Monitorul Oficial 157/1991

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0157 - Partea I - Joi, 25 iulie year::1991

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind organizarea și funcționarea învățământului în România în anul școlar (universitar) 1991/1992

Guvernul României hotărăște:

Cetățenii României au dreptul la învățătură indiferent de origine socială, sex, apartenență etnică, politică sau religioasă și fără orice altă îngrădire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului.

În România, învățământul este organizat de stat, are un caracter deschis, fiecărui cetățean asigurând-i-se accesul la toate gradele și formele de învățământ, cât și posibilitatea trecerii de la un tip de școală la altul.

Statul asigură condiții de protecție și ocrotire a minorilor până la vârsta de 16 ani, prin cuprinderea în diferite forme de învățământ sau de ocrotire. învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română.

Cetățenilor aparținând minorităților naționale li se asigură, în cadrul programei școlare, predarea limbii materne și a altor discipline de formare și educare, de cunoaștere a tradițiilor istorice și culturale, în vederea păstrării și dezvoltării patrimoniului cultural-național.

Întregul învățământ este coordonat de Ministerul Învățământului și Științei, care răspunde de organizarea, conținutul și controlul procesului instructiv-educativ.

Capitolul A

Sistemul de învățământ

Art. 1. - În anul școlar 1991/1992, sistemul de învățământ din România cuprinde:

• învățământul preșcolar;
• învățământul primar cu clasele I-IV;
• învățământul gimnazial cu clasele V-VIII;
• învățământul liceal cu clasele IX-XII sau IX-XIII;
• învățământul profesional cu anii I-III sau I-IV;
• învățământul complementar sau de ucenici cu anii I-II;
• învățământul tehnic de maiștri cu anii I-II sau I-III;
• învățământul postliceal de specialitate cu anii I-II sau I-III;
• învățământul superior de scurtă durată (colegii), cu anii I-III;
• învățământul superior de lungă durată cu anii I-VII;
• învățământul postuniversitar;
• doctoratul;
• alte forme de perfecționare.

Secțiunea I

Învățământul preșcolar

Art. 2. - Învățământul preșcolar se organizează pentru copii în vârstă de 3-6 (7) ani și se realizează prin grădinițe cu program normal, cu program prelungit, cu program săptămânal sau prin grădinițe speciale pentru copii cu handicap senzorial și mintal.

Grădinițele se înființează de către inspectoratele școlare și de societăți comerciale cu capital majoritar de stat sau regii autonome.

Grădinița se organizează cu cel puțin o grupă de copii din aceeași localitate sau din două localități rurale apropiate. Activitățile în grădinițe se desfășoară pc grupe de copii. «Grupa se constituie, în medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii și nu mai puțin de 20 copii. La grădinițele speciale pentru copii cu handicap senzorial și mintal organizate de Ministerul Învățământului și Științei și Secretariatul de Stat pentru Handicapați, grupa se constituie, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii și nu mai puțin de 8 copii.

Pentru fiecare grupă de preșcolari se încadrează câte o educatoare, iar la grădinițele cu program prelungit, săptămânal și la cele speciale pentru copii handicapați se încadrează încă o educatoare la fiecare grupă pentru tura de după-amiază.

La grădinițele cu program săptămânal se încadrează încă o educatoare la fiecare două posturi. La grădinițele speciale pentru copii handicapați se încadrează câte o educatoare la fiecare grupă, pentru desfășurarea activității cu copiii în zilele libere.

Art. 3. - Pentru copiii orfani, fără susținători legali sau proveniți din familii dezorganizate, se organizează case de copii preșcolari, de către inspectoratele școlare.

Activitatea în casele de copii preșcolari se desfășoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii și nu mai puțin de 8 copii.

Încadrarea cu educatoare la aceste unități se face conform reglementărilor prevăzute la art. 2.

Secțiunea II

Învățământul primar și gimnazial

Art. 4. - Învățământul primar se organizează ca învățământ de zi și funcționează cu clasele I-IV, de regulă, cu program de dimineață.

În clasa I a învățământului primar sunt cuprinși, de regulă, copiii care au împlinit vârsta de 6-7 ani până la data începerii anului școlar.

Art. 5. - În funcție de mărimea populației școlare, de gradul de dispersare a localităților și de baza materială existentă, învățământul primar funcționează în școli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee.

În învățământul primar, clasa I se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăși 40 elevi, dar nu mai puțin de 10 elevi.

Clasele II-IV pot funcționa în continuare cu efectivele din anul școlar precedent, dar nu mai mult de 40 elevi.

Activitatea de învățământ pentru fiecare clasă se asigură de către un învățător, iar la limbile moderne, de către profesori de specialitate.

În localitățile izolate sau cu efective mici de elevi se organizează școli cu clasele I-IV, cu predare simultană, dacă există cel puțin 4 elevi de vârsta acestor clase și dacă au fost cuprinși în școală toți copiii de vârsta claselor I-IV din localitatea respectivă. Desfăşurarea procesului de învățământ se asigură de către:

• un învățător pentru 4-20 elevi;
• doi învățători pentru 21-40 elevi, de regulă unul la clasele I și III și al doilea la clasele II și IV;
• trei învățători pentru 41-60 elevi;
• patru învățători pentru peste 60 elevi.

Art. 6. - Învățământul gimnazial se organizează ca învățământ de zi, cu clasele V-VIII.

În învățământul gimnazial, clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin de 10 elevi, în funcție de baza materială existentă.

Art. 7. - În comunele și satele în care funcționează numai școli cu predare în limbi ale minorităților naționale este obligatoriu să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10.

Art. 8. - În cadrul învățământului primar și gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza școli cu clasele I-VIII cu program de muzică, arte plastice și coregrafie sau școli cu program de educație fizică și sport.

Școlile cu program de educație-fizică și sport se organizează pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza și în cadrul altor școli cu clasele I-VIII.

Clasele de început din școlile cu program de muzică, arte plastice și coregrafie, precum și din școlile cu program de educație fizică și sport, se constituie din 25-30 elevi. Activitatea de învățământ din aceste școli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual.

Numărul de elevi din care se constituie o grupă se stabilește prin norme, la începutul fiecărui an școlar, de către Ministerul Învățământului și Științei, în funcție de specificul activității.

Art. 9. - Pentru promovarea activității elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal, cu aptitudini pentru sport, funcționează cluburi sportive, ca instituții de învățământ cu profil special. Elevii acestor cluburi sunt selecționați din toate clasele diferitelor școli unde se realizează pregătirea de bază.

Cluburile sportive școlare pot funcționa ca unități independente sau în cadrul unor școli și licee.

În cadrul cluburilor sportive școlare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 10. - Pentru copiii cu handicap senzorial și mintal se organizează, de către Ministerul Învățământului și Științei și Secretariatul de Stat pentru Handicapați, școli cu clasele I-VIII.

Pentru copiii orfani, fără susținători legali sau proveniți din familii dezorganizate se organizează case de copii școlari, în cadrul cărora pot funcționa și unități de învățământ.

În școlile pentru copii cu handicap senzorial și mintal, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi.

Pentru copiii cu handicapuri asociate, clasele se constituie din 4-8 elevi.

La casele de copii școlari care funcționează împreună cu școli speciale pentru copii handicapați, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi. La casele de copii școlari, grupele se constituie din 15 elevi.

Art. 11. - Pentru a oferi copiilor și elevilor posibilitatea de a desfășura activități extrașcolare, funcționează, ca instituții specializate subordonate inspectoratelor școlare, cluburi ale copiilor și elevilor, administrații permanente ale taberelor școlare.

În municipiul București funcționează Palatul copiilor, subordonat inspectoratului școlar al municipiului București.

Activitatea în aceste instituții se desfășoară pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 12. - Învățământul preșcolar, primar și gimnazial se desfășoară pe baza unor planuri de învațământ și programe unitare elaborate de Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 13. - Școlile primare și gimnaziale se înființează de către inspectoratele școlare, cu respectarea prevederilor legale.

Secțiunea III

Învățământul liceal

Art. 14. - Învățământul liceal se organizează prin licee, școli normale și seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII învățământ de zi sau seral.

Art. 15. - Învățământul liceal se organizează prin:

• licee teoretice;
• licee industriale;
• licee agricole;
• licee silvice;
• licee sanitare (în lichidare cu clasele X-XII);
• licee economice, administrative și de servicii;
• licee de informatică;
• licee de metrologie;
• școli normale;
• licee de artă;
• licee cu program de educație fizică și sport;
• licee militare;
• seminarii teologice.

Art. 16. - a) Liceele teoretice se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi și IX-XIII învățământ seral în profilurile: real și umanist.

b) Școlile normale se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi.

c) Liceele industriale, agricole, silvice, economice, administrative și de servicii, de artă, cu program de educație fizică și sport, de informatică și de metrologie se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi.

Liceele industriale, agricole, silvice, economice, de artă, administrative și de servicii pot fi organizate și cu clasele IX-XIII învățământ seral.

d) Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de învățământ și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului și Științei.

e) Seminariile teologice se organizează de Secretariatul de Stat pentru Culte, potrivit normelor stabilite de acest secretariat, cu respectarea planurilor de învățământ și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 17. - În învățământul liceal, clasele se constituie din 30 elevi, fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin de 18 elevi.

În liceele de artă și în cele cu program de educație fizică și sport, clasele de început se constituie din 25-30 elevi.

Art. 18. - Admiterea în clasa a IX-a în învățământul liceal se face prin concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului și Științei. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățământului gimnazial. Elevii admiși în clasa a IX-a de liceu, în anul școlar 1991/1992, pot continua studiile până la absolvirea învățământului liceal.

Art. 19. - Promovații clasei a XII-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot susține examenul de bacalaureat.

La școlile normale examenul de bacalaureat se susține după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat, eliberată de Ministerul Învățământului și Științei pentru toate tipurile de licee și școli normale (inclusiv liceele militare și seminariile teologice), conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învățământul superior, în învățământul postliceal de specialitate sau să ocupe funcții pentru care se cer studii medii.

Secțiunea IV

Învățământul profesional, complementar sau de ucenici

Art. 20. - Învățământul profesional se realizează prin școli profesionale cu durata de 3-4 ani învățământ de zi. Școlile profesionale se organizează de Ministerul Învățământului și Științei, prin inspectoratele școlare, ministere, departamente, alte organe centrale și locale, precum și de prefecturi și Primăria municipiului București. Aceste școli pot funcționa de sine stătător sau împreună cu licee, școli tehnice de maiștri și școli postliceale de specialitate, constituind grupuri școlare cu conducere unică.

Prin procesul de învățământ ce se organizează în aceste școli se asigură atât pregătirea profesională și instruirea practică, cât și o pregătire generală, asemănătoare celei din clasele IX-X de liceu.

Clasele de elevi din școlile profesionale se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Art. 21. - Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului și Științei. La concursul de admitere pot participa absolvenți al învățământului gimnazial.

Art. 22. - La școlile profesionale, studiile se încheie prin examen de absolvire. Promovații acestui examen primesc diplomă de absolvire în meseria în care s-au pregătit, care le conferă dreptul să exercite meseria respectivă, în concordanță cu nomenclatorul stabilit de Ministerul Învățământului și Științei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Art. 23. - În anul școlar 1991/1992 se organizează, în continuare, învățământ profesional pentru absolvenții clasei a X-a. În aceste școli, înscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 24. - Învățământul complementar sau de ucenici se organizează de către organele administrației locale, respectiv de către agenții economici, cu avizul Ministerului Învățământului și Științei, pentru promovații clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinși în învățământul liceal sau profesional.

Învățământul complementar sau de ucenici se organizează ca învățământ de zi cu durata de 2 ani. Clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 13 elevi. Acestea pot funcționa în cadrul grupurilor școlare, școlilor profesionale sau școlilor cu clasele I-VIII.

În cadrul învățământului complementar sau de ucenici se asigură pregătirea generală, precum și pregătirea profesională și de instruire practică într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperație, prestări servicii, inițiativă particulară, asociații cu caracter industrial și alte sectoare.

Art. 25. - Meseriile în care se pregătesc elevii prin învățământul complementar sau de ucenici se aleg din cele prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau școli profesionale.

Art. 26. - Încheierea studiilor învățământului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire.

Absolvenții primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți, în concordanță cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învățământului și Științei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Art. 27. - Absolvenții învățământului complementar sau de ucenici, precum și cei de la învățământul profesional, care doresc să continue studiile în învățământul liceal; pot susține examene de diferență, organizate sub formă de concurs, pentru înscrierea în clasa a X-a și respectiv a XI-a pentru cei de la învățământul profesional.

Secțiunea V

Învățământul tehnic de maiștri

Art. 28. - Învățământul tehnic de maiștri se realizează, la solicitarea agenților economici, prin școli tehnice de maiștri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire.

Art. 29. - Clasele la școlile tehnice oe maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor școlare.

Art. 30. - Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului și Științei.

Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul să profeseze în specialitatea respectivă, în concordanță cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învățământului și Științei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Secțiunea VI

Învățământul postliceal de specialitate

Art. 31. - Învățământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli postliceale de specialitate organizate de Ministerul Învățământului și Științei, la propunerea ministerelor, departamentelor economice sau altor organe centrale.

În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesii de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar.

Școlile postliceale de specialitate se organizează ca învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățământ liceal, având conducere unică.

Art. 32. - Clasele școlilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Art. 33. - Admiterea în școlile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului și Științei.

Absolvenții primesc diplomă de absolvire, care le conferă dreptul să profeseze în specialitatea absolvită, în concordanță cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învățământului și Științei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Secțiunea VII

Alte categorii de școli

Art. 34. - Ministerul Învățământului și Științei și Secretariatul de Stat pentru Handicapați organizează cămine-școală pentru copii cu handicap mintal, motor și mintal-motor, școli profesionale speciale pentru elevi cu handicap auditiv, vizual, mintal, motor și mintal-motor, licee și școli postliceale speciale pentru elevi cu handicap vizual și motor, școli speciale de reeducare și cursuri de calificare recalificare pentru invalizi. Procesul de învățământ dan aceste școli se desfășoară pe baza planurilor de învățământ și programelor școlare specifice, avute de Ministerul Învățământului și Științei.

Art 35. - Pentru terapia tulburărilor de limbaj la copiii și elevii din grădinițe, din învățământul primar și gimnazial, se organizează centre logopedice interșcolare, ca structuri de educație specială.

Centrul logopedic interșcolar funcționează pe lângă o grădiniță sau școală gimnazială, fiind coordonat și îndrumat de inspectoratul școlar.

Această activitate se desfășoară atât în clasele constituite, ci și în cabinetele special amenajate. În funcție de gravitatea tulburărilor, norma anuală a unui logoped este de 35-40 minori cu tulburări de limbaj din grădinițe și din învățământul primar și gimnazial.

Centrul logopedice interșcolar se organizează cu cel puțin 2 posturi de profesori logopezi (cu specialitatea psiho-pedagogie specială sau defectologie, pedagogie, psihologie).

Fiecare profesor logoped lucrează 18 ore săptămânal activitate directă cu un număr de 12-15 copii. Activitatea se desfășoară individual sau cu 2-4 copii în decursul a câte 2-5 ședințe săptămânal.

Art. 36. - Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, elevilor și părinților și pentru creșterea eficienței sistemului de învățământ, sunt organizate laboratoare județene de orientare școlară și profesională.

Aceste instituții desfășoară o activitate complexă de asistență psiho-pedagogică a cadrelor didactice, elevilor și părinților, organizată la sediu sau în școli, în vederea cunoașterii psiho-pedagogice a elevilor pentru individualizarea procesului instructiv-educativ și de motivarea opțiunilor școlare și profesionale.

Laboratoarele de orientare sunt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de Ministerul Învățământului și Științei, cel mult unu pe județ sau în municipiul București, fiind subordonate direct inspectoratelor școlare.

Personalul didactic al laboratoarelor se normează astfel:

• 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), în funcție de numărul elevilor și complexitatea activității.

Personalul auxiliar se formează astfel:

• 1 post de asistentă socială sau de laborant la fiecare laborator.

Personalul medical se normează potrivit normativelor Ministerului Sănătății.

În unitățile școlare mari se pot organiza cabinete de orientare școlară și profesională, afiliate laboratoarelor și încadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizează pentru un număr de cel puțin 800 elevi din școala respectivă. Nu se pot înființa mai mult de 6 cabinete într-un județ, respectiv 12 la municipiul București.

La cabinetul de orientare lucrează un profesor pentru orientare, cu specialitatea psihologie sau pedagogie.

Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasă 25% din norma didactică.

Secțiunea VIII

Învățământul superior și postuniversitar

Art. 37. - Învățământul superior este organizat pe două forme:

• învățământ superior de lungă durată;
• învățământ superior de scurtă durată (colegii).

Învățământul superior de lungă durată pregătește specialiști cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate și se realizează prin: universități, politehnica, institute și academii, organizate pe facultăți și secții de specializare.

Învățământul superior de scurtă durata (colegii) asigură pregătirea viitorilor specialiști pentru execuție, exploatare și/sau conducere, intermediari între muncitori și funcționari, absolvenți de școală profesională, liceu sau școală de calificare postliceală, pe de o parte, și ingineri, economiști, medici etc., absolvenți ai învățământului superior de lungă durată, pe de altă parte.

Colegiile sunt organizate în instituțiile de învățământ superior existente sau în alte unități școlare, dar făcând parte din structura instituțiilor de învățământ superior.

Instituțiile de învățământ superior se înființează prin hotărâri ale Guvernului, iar facultățile, secțiile de specializare Și colegiile, prin ordin al ministrului învățământului și științei.

Studiile în instituțiile de învățământ superior de lungă durată se realizează prin cursuri de zi, serale și fără frecvență, cu durata între 4 şi 7 ani, iar la colegii, prin cursuri de zi cu durata de 2 sau 3 ani.

Art. 38. - Învățământul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi și fără frecventă. În structura instituțiilor de învățământ superior funcționează școli postuniversitare cu durata de 1-2 ani.

Art. 39. - Doctoratul constituie forma superioară de perfecționare a pregătirii profesionale a specialiştilor în diferite ramuri ale științei, tehnicii si culturii, prin aprofundarea specializării atestate prin diploma de licență.

Art. 40. - Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfășurarea activităților în perioada stagiului de pregătire a doctoranzilor și susținerea tezelor în vederea obținerii titlului științific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învățământului și Științei.

Secțiunea IX

Învățământul în limbile minorităților naționale

Art. 41. - Copiilor și elevilor din rândul minorităților naționale li se asigură condiții egale de pregătire generală în limba maternă, ca și celor de naționalitate română.

Art. 42. - În localitățile cu populație din rândul minorităților naționale pot funcționa grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee, școli normale, clase, grupe sau secții cu predare în limba maternă.

Stabilirea acestor instituții școlare, grupe, clase sau secții se face de către inspectoratele școlare în funcție de solicitări și de ponderea populației școlare minoritare din zonă.

Istoria și geografia României se vor preda în limba română.

În învățământul superior și postuniversitar funcționează, în continuare,secții, ani de studii și grupe cu predare în limbile minorităților naționale.

Art. 43. - Pentru a putea participa activ la întreaga viață economică, socială, politică și culturală a României, trebuie ca tinerii din rândul minorităților naționale să cunoască limba română, asigurându-se condițiile necesare în acest scop.

Limba și literatura română este probă obligatorie la examenul de bacalaureat.

Art. 44. - Tinerilor proveniți din rândul minorităților naționale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigură, la cerere, însușirea limbii materne.

Art. 45. - La concursurile și examenele de admitere în învățământul de toate gradele, candidații din rândul minorităților naționale pot susține probele în limba maternă, la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă.

Art. 46. - În situații deosebite, funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase din celelalte tipuri de învățământ cu efective mai mici de 10 copii sau elevi va fi aprobată de Ministerul Învățământului și Științei, la cererea solicitanților.

Capitolul B

Dispoziții finale

Art. 47.- Finanțarea cheltuielilor unităților de învățământ se asigură:

1. de la buget prin:

• Ministerul Învățământului și Științei pentru unitățile de învățământ din subordinea sa exclusivă;
• celelalte organe centrale sau locale de stat pentru unitățile pe care le organizează;

2. din fondurile proprii ale agenților economici sau din alte surse pentru:

• învățământul complementar, profesional, tehnic de maiștri, la elevii cu care s-au încheiat contracte de școlarizare, luând«se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic și bursele elevilor. De asemenea, agenții economici vor asigura cheltuielile de întreținere și funcționare a grădiniţelor cu program prelungit și săptămânal organizate de aceștia.

3. din fondul de șomaj, pentru cheltuielile efectuate de direcțiile de muncă și protecție socială județene și a municipiului București, prin unitățile de învățământ, ocazionate de organizarea, potrivit legii, a cursurilor de calificare și recalificare a șomerilor;

4. din taxe de școlarizare încasate pentru elevii care doresc să se pregătească într-o meserie sau profesie solicitată și care nu s-au încadrat în numărul de locuri repartizate prin planul de școlarizare al școlilor complementare, profesionale și tehnice de maiștri și nu au contracte cu agenți economici. La stabilirea taxelor de școlarizare se va lua în calcul totalitatea cheltuielilor de instruire.

La stabilirea fondurilor necesare pentru funcționarea învățământului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizează din activitatea practică a elevilor și studenților din aceste unități, taxele de școlarizare care se vor încasa, alte venituri, finanțarea de la buget făcându-se în completare.

Art. 48. - Anul școlar, pentru toate gradele de învățământ preuniversitar, începe la data de 15 septembrie 1991 și se încheie la data de 15 iunie 1992.

Art. 49. - Numărul locurilor, pentru anul de învățământ 1991/1992, la toate gradele de învățământ, este cel prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din această hotărâre.

Art. 50. - Cursurile de perfecționare se stabilesc de Ministerul Învățământului și Științei, la propunerea organelor interesate.

Art. 51. - Rețeaua școlară și extrașcolară, denumirea instituțiilor de învățământ și organizarea activităților extrașcolare se aprobă de Ministerul învățământului și Științei, la propunerea organelor centrale și locale ale administrației de stat și a inspectoratelor școlare județene și al municipiului București.

Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățământul complementar sau de ucenici se repartizează, pe inspectorate școlare, de Ministerul Învățământului și Științei.

Planul de școlarizare pentru învățământul liceal, superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului și Științei, cu consultarea celor interesați.

Planul de școlarizare pentru învățământul profesional, complementar, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului și Științei, în colaborare cu ministerele și departamentele economice, cu celelalte organe centrale, la propunerea inspectoratelor școlare.

Art. 52. - Ministerul Învățământului și Științei, la propunerea inspectoratelor școlare județene și al municipiului București, poate organiza forme de învățământ fără frecvență la toate gradele de învățământ pentru copiii familiilor care își desfășoară activitatea temporar în străinătate, pentru sportivi de mare performanță aflați în cantonamente și turnee îndelungate, pentru elevii cu alte situații deosebite sau pentru cei care doresc să-și continue studiile pe cont propriu, cu plata în valută.

Art. 53. - Norma medie săptămânală de predare în învățământul de toate gradele se stabilește de Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 54. - Ministerul Învățământului și Științei elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar, cu sprijinul Institutului de științe ale educației, al comisiilor de specialitate pe discipline și în colaborare cu ministerele, departamentele economice și celelalte organe centrale, pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruire practică din unitățile de învățământ organizate de acestea. Manualele școlare pentru toate gradele de învățământ se elaborează numai pe bază de concurs și se aprobă de către Ministerul Învățământului și științei.

Art. 55. - Ministerul Învățământului și Științei răspunde de conținutul, îndrumarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ.

Ministerul Învățământului și Științei, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, răspunde de organizarea, conținutul și controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate și profesională din instituțiile de învățământ din subordinea acestora.

Inspectoratele școlare județene și al municipiului București răspund de organizarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ preuniversitar de pe raza județului sau a municipiului București.

Art. 56. - Situațiile deosebite privind funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase de elevi cu efective mai mici sau mai mari vor fi analizate și aprobate de Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 57. - Realizarea planului de școlarizare impus pe anul 1991/1992 nu necesită fonduri suplimentare de la buget pe anul 1991, cu excepția celor pentru aplicarea măsurilor de protecție socială.

Art. 58. - În gospodărirea bazei materiale a unităților de învățământ, prefecturile au atribuții de a exercita control și a aloca fonduri. Inspectoratele școlare vor prezenta, la nivelul consiliilor prefecturilor, analize periodice privind starea învățământului din județe.

Art. 59. - Se restituie unităților de învățământ prin ministere și departamente, fără plată, de către unitățile economice de stat care nu s-au reorganizat în baza Legii nr. 15/1990, baza materială a unităților de învățământ (inclusiv internatele și cantinele școlare, precum și atelierele pentru pregătirea practică a elevilor) care a fost preluată, fără plată, de unitățile economice o dată cu activitatea de învățământ și instruirea practică a elevilor.

Situația bazei materiale a unităților de învățământ (inclusiv internatele și cantinele școlare, precum și atelierele pentru pregătirea practică a elevilor) care au fost preluate de agenți economici reorganizați în temeiul Legii nr. 15/1990 va fi inventariată de Ministerul învățământului și Științei și reglementată printr-o hotărâre a Guvernului până la 31 decembrie 1991.

Art. 60. - Aplicarea prevederilor prezentei hotărâri pentru învățământul militar se va face conform reglementărilor specifice.

Art. 61. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învățământ 1991/1992.

Pe aceeași dată se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 521/1990, cu excepția nomenclatoarelor de meserii și specialități aprobate prin anexele nr. 1, 2, 3 și 4, care se aplică și pentru anul de învățământ 1991/1992.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 30 iunie 1991 | Nr. 461.

Anexa nr. 1

Plan de şcolarizare
pentru anul şcolar (universitar) 1991/1992 la toate gradele de învăţământ

I. Învăţământ preşcolar
Număr de copii cuprinşi în grădiniţe	775.000
din care în: - grădiniţe cu program normal	565.000
- grădiniţe cu program prelungit, săptămânal, pentru copii cu deficienţe şi case de copii preşcilari	210.000
II. Învăţământ primar şi gimnazial
1. Număr de elevi în: a) clasele I-IV	1.210.000
b) clasele V-VIII - învăţământ de zi	1.425.000
- învăţământ seral	1.000
- învăţământ fără frecvenţă	10.000
2. Număr de elevi în clasele şi grupele cu program de muzică, arte plastice şi coregrafie	22.000
3. Număr de elevi în şcolile de educaţie fizică şi sport	20.000
III. Număr de elevi care se pregătesc pe linie sportivă în cluburi sportive şcolare	85.000
IV. Număr de elevi cu deficienţe grave senzoriale şi intelectuale care se pregătesc în şcolile pentru deficienţi	30.200
V. Numărul de copii în clasele de copii şcolari	30.000
VI. Număr de cadre didactice care îndrumă activitatea extraşcolară în clasele elevilor şi copiilor	3.000
VII. Număr de logopezi în centrele de corectare a vorbirii	440

VIII. Învăţământ liceal
(număr de elevi)	Clasa a IX-a	Clasa a XI-a
- învăţământ de zi	177.000	158.000
- învăţământ seral	5.000	55.000
IX. Învăţământ profesional
1. Număr de elevi în anul I în clasele cu promovaţi de 8 clase
- învăţământ de zi		70.000
2. Număr de elevi în anul I în clasele cu promovaţi de 10 clase
- învăţământ de zi		30.000
- învăţământ seral		2.000
X. Învăţământ complementar sau de ucenici
(număr de elevi în anul I)
- învăţământ de zi		75.000
XI. Învăţământ de maiştri
(număr de elevi în anul I)
- învăţământ de zi		3.000
- învăţământ seral		10.000
XII. Învăţământ postliceal de specialitate
(număr de elevi în anul I)
- învăţământ de zi		22.000
- învăţământ seral		5.000
XIII. Învăţământ pentru copii cu deficienţe din subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale
1. Cămine-şcoală pentru deficienţi mintali, motori şi mintali-motori incapabili de inserţie socială
- total copii şi elevi		5.000
2. Şcoli profesionale speciale pentru deficienţi de auz, de vedere, mintali, motori, şi mintali-motori recuperabili
- total elevi		15.000
3. Licee speciale pentru deficienţi de vedere şi motori recuperabili
- total elevi		800
4. Şcoli postliceale speciale pentru deficienţi de vedere şi motori recuperabili
- total elevi		150
5. Şcoli speciale de reeducare
- total elevi la învăţământul primar, gimnazial, liceal (industrial) şi profesional		1.400
6. Cursuri de calificare- recalificare pentru invalizi, cu durate de 6-12 luni
- total cursanţi		200
XIV. Învăţământ superior
- învăţământ de zi		41.000
- învăţământ seral		4.000
- învăţământ fără frecvenţă		3.000
- învăţământ de zi de scurtă durată (colegii)		5.000
XV. Învăţământ postuniversitar
(număr de cursanţi)
- învăţământ de zi (specializare)		3.000
- învăţământ fără frecvenţă		10.000

Hotărâre privind aprobarea renunțării la cetățenia română de către unele persoane

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă renunțarea la cetățenia română persoanelor prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 12 iulie 1991 | Nr. 483.

Anexă

Lista persoanelor pentru care s-a aprobat renunțarea la cetățenia română

1. Mardare Constantin, născut la data de 30 martie 1958 în Negrești, județul Vaslui, România, fiul lui Mardare Constantin și Grapa Elena, domiciliat în prezent în Germania, 5600 Wuppertal 1, Kipdorfstr. nr. 9.

2. Ricinschi Fulvia-Isolda, născută la data de 18 martie 1971 în Constanţa, România, fiica lui Cadarin Sofronie și Francisca Marienfeld-Ricinschi, domiciliată în prezent în Germania, Remagen 5480, Frongassestr. nr. 11.

3. Stoica Marian, născut la data de 6 mai 1959 în București, România, fiul lui Iacovache și Maria-Tereza, domiciliat în prezent în Germania, Berlin West 44, Maybachuferstr. nr. 11 0/0 Noach.

4. Turkunje Daniela-Eleonora, născută la data de 11 decembrie 1960 în Arad, România, fiica lui Emilian și Maria, domiciliată în prezent în Jugoslavia, Nikolinici-Vinogradarska nr. 14.

5. Teodorescu Emilian, născut la data de 25 aprilie 1949 în Păulesti, România, fiul lui Constantin și Emilia, domiciliat în prezent în Cehoslovacia, Praga, str. Konevova nr. 76.

6. Dumitrescu Liviu-Adrian, născut la data de 3 februarie 1957 în București, România fiul lui Ilie și Vasilica, domiciliat în prezent în Germania 4300 Essen, Theodorstrasse 16.

7. Jivkovici Maria, născută la data de 2 ianuarie 1928 în Asinip-Alba, România, fiica lui Vasile și Rachila, domiciliată în prezent în Jugoslavia, Zajecar, Ul. Cervene Armije 146.

8. Krauss Anca-Virginia, născută la data de 29 aprilie 1955 în Sibiu, România, fiica lui Traian și Virginia, domiciliată în prezent în Germania, München, Fortherstrasse 29.

9. Sasu Mirona, născută,la data de 1 iunie 1951 în Iași, România, fiica lui Marin și Eugenia, domiciliată în prezent în Germania, Offenbach, Hermannsteinhauserstr. nr. 29.

10. Sasu Vlad Ion, născut la data de 20 iulie 1922 în Sinaia, România, fiul lui Vlad și Maria, domiciliat în prezent în Germania, Offenbach, Hermannsteinhauserstr nr. 29.