnic, economic, administrativ, de deservire și pază din unitățile de justiție și procuratură va fi salarizat, potrivit legii, la grupa V de ramuri din economie, gradul III de organizare a unității. Salariile muncitorilor calificați și ale șoferilor din unitățile de justiție, procuratură și laboratorul central de expertize criminalistică se stabilesc cu 5% mai mult, iar salariile celor din  aparatul Ministerului Justiției și Procuraturii Generale se stabilesc cu 10% mai mult decât beneficiază în prezent potrivit legii.
Art. 9. - Personalul de conducere și execuție, tehnic, economic, administrativ, de deservire și pază din unitățile de justiție și procuratură va fi salarizat, potrivit legii, la grupa V de ramuri din economie, gradul III de organizare a unității. Salariile muncitorilor calificați și ale șoferilor din unitățile de justiție, procuratură și Laboratorul central de expertize criminalistice se stabilesc cu 5% mai mult, iar salariile celor din  aparatul Ministerului Justiției și Procuraturii Generale se stabilesc cu 10% mai mult decât beneficiază în prezent potrivit legii.


Art. 10. - Toate categoriile de personal beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 10. - Toate categoriile de personal beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate, în condițiile prevăzute de lege.
Linia 289: Linia 297:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|140}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|140}}


==== Anexa Nr. 1 ====
==== Anexa Nr. 1 ====
Linia 315: Linia 324:
|5.||Judecător, procuror stagiar||28||25||-||-||-||sup. jurid.||-
|5.||Judecător, procuror stagiar||28||25||-||-||-||sup. jurid.||-
|-
|-
|6.||Prim-grefier tribunal, secretar pr. procuratură județeană||22||23||24||25||26||medii||8 ani in funcții auxiliare juridice
|6.||Prim-grefier tribunal, secretar pr. procuratură județeană||22||23||24||25||26||medii||8 ani în funcții auxiliare juridice
|-
|-
|7.||Grefier pr., secretar pr. procuratură locală și judecătorie||15||17||19||21||23||medii||5 ani în funcții auxiliare juridice
|7.||Grefier pr., secretar pr. procuratură locală și judecătorie||15||17||19||21||23||medii||5 ani în funcții auxiliare juridice
Linia 325: Linia 334:
|10.||Executor judecătoresc pr.||26||27||28||29||30||sup. jurid.||5 ani în funcții juridice
|10.||Executor judecătoresc pr.||26||27||28||29||30||sup. jurid.||5 ani în funcții juridice
|-
|-
|ll.||Executor judecătoresc||21||22||23||24||25||sup. jurid.||2 ani în funcții juridice
|11.||Executor judecătoresc||21||22||23||24||25||sup. jurid.||2 ani în funcții juridice
|-
|-
|12.||Executor judecătoresc pr.||18||20||22||24||26||medii||6 ani în funcții economice sau administrative
|12.||Executor judecătoresc pr.||18||20||22||24||26||medii||6 ani în funcții economice sau administrative
Linia 340: Linia 349:
|}
|}


Notă:
:Notă:


a) Conducătorii unităților de justiție și procuratură județene și locale vor fi desemnați, în funcție de calitățile profesionale și organizatorice, prin ordin al ministrului justiției și procurorului general, din rândul judecătorilor și procurorilor, indiferent de gradul acestora.
a) Conducătorii unităților de justiție și procuratură județene și locale vor fi desemnați, în funcție de calitățile profesionale și organizatorice, prin ordin al ministrului justiției și procurorului general, din rândul judecătorilor și procurorilor, indiferent de gradul acestora.
Linia 361: Linia 370:


d) Promovarea în grade profesionale se face pe bază de examen, după trecerea unei perioade minime de 4 ani în gradul inferior.
d) Promovarea în grade profesionale se face pe bază de examen, după trecerea unei perioade minime de 4 ani în gradul inferior.


==== Anexa Nr. 2 ====
==== Anexa Nr. 2 ====
Linia 366: Linia 376:
'''Indicatorul funcțiilor și salariilor din notariatele de stat valabil de la 1 iunie 1990'''
'''Indicatorul funcțiilor și salariilor din notariatele de stat valabil de la 1 iunie 1990'''


Trepte de salarizare
{|
 
!rowspan="3"|Nr. crt.
clase de salarizare
!rowspan="3"|Funcția
 
!colspan="5"|Trepte de salarizare
1. Notar gr. I 35 36 37 - - sup. jurid. 12 ani vechime în funcții de specialitate
!rowspan="3"|Studii
 
!rowspan="3"|Vechimea minimă în specialitate
2. Notar gr. II 32 33 34 - - sup. jurid. 8 ani în funcții de specialitate
|-
 
!I||II||III||IV||V
3. Notar gr. III 29 30 31 - - sup. jurid. 2 ani în funcții de specialitate
|-
 
!colspan="5"|clase de salarizare
4. Notar stagiar 22 23 - - - sup. jurid. -
|-
 
|1.||Notar gr. I||35||36||37||-||-||sup. jurid.||12 ani vechime în funcții de specialitate
5. Secretar pr. 16 13 20 22 24 medii 8 ani în funcții economice auxiliare, juridice sau administrative
|-
 
|2.||Notar gr. II||32||33||34||-||-||sup. jurid.||8 ani în funcții de specialitate
6. Secretar I 11 13 15 17 19 medii 4 ani în funcții economice sau administrative
|-
 
|3.||Notar gr. III||29||30||31||-||-||sup. jurid.||2 ani în funcții de specialitate
7. Secretar II 10 12 14 16 18 medii -
|-
 
|4.||Notar stagiar||22||23||-||-||-||sup. jurid.||-
8. Conducător carte funciară 11 13 15 17 19 medii 4 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
|-
 
|5.||Secretar pr.||16||18||20||22||24||medii||8 ani în funcții economice auxiliare, juridice sau administrative
9. Șef serviciu traduceri 28 29 30 31 sup. universitare 10 ani în funcții de specialitate
|-
 
|6.||Secretar I||11||13||15||17||19||medii||4 ani în funcții economice sau administrative
10. Traducător principal 26 27 28 29 30 sup. universitare 8 ani în funcții de specialitate
|-
 
|7.||Secretar II||10||12||14||16||18||medii||-
11. Traducător 24 25 26 27 28 sup. universitare 4 ani în funcții de specialitate
|-
|8.||Conducător carte funciară||11||13||15||17||19||medii||4 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
|-
|9.||Șef serviciu traduceri||28||29||30||31||32||sup. universitare||10 ani în funcții de specialitate
|-
|10.||Traducător principal||26||27||28||29||30||sup. universitare||8 ani în funcții de specialitate
|-
|11.||Traducător||24||25||26||27||28||sup. universitare||4 ani în funcții de specialitate
|-
|12.||Arhivar principal||6||8||10||12||14||medii||3 ani în funcții administrative
|-
|13.||Aprod||5||7||9||11||13||școală generală||-
|}


12 Arhivar principal 6 8 10 12 medii S ani în funcții administrative
:Notă:


13 Aprod 5 7 9 11 13 școală generală -
a) Șefii notariatelor de stat județene și locale, precum și notarii șefi adjuncți, vor fi desemnați prin ordin al ministrului justiției, din rândul notarilor, indiferent de gradul profesional, în funcție de calitățile profesionale și organizatorice ale acestora.
 
Notă:
 
a) Șefii notariatelor de stat județene și locale, precum și notarii șefi adjuncți, vor fi desemnați prin ordin al ministrului justiției, din rândul notarilor, indiferent de gradul profesional, în funcție de calitățile profesionale și organizatorice ale acestora


b) indemnizațiile de conducere în notariatele de stat sunt următoarele:
b) indemnizațiile de conducere în notariatele de stat sunt următoarele:


* notar șef 300-800 lei
{|
|notar șef||300-800 lei
|-
|notar șef adjunct||200-700 lei
|}


* notar șef adjunct 200-700 lei


==== Anexa nr. 3 ====
==== Anexa Nr. 3 ====


''' Indicatorul funcțiilor și salariilor din laboratoarele de expertize criminalistică valabil dela l iunie 1990'''
'''Indicatorul funcțiilor și salariilor din laboratoarele de expertize criminalistice valabil de la 1 iunie 1990'''


Trepte de salarizare
{|
!rowspan="3"|Nr. crt.
!rowspan="3"|Funcția
!colspan="5"|Trepte de salarizare
!rowspan="3"|Studii
!rowspan="3"|Vechimea minimă în specialitate
|-
!I||II||III||IV||V
|-
!colspan="5"|clase de salarizare
|-
|1.||Expert criminalist gr. I||35||36||37||-||-||sup. jurid.||12 ani în funcții de specialitate
|-
|2.||Expert criminalist gr. II||32||33||34||-||-||sup. jurid.||10 ani în funcții de specialitate
|-
|3.||Expert criminalist gr. III||29||30||31||-||-||sup. jurid.||6 ani în funcții de specialitate
|-
|4.||Tehnician principal||22||23||24||25||26||medii tehnice||8 ani în funcții de specialitate
|-
|5.||Tehnician||20||21||22||23||24||medii tehnice||4 ani în funcții de specialitate
|}


clase de salarizare
:Notă:


1. Expert criminalist gr l  35 36 37 - - șup juriu 12 ani în funcții de specialitate
a) Șeful Laboratorului central de expertize criminalistice și șeful adjunct, precum și cei de la laboratoarele interjudețene, vor fi desemnați în funcție de calitățile profesionale și organizatorice, prin ordin al ministrului justiției, din rândul experților criminaliști cu studii superioare juridice.


2. Expert criminalist gr. II 32 33 34 - - șup juriu 10 ani în funcții de specialitate
b) În situația în care natura expertizelor criminalistice impune și altă pregătire decât cea juridică, pot fi încadrate și alte persoane cu pregătire superioară tehnică, cu aceleași condiții de vechime în specialitate.


3. Expert criminalist gr. III 29 30 31 - - șup juriu 6 ani în funcții de specialitate
c) Indemnizațiile de conducere pentru funcțiile prevăzute la lit. a) vor fi cuprinse între:
 
4. Tehnician principal 22 23 24 25 26  medii 8 ani în funcții de tehnice specialitate
 
5. Tehnician 20 21 22 23 24  medii  4 ani în funcții de tehnice specialitate
 
Notă:
 
a) Șeful Laboratorului central de expertize criminalistice și șeful adjunct, precum și cei de lalaboratoarele interjudețene, vor fi desemnați în funcție de calitățile profesionale și organizatorice, prin ordin al ministrului justiției, din rândul experților criminaliști cu studii superioare juridice
 
b) În situația în care natura expertizelor criminalistice impune și altă pregătire decât cea juridică, pot fi încadrate și alte persoane cu pregătire superioară tehnică, cu aceleași condiții de vechime în specialitate
 
c) indemnizațiile de conducere pentru funcțiile prevăzute la lit a) vor fi cuprinse între:


* 300 - 800 lei pentru șefii laboratoarelor de expertize criminalistice;
* 300 - 800 lei pentru șefii laboratoarelor de expertize criminalistice;
* 200 - 700 lei pentru adjuncții acestora.


* 200 - 700 lei pentru adjuncții acestora
d) Trecerea de la treapta inferioară la cea superioară de salarizare se face din 3 în 3 ani, iar trecerea în grade profesionale din 4 în 4 ani, pe bază de examen.


d)Trecerea de la treapta inferioară la cea superioară de salarizare se face din 3 în 3 ani, iar trecerea în grade profesionale din 4 în 4 ani, pe bază de examen




Linia 443: Linia 472:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:


Art. 1 - Pe data prezentului decret-lege se organizează Sistemul Național de Informare și Documentare care funcționează pe baza autonomiei unităților care îl compun, prin cooperarea și colaborarea între acestea, pentru realizarea următoarelor obiective principale:
Art. 1. - Pe data prezentului decret-lege se organizează Sistemul Național de Informare și Documentare care funcționează pe baza autonomiei unităților care îl compun, prin cooperarea și colaborarea între acestea, pentru realizarea următoarelor obiective principale:


a) formularea și implementarea unei politici naționale în domeniul informării și documentații, care să pună în legătură cerințele de informare ale diverselor categorii de beneficiari, persoane fizice și juridice, cu sursele de informare corespunzătoare acestor cerințe și să asigure achiziționarea și valorificarea în țară a acestor surse;
a) formularea și implementarea unei politici naționale în domeniul informării și documentării, care să pună în legătură cerințele de informare ale diverselor categorii de beneficiari, persoane fizice și juridice, cu sursele de informare corespunzătoare acestor cerințe și să asigure achiziționarea și valorificarea în țară a acestor surse;


b) asigurarea accesului liber și operativ al tuturor factoiilor interesați la informațiile de semnalare și la materialele documentare semnalate, prin promovarea la scară națională a programelor privind controlul bibliografic internațional, accesul la publicații și la documentele de arhivă;
b) asigurarea accesului liber și operativ al tuturor factorilor interesați la informațiile de semnalare și la materialele documentare semnalate, prin promovarea la scară națională a programelor privind controlul bibliografic internațional, accesul la publicații și la documentele de arhivă;


c) valorificarea surselor de informare, pe baza principiului prelucrării unice și unitare și utilizării multiple a informațiilor din toate domeniile;
c) valorificarea surselor de informare, pe baza principiului prelucrării unice și unitare și utilizării multiple a informațiilor din toate domeniile;


d) asigurarea compatibilității tehnice și metodologice între serviciile specializate de informare și documentare,
d) asigurarea compatibilității tehnice și metodologice între serviciile specializate de informare și documentare, în scopul facilitării schimbului de informații atât pe plan intern, cât și în cadrul relațiilor externe;
în scopul facilității schimbului de informații atât pe plan intern, cât și în cadrul relațiilor externe;


e) promovarea pe scară largă a colaborării internaționale în domeniul informării și documentării, în scopul intensificării schimbului de publicații și informații, inclusiv prin intermediul rețelelor automatizate de schimb internațional de date și informații;
e) promovarea pe scară largă a colaborării internaționale în domeniul informării și documentării, în scopul intensificării schimbului de publicații și informații, inclusiv prin intermediul rețelelor automatizate de schimb internațional de date și informații;
Linia 458: Linia 486:
f) constituirea de bănci și baze de date de interes național pe domenii de cunoștințe, respectiv tipuri de documente, precum și bănci de date specifice diferitelor activități, în scopul formării unei rețele naționale de informare și documentare automatizate pentru accesul direct la informație.
f) constituirea de bănci și baze de date de interes național pe domenii de cunoștințe, respectiv tipuri de documente, precum și bănci de date specifice diferitelor activități, în scopul formării unei rețele naționale de informare și documentare automatizate pentru accesul direct la informație.


Art. 2 - Sistemul Național de Informare și Documentare include:
Art. 2. - Sistemul Național de Informare și Documentare include:
 
* Institutul Național de Informare și Documentare și alte unități de informare și documentare care desfășoara activități de nivel național, cum Sunt Institutul român de standizare, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Arhivele Statului, Biblioteca centrală de stat, Biblioteca Academiei, Biblioteca centrală universitară din București, Muzeul național;
 
* unitățile specializate de informare și documentare, cu sau fără personalitate juridică - la nivel de ramura sau domeniu de activitate - centre sau oficii de informare și documentare ale ministerelor și unități asimilate acestora;


* Institutul Național de Informare și Documentare și alte unități de informare și documentare care desfășoară activități de nivel național, cum Sunt Institutul român de standardizare, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Arhivele Statului, Biblioteca centrală de stat, Biblioteca Academiei, Biblioteca centrală universitară din București, Muzeul național;
* unitățile specializate de informare și documentare, cu sau fără personalitate juridică - la nivel de ramură sau domeniu de activitate - centre sau oficii de informare și documentare ale ministerelor și unități asimilate acestora;
* unități de informare și documentare la nivel teritorial, cum sunt biblioteci, arhive, muzee;
* unități de informare și documentare la nivel teritorial, cum sunt biblioteci, arhive, muzee;
* compartimente distincte de informare și documentare, cum sunt sectoare, servicii, birouri, biblioteci din unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, din unitățile de învățământ sau din unitățile economice și social-culturale.
* compartimente distincte de informare și documentare, cum sunt sectoare, servicii, birouri, biblioteci din unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, din unitățile de învățământ sau din unitățile economice și social-culturale.


Activitatea de informare și documentare se poate desfășura și de alte unități decât cele prevăzute la alin.1, precum și de persoanele fizice.
Activitatea de informare și documentare se poate desfășura și de alte unități decât cele prevăzute la alin. 1, precum și de persoanele fizice.


Art. 3 - Institutul Național de Informare și Documentare se reorganizează și va funcționa în subordinea Guvenului României.
Art. 3. - Institutul Național de Informare și Documentare se reorganizează și va funcționa în subordinea Guvernului României.


Atribuțiile și structura organizatorică a Institutului Național de Informare și Documentare, precum și salarizarea personalului și a centrelor de informare documentară se stabilesc prin hotărâre a guvernului.
Atribuțiile și structura organizatorică a Institutului Național de Informare și Documentare, precum și salarizarea personalului și a centrelor de informare documentară se stabilesc prin hotărâre a guvernului.


Art. 4 -Pentru fundamentarea și elaborarea programelor care decurg din obiectivele Sistemului Național de Informare și Documentare și stabilirea măsurilor privind strategia realizării acestora se constituie Consiliul științific al Sistemului Național de Informare și Documentare din care fac parte reprezentanți ai ministerelor și organelor centrale, Academiei Române și academiilor de științe, personalități marcante din unitățile de informare și documentare, biblioteci, unități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, din instituții de învățământ și cultură și unități economice. Consiliul funcționează la Institutul Național de Informare și Documentare.
Art. 4. - Pentru fundamentarea și elaborarea programelor care decurg din obiectivele Sistemului Național de Informare și Documentare și stabilirea măsurilor privind strategia realizării acestora se constituie Consiliul științific al Sistemului Național de Informare și Documentare din care fac parte reprezentanți ai ministerelor și organelor centrale, Academiei Române și academiilor de științe, personalități marcante din unitățile de informare și documentare, biblioteci, unități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, din instituții de învățământ și cultură și unități economice. Consiliul funcționează la Institutul Național de Informare și Documentare.


Modul de organizare și funcționare al consiliului științific se stabilește prin regulament aprobat de Guvernul României.
Modul de organizare și funcționare al consiliului științific se stabilește prin regulament aprobat de Guvernul României.


Art. 5 - Ministerele și celelalte organe centrale și locale, Academia Română și academiile de științe înființează și stabilesc atribuțiile și structura de organizare și modul de finanțare, de la bugetul de stat sau prin autofinanțare, a unităților de informare și documentare din ramura sau domeniul lor de activitate, cu acordul Consiliului științific al Sistemului Național de Informare și Documentare.
Art. 5. - Ministerele și celelalte organe centrale și locale, Academia Română și academiile de științe înființează și stabilesc atribuțiile și structura de organizare și modul de finanțare, de la bugetul de stat sau prin autofinanțare, a unităților de informare și documentare din ramura sau domeniul lor de activitate, cu acordul Consiliului științific al Sistemului Național de Informare și Documentare.


Art. 6 - Unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, instituțiile de învățământ, unitățile economice și social-culturale pot organiza activități de informare și documentare în compartimente distincte, cu mijloace financiare proprii, în funcție de interesele, posibilitățile și necesitățile lor.
Art. 6. - Unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, instituțiile de învățământ, unitățile economice și social-culturale pot organiza activități de informare și documentare în compartimente distincte, cu mijloace financiare proprii, în funcție de interesele, posibilitățile și necesitățile lor.


Art. 7 - Activitatea de informare și documentare se desfășoară pe bază de contracte, comenzi, abonamente sau alte forme convenite cu beneficiarii din țară sau din străinătate - persoane juridice sau fizice - pe bază de tarife stabilite prin acordul părților.
Art. 7. - Activitatea de informare și documentare se desfășoară pe bază de contracte, comenzi, abonamente sau alte forme convenite cu beneficiarii din țară sau din străinătate - persoane juridice sau fizice - pe bază de tarife stabilite prin acordul părților.


Unitățile de informare și documentare cu personalitate juridică ce funcționează pe baza autofinanțarii hotărăsc de sine stătător asupra modului de utilizare a fondurilor financiare obținute pe această bază.
Unitățile de informare și documentare cu personalitate juridică ce funcționează pe baza autofinanțării hotărăsc de sine stătător asupra modului de utilizare a fondurilor financiare obținute pe această bază.


Art. 8 - Cheltuielile efectuate de unitățile cu autofinanțare pentru funcționarea bibliotecii publice specializate, dezvoltarea fondului documentar, procurarea de utilaje și echipamente de calcul se suportă de la bugetul de stat.
Art. 8. - Cheltuielile efectuate de unitățile cu autofinanțare pentru funcționarea bibliotecii publice specializate, dezvoltarea fondului documentar, procurarea de utilaje și echipamente de calcul se suportă de la bugetul de stat.


Art. 9 - Decretul nr. 138/1974 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de informare documentară, H C M nr. 1598/1974 pentru aplicarea Decretului nr. 138/1974, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.
Art. 9. - Decretul nr. 138/1974 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de informare documentară, H.C.M. nr. 1598/1974 pentru aplicarea Decretului nr. 138/1974, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|141}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|141}}


=== Decret-lege privind instituirea „Timbrului cinematografie” ===
 
 
=== Decret-lege privind instituirea „Timbrului cinematografic” ===


'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:


Art. 1 - Se instituie, începând cu data adoptării prezentului decret-lege, „Timbrul cinematografie” de 0,50 lei.
Art. 1. - Se instituie, începând cu data adoptării prezentului decret-lege, „Timbrul cinematografic” de 0,50 lei.
 
Timbrul prevăzut la alin. 1 se va aplica pe fiecare bilet vândut la toate spectacolele cinematografice din țară și este inclus în prețul de vânzare al biletului.


Timbrul prevăzut la alin 1 se va aplica pe fiecare bilet vândut la toate spectacolele cinematografice din țară și este inclus în prețul de vânzare al biletului.
Art. 2. - Centrul Național al Cinematografiei va asigura luarea măsurilor de aplicare a prezentului decret-lege și, după punerea la dispoziția Uniunii cineaștilor din România a sumelor necesare pentru completarea celorlalte surse statutare de finanțare a acestei uniuni în limita a cel mult 50 milioane lei, va vărsa diferența la bugetul de stat.


Art. 2 - Centrul Național al Cinematografiei va asigura luarea măsurilor de aplicare a prezentului decret-lege și, după punerea la dispoziția Uniunii cineaștilor din România a sumelor necesare pentru completarea celorlalte surse statutare de finanțare a acestei uniuni în limita a cel mult 50 milioane lei, va vărsa diferența la bugetul de stat.
Ministerul Finanțelor va aloca sumele primite potrivit alin. 1 pentru subvenționarea unor acțiuni legate de dezvoltarea cinematografiei.


Ministerul Finanțelor va aloca sumele primite potrivit alin 1 pentru subvenționarea unor acțiuni legate de dezvoltarea cinematografiei.
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|142}}




{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|142}}


=== Decret-lege privind autorizarea funcționării în condiții de autonomie a Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice ===
=== Decret-lege privind autorizarea funcționării în condiții de autonomie a Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice ===
Linia 511: Linia 539:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:


Art. 1 - Se autoriză funcționarea Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice ca persoană juridică, cu sediul în București.
Art. 1. - Se autoriză funcționarea Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice ca persoană juridică, cu sediul în București.


Art. 2 - Secția Națională Română a Uniunii Medicale Balcanice se bucură de deplină autonomie organizatorică, funcțională, economică și financiară.
Art. 2. - Secția Națională Română a Uniunii Medicale Balcanice se bucură de deplină autonomie organizatorică, funcțională, economică și financiară.


Modul de organizare și funcționare a Secției Române a Uniunii Medicale Balcanice se stabilește prin statutul propriu aprobat de către adunarea generală a membrilor săi.
Modul de organizare și funcționare a Secției Române a Uniunii Medicale Balcanice se stabilește prin statutul propriu aprobat de către adunarea generală a membrilor săi.


Art. 3 - Pentru sprijinirea activității Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice se aprobă de la bugetul statului o subvenție anuală în vederea acoperirii cheltuielilor ce depășesc veniturile proprii și a plății cotizației către Secretariatul General Internațional al Uniunii Medicale Balcanice.
Art. 3. - Pentru sprijinirea activității Secției Naționale Române a Uniunii Medicale Balcanice se aprobă de la bugetul statului o subvenție anuală în vederea acoperirii cheltuielilor ce depășesc veniturile proprii și a plății cotizației către Secretariatul General Internațional al Uniunii Medicale Balcanice.


Art. 4. - Se autoriză ca Secretariatul General Intenațional al Uniunii Medicale Balcanice să aibă sediul în municipiul București.
Art. 4. - Se autoriză ca Secretariatul General Internațional al Uniunii Medicale Balcanice să aibă sediul în municipiul București.


Art. 5 - Pe data prezentului decret-lege se abrogă Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 1335 din 31 decembrie 1962, precum și orice alte dispoziții contrare.
Art. 5. - Pe data prezentului decret-lege se abrogă Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 1335 din 31 decembrie 1962, precum și orice alte dispoziții contrare.


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|143}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|143}}


== Hotarâri ale guvernului ==


=== Hotarârea privind înființarea Direcției de comerț exterior din cadrul Centralei de turism 0.N.T. „Litoral” ===
 
 
== Hotărâri ale Guvernului ==
 
=== Hotărâre privind înființarea Direcției de comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T. „Litoral” ===


'''Guvernul României''' hotărăște:
'''Guvernul României''' hotărăște:


Art 1. - Se înființează Direcția de comerț exterior în cadrul Centralei de turism ONT „Litoral” din subordinea Ministerului Turismului.
Art. 1. - Se înființează Direcția de comerț exterior în cadrul Centralei de turism O.N.T. „Litoral” din subordinea Ministerului Turismului.


Art 2. - Obiectul de activitate al Direcției de comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T. ,,Litoral”, pentru baza materială a centralei, îl constituie negocierea, încheierea și derularea contractelor externe pentru prestarea de servicii turistice, de cazare, masă, vânzări pe valută și alte prestații turistice pentru cetățenii străini.
Art. 2. - Obiectul de activitate al Direcției de comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T. „Litoral”, pentru baza materială a centralei, îl constituie negocierea, încheierea și derularea contractelor externe pentru prestarea de servicii turistice, de cazare, masă, vânzări pe valută și alte prestații turistice pentru cetățenii străini.


Direcția nou înființată preia activitatea desfășurată în acest domeniu de la Întreprinderea de turism internațional O.N.T. „Carpați” București.
Direcția nou înființată preia activitatea desfășurată în acest domeniu de la Întreprinderea de turism internațional O.N.T. „Carpați” București.


Art. 3. - Contractele externe de turism încheiate pentru anul 1990 se vor derula de către Întreprinderea de turism intemațional O.N.T. „Carpați” București, în colaborare cu Centrala de turism O.N.T. ,,Litoral”.
Art. 3. - Contractele externe de turism încheiate pentru anul 1990 se vor derula de către Întreprinderea de turism internațional O.N.T. „Carpați” București, în colaborare cu Centrala de turism O.N.T. „Litoral”.


Activitatea de negociere și încheiere de noi contracte se va realiza de către Direcția de Comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T.,,Litoral”.
Activitatea de negociere și încheiere de noi contracte se va realiza de către Direcția de comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T. „Litoral”.


Art. 4. - Operațiunile de comerț exterior în domeniul turismului internațional ne se vor realiza de către Direcția de comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T. „Litoral” se autoriză, încheie și derulează conform legislației în vigoare.
Art. 4. - Operațiunile de comerț exterior în domeniul turismului internațional ce se vor realiza de către Direcția de comerț exterior din cadrul Centralei de turism O.N.T. „Litoral” se autoriză, încheie și derulează conform legislației în vigoare.


Art. 5. - Structura organizatorică a Centralei de turism O.N.T. „Litoral” se completează cu Direcția de comerț exterior, coordonată de un director. Direcția va funcționa cu un număr maxim de 25 posturi, iar compartimentele funcționale ale acesteia vor fi aprobate de Ministerul Turisrnului, conform prevederilor legale.
Art. 5. - Structura organizatorică a Centralei de turism O.N.T. „Litoral” se completează cu Direcția de comerț exterior, coordonată de un director. Direcția va funcționa cu un număr maxim de 25 posturi, iar compartimentele funcționale ale acesteia vor fi aprobate de Ministerul Turismului, conform prevederilor legale.


{{SemnPm|Petre Roman|București|9 mai 1990|508}}
{{SemnPm|Petre Roman|București|9 mai 1990|503}}
2.173 de modificări

Meniu de navigare