Monitorul Oficial 108/1992: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare
convertesc issue:: la patru cifre.
Fără descriere a modificării
(convertesc issue:: la patru cifre.)
 
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 3: Linia 3:


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul IV, Nr. [[issue::108]] Miercuri, 27 Mai [[year::1992]]
Anul IV, Nr. [[issue::0108]] Miercuri, 27 Mai [[year::1992]]


== Decrete ==
== Decrete ==
Linia 113: Linia 113:


d) să întreprindă, în țară și în străinătate, acțiunile necesare pentru promovarea obiectivelor agenției, inclusiv prin înființarea de birouri externe de reprezentare și de centre interne teritoriale;
d) să întreprindă, în țară și în străinătate, acțiunile necesare pentru promovarea obiectivelor agenției, inclusiv prin înființarea de birouri externe de reprezentare și de centre interne teritoriale;


e) să stabilească, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, tarifele și sumele aferente plății serviciilor, facilităților și bunurilor pe care le furnizează;
e) să stabilească, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, tarifele și sumele aferente plății serviciilor, facilităților și bunurilor pe care le furnizează;
Linia 140: Linia 141:
b) Agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat și agenți economici cu participare de capital străin;
b) Agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat și agenți economici cu participare de capital străin;


c) instituții financiare publice și private, române, și străine;
c) instituții financiare publice și private, române și străine;


d) Ministerul Economiei și Ffhanțelor<nowiki>;
d) Ministerul Economiei și Finanțelor


e) Ministerul Industriei;
e) Ministerul Industriei;
Linia 150: Linia 151:
g) Ministerul Comerțului și Turismului;
g) Ministerul Comerțului și Turismului;


h) Agenția Națională pentru Privatizare, respectiv, după constituire,. Fondul Proprietății de Stat și Fondurile Proprietății Private,
h) Agenția Națională pentru Privatizare, respectiv, după constituire, Fondul Proprietății de Stat și Fondurile Proprietății Private,


Membrii consiliului de administrație care au un interes în temele abordate în ședința de consiliu nu pot participa la vot.
Membrii consiliului de administrație care au un interes în temele abordate în ședința de consiliu nu pot participa la vot.
Linia 228: Linia 229:
'''Contabilitatea'''
'''Contabilitatea'''


Art. 37.  Agenția organizează și conduce contabilitatea propriilor operațiuni financiare, conform reglementărilor legale în vigoare, și va include în raportul anual darea de seamă contabilă.</nowiki>
Art. 37.  Agenția organizează și conduce contabilitatea propriilor operațiuni financiare, conform reglementărilor legale în vigoare, și va include în raportul anual darea de seamă contabilă.


Capitolul VI
Capitolul VI
Linia 261: Linia 262:
Articol unic. - Domnul Nicolae Dunca se numește în funcția de prefect al județului Sălaj,- începând cu data constituirii Consiliului județean Sălaj.
Articol unic. - Domnul Nicolae Dunca se numește în funcția de prefect al județului Sălaj,- începând cu data constituirii Consiliului județean Sălaj.


{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|16 aprilie 1992|180}
{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|16 aprilie 1992|180}}


Contrasemnează:
Contrasemnează:
Linia 280: Linia 281:
Articol unic. - Domnul Sturzu Luchian se numește în funcția de prefect al județului Călărași, începând cu data constituirii Consiliului județean Călărași.
Articol unic. - Domnul Sturzu Luchian se numește în funcția de prefect al județului Călărași, începând cu data constituirii Consiliului județean Călărași.


{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|31 aprilie 1992|182}
{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|31 aprilie 1992|182}}


Contrasemnează:
Contrasemnează:


Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu, Teodor Mircea Vaida
Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu, Teodor Mircea Vaida


=== Hotărâre pentru modificarea prevederilor Hotăririi Guvernului nr. 236/1991 privind înființarea Regiei Autonome „Romtehnica" ===
=== Hotărâre pentru modificarea prevederilor Hotăririi Guvernului nr. 236/1991 privind înființarea Regiei Autonome „Romtehnica" ===
Linia 379: Linia 379:
1.2.4. Schimbul de informații:
1.2.4. Schimbul de informații:


- servește" ca punte de legătură în vederea distribuirii resurselor (programe de asistență, donații, schimb de experiență, asocieri, colaborări etc.) provenite de la guverne, organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale.
- servește ca punte de legătură în vederea distribuirii resurselor (programe de asistență, donații, schimb de experiență, asocieri, colaborări etc.) provenite de la guverne, organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale.


1.3. '''Forme de activitate'''
1.3. '''Forme de activitate'''
Linia 401: Linia 401:
2.2. Salarizarea coordonatorilor se va face după legislația română în vigoare.
2.2. Salarizarea coordonatorilor se va face după legislația română în vigoare.


3. '''Relațiile filialei cu Fundația „Ţhe Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe"'''
3. '''Relațiile filialei cu Fundația „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe"'''


3.1. Filiala dispune de sprijinul financiar și informațional al Fundației „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe".
3.1. Filiala dispune de sprijinul financiar și informațional al Fundației „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe".
Linia 462: Linia 462:


București, 29 aprilie 1992. Nr. 205.
București, 29 aprilie 1992. Nr. 205.




=== Hotărâre privind unele măsuri de achitare a datoriei României față de Republica Federativă Cehă și Slovacă ===
=== Hotărâre privind unele măsuri de achitare a datoriei României față de Republica Federativă Cehă și Slovacă ===


Guvernul României hotărăște:
'''Guvernul României''' hotărăște:


Art. 1. - În vederea acoperirii datoriei României față de Republica Federativă Cehă și Slovacă, se aprobă decontarea contravalorii unui mineralier de 65.000 tdw, în construcție la Șantierul „2 Mai" Mangalia - S.A., ce urmează a fi livrat Companiei maritime Fraga.
Art. 1. - În vederea acoperirii datoriei României față de Republica Federativă Cehă și Slovacă, se aprobă decontarea contravalorii unui mineralier de 65.000 tdw, în construcție la Șantierul „2 Mai" Mangalia - S.A., ce urmează a fi livrat Companiei maritime Fraga.
Linia 477: Linia 476:
- 1.548 milioane lei (echivalentul a 7,7 milioane dolari S.U.A.), la livrarea navei, în anul 1993, de către Banca Română de Comerț Exterior - S.A., cu decontare din sursele puse la dispoziție de Banca Națională a României, constituite ca urmare a Hotârârii Guvernului nr. 819/1991.
- 1.548 milioane lei (echivalentul a 7,7 milioane dolari S.U.A.), la livrarea navei, în anul 1993, de către Banca Română de Comerț Exterior - S.A., cu decontare din sursele puse la dispoziție de Banca Națională a României, constituite ca urmare a Hotârârii Guvernului nr. 819/1991.


prim-ministru THEODOR STOLOJAN
{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|29 aprilie 1992|209}}


Contrasemnează:
Contrasemnează:
Linia 487: Linia 486:
București, 29 aprilie 1992. Nr. 209.
București, 29 aprilie 1992. Nr. 209.


GUVERNUL ROMÂNIEI
 
'''Guvernul României'''


=== Hotărâre pentru modificarea Hotăririi Guvernului nr. 112/1991 privind înființarea unor regii autonome, precum și pentru adoptarea unor măsuri referitoare la reorganizarea acestora ===
=== Hotărâre pentru modificarea Hotăririi Guvernului nr. 112/1991 privind înființarea unor regii autonome, precum și pentru adoptarea unor măsuri referitoare la reorganizarea acestora ===
Linia 497: Linia 497:
1. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
1. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:


„Art. 4. - Pentru Regia Autonomă „Carpați Proiect" atribuțiile ministerului de resort vor fi exercitate de Secretariatul General al Guvernului, iar pentru Regia Autonomă de Construcții „Carpați", atribuțiile ministerului de resort vor fi exercitate de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului."
„Art. 4. - Pentru Regia Autonomă „Carpați Proiect” atribuțiile ministerului de resort vor fi exercitate de Secretariatul General al Guvernului, iar pentru Regia Autonomă de Construcții „Carpați”, atribuțiile ministerului de resort vor fi exercitate de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.


2. Alineatul 1 al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
2. Alineatul 1 al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins:


„Conducerea Regiei Autonome „Carpați Proiect" revine consiliului de administrație, numit prin ordin al secretarului general al Guvernului, iar a Regiei Autonome de Construcții „Carpați" revine consiliului de administrație, numit prin ordin al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului."
„Conducerea Regiei Autonome „Carpați Proiect" revine consiliului de administrație, numit prin ordin al secretarului general al Guvernului, iar a Regiei Autonome de Construcții „Carpați” revine consiliului de administrație, numit prin ordin al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului."


3. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
3. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:


„Art. 6. - Activitatea curentă a Regiei Autonome „Carpați Proiect" este condusă de un director, numit de consiliul de administrație, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, iar a Regiei Autonome de Construcții „Carpați", de către un director general, numit de consiliul de administrație, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului."
„Art. 6. - Activitatea curentă a Regiei Autonome „Carpați Proiect” este condusă de un director, numit de consiliul de administrație, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, iar a Regiei Autonome de Construcții „Carpați”, de către un director general, numit de consiliul de administrație, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.


Art. II. - Regulamentul de organizare și funcționare al Regiei Autonome de Construcții „Carpați" se modifică în mod corespunzător.
Art. II. - Regulamentul de organizare și funcționare al Regiei Autonome de Construcții „Carpați" se modifică în mod corespunzător.


Art. III. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va analiza, în termen de 60 de zile, oportunitatea reorganizării Regiei Autonome de Construcții „Carpați" ca societate comercială, în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990.
Art. III. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va analiza, în termen de 60 de zile, oportunitatea reorganizării Regiei Autonome de Construcții „Carpați” ca societate comercială, în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990.
 


 
{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|29 aprilie 1992|210}}
prim-ministru THEODOR STOLOJAN


Contrasemnează:
Contrasemnează:


p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Victor Dumitrache, secretar de stat
 
Victor Dumitrache,
 
secretar de stat


Secretarul general al Guvernului, Paul Jerbas
Secretarul general al Guvernului, Paul Jerbas


București, 29 aprilie 1992. Nr. 210.


GUVERNUL ROMÂNIEI
'''Guvernul României'''


=== Hotărâre privind aprobarea principiilor de bază ale Statutului medicului în România ===
=== Hotărâre privind aprobarea principiilor de bază ale Statutului medicului în România ===
Linia 533: Linia 526:
'''Guvernul României''' hotărăște:
'''Guvernul României''' hotărăște:


Articol unic. - Se aprobă principiile de bază ale Statutului medicului în România cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărÎTe.
Articol unic. - Se aprobă principiile de bază ale Statutului medicului în România cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.


prim-ministru THEODOR STOLOJAN
{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|30 aprilie 1992|220}}


Contrasemnează:
Contrasemnează:


p. Ministrul sănătății, Emil Tomescu, secretar de stat Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popesca
p. Ministrul sănătății, Emil Tomescu, secretar de stat


București, 30 aprilie 1992. Nr. 220.
Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popesca




==== Anexă ====


===Anexa====
'''Principiile de bază ale Statutului medicului în România'''


'''Principiile de bază ale Statutului medicului în România'''
Capitolul I


Capitolul I Medicul și profesia medicală
'''Medicul și profesia medicală'''


Articolul 1
Articolul 1


1. Medicul este absolventul unui institut de învăță-rnânt superior medical recunoscut de lege, calitate care îi conferă dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului medical,
1. Medicul este absolventul unui institut de învățământ superior medical recunoscut de lege, calitate care îi conferă dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului medical,


2. Medicul poartă deplina răspundere a actului medical.
2. Medicul poartă deplina răspundere a actului medical.
Linia 561: Linia 555:
4. Medicii încadrați în unități medico-sanitare din rețeaua publică vor respecta obligațiile ce decurg din reglementările legale sanitare, din prevederile contractului de muncă și ale regulamentelor de ordine interioară.
4. Medicii încadrați în unități medico-sanitare din rețeaua publică vor respecta obligațiile ce decurg din reglementările legale sanitare, din prevederile contractului de muncă și ale regulamentelor de ordine interioară.


2. Problemele de etică profesională rezultate din subordonarea ierarhică vor fi stabilite prin Codul deontologic medical.
5. Problemele de etică profesională rezultate din subordonarea ierarhică vor fi stabilite prin Codul deontologic medical.
 
Articolul 6
 
Răspunderea ce derivă din exercitarea actului medical este personală.
 
Articolul 7
 
1. Medicul este obligat să păstreze secretul profesional.
 
2. Informațiile deținute de medic despre o anumită persoană, obținute în urma exercitării profesiunii sale8 nu pot fi împărtășite unul terț. Excepțiile sânt stabilite prin lege.
 
Articolul s


Articolul 2
Articolul 2
Linia 581: Linia 563:
Capitolul II  
Capitolul II  


Conținutul și caracteristicile profesiunii medicale
'''Conținutul și caracteristicile profesiunii medicale'''


Articolul 3
Articolul 3
Linia 603: Linia 585:
Medicul are ca obligație profesională și morală permanenta menținere a calificării la nivelul cunoștințelor curente ale profesiunii, în acord cu progresele științelor medicale și generale.
Medicul are ca obligație profesională și morală permanenta menținere a calificării la nivelul cunoștințelor curente ale profesiunii, în acord cu progresele științelor medicale și generale.


Articolul 9
Articolul 4


Medicul are îndatorirea fundamentală de a acordă asistență medicală de urgență, indiferent de situația sau locul unde se găsește.
1. Profesiunea medicală este umanitară prin faptul că orice act medical se exercită exclusiv în interesul sănătății individului și al colectivității.


Capitolul III
2. În orice condiții de exercitare a profesiunii medicale, medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament și respect față de ființa umană.


Relațiile ce se stabilesc în exercitarea profesiei medicale
Articolul 5


Articolul 10
1. În exercitarea profesiunii medicale, în sistem public sau privat, medicul se bucură de totală independență profesională, ca o prerogativă a profesiei în interesul sănătății bolnavului. Decizia medicală nu poate fi supusă nici unei constrângeri administrative sau de altă natură.


Relațiile între medici se întemeiază pe corectitudine, colaborare, respect reciproc, solidaritate de breaslă, potrivit Codului deontologic medical


Articolul 11
Articolul 6


Articolul 4
Răspunderea ce derivă din exercitarea actului medical este personală.


1, Profesiunea medicală este umanitară prin .faptul că orice act medical se exercită exclusiv în interesul sănătății individului și al colectivității.
Articolul 7


2. În orice condiții de exercitare a profesiunii medicale, medicul trebuie dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament și respect față de ființa umană.
1. Medicul este obligat păstreze secretul profesional.


Articolul 5
2. Informațiile deținute de medic despre o anumită persoană, obținute în urma exercitării profesiunii sale8 nu pot fi împărtășite unul terț. Excepțiile sânt stabilite prin lege.


1. În exercitarea profesiunii medicale, în sistem public sau privat, medicul se bucură de totală independență profesională, ca o prerogativă a profesiei în interesul sănătății bolnavului. Decizia medicală nu poate fi supusă nici unei constrângeri administrative sau de altă natură.
Articolul 8


1. Relațiile medicului cu farmacistul se desfășoară în spirit de colaborare, în limitele competențelor specifice stabilite.
1. Relațiile medicului cu farmacistul se desfășoară în spirit de colaborare, în limitele competențelor specifice stabilite.


2. Medicul- colaborează cu personalul paramedical cu pregătire superioară din sistemul sanitar, responsabilitățile decurgând din activitatea desfășurată conform competențelor specifice.
2. Medicul colaborează cu personalul paramedical cu pregătire superioară din sistemul sanitar, responsabilitățile decurgând din activitatea desfășurată conform competențelor specifice.
 
3. Medicul organizează și controlează activitatea personalului mediu sanitar și ajutător din subordine.
 
4. Medicul stabilește necesitățile de perfecționare, instruiește și apreciază pregătirea cadrelor medii din subordine.
 
Articolul 9
 
Medicul are îndatorirea fundamentală de a acordă asistență medicală de urgență, indiferent de situația sau locul unde se găsește.
 
Capitolul III
 
'''Relațiile ce se stabilesc în exercitarea profesiei medicale'''
 
Articolul 10


3. Medicul organizează și controlează activitatea personalului mediu sanitar și ajutător din subordine,
Relațiile între medici se întemeiază pe corectitudine, colaborare, respect reciproc, solidaritate de breaslă, potrivit Codului deontologic medical
 
Articolul 11


4. Medicul stabilește necesitățile "de perfecționare, instruiește și apreciază pregătirea cadrelor medii din subordine.


Articolul 12
Articolul 12


1, Relația medic-pacient se fundamentează pe dreptul opțional al pacientului, exercitat în condițiile legii, și se întemeiază pe respect și încredere reciprocă.
1. Relația medic-pacient se fundamentează pe dreptul opțional al pacientului, exercitat în condițiile legii, și se întemeiază pe respect și încredere reciprocă.
 


2. Medicul este dator să informeze pacientul sau reprezentanții săi legali asupra unor eventuale riscuri ale actului medical, precum și asupra ținui eventual refuz al actului medical.
2. Medicul este dator să informeze pacientul sau reprezentanții săi legali asupra unor eventuale riscuri ale actului medical, precum și asupra ținui eventual refuz al actului medical.
Linia 652: Linia 647:
Articolul 15
Articolul 15


Medicul,colaborează cu reprezentanții cultelor și ai instituțiilor de caritate și binefacere în interesul pacienților, respectându-se specificitatea și responsabilitatea fiecărei instituții, precum și opțiunea bolnavului.
Medicul colaborează cu reprezentanții cultelor și ai instituțiilor de caritate și binefacere în interesul pacienților, respectându-se specificitatea și responsabilitatea fiecărei instituții, precum și opțiunea bolnavului.


Articolul 16
Articolul 16
Linia 658: Linia 653:
1. Ordinul Medicilor constituie forma superioară de organizare profesională, nonguvernamentală, a întregului corp medical, ce va fi instituționalizată și reglementată potrivit legii.
1. Ordinul Medicilor constituie forma superioară de organizare profesională, nonguvernamentală, a întregului corp medical, ce va fi instituționalizată și reglementată potrivit legii.


2. Ordinul Medicilor are ca scop apărarea prestigiului profesional al corpului medical, inclusiv în relațiile cu mass-media, cât și a .intereselor bolnavilor.
2. Ordinul Medicilor are ca scop apărarea prestigiului profesional al corpului medical, inclusiv în relațiile cu mass-media, cât și a intereselor bolnavilor.


3. Ordinul Medicilor este organizat pe baza principiilor eligibilității și ierarhiei.
3. Ordinul Medicilor este organizat pe baza principiilor eligibilității și ierarhiei.
Linia 676: Linia 671:
Capitolul IV
Capitolul IV


Dispoziții finale
'''Dispoziții finale'''


Articolul 18
Articolul 18
Linia 689: Linia 684:


Orice dispoziție contrară prezentei hotărâri își încetează aplicabilitatea.
Orice dispoziție contrară prezentei hotărâri își încetează aplicabilitatea.
'''Guvernul României'''


=== Hotărâre privind cheltuielile ce derivă din obligațiile părții române potrivit Declarației din 6 aprilie 1992 de la Chișinău a miniștrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, României, Federației Ruse și Ucrainei referitor la soluționarea pe cale politică a conflictului din stânga Nistrului ===
=== Hotărâre privind cheltuielile ce derivă din obligațiile părții române potrivit Declarației din 6 aprilie 1992 de la Chișinău a miniștrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, României, Federației Ruse și Ucrainei referitor la soluționarea pe cale politică a conflictului din stânga Nistrului ===
Linia 696: Linia 693:
Art. 1. - În vederea îndeplinirii obligațiilor care revin țării noastre potrivit Declarației din 6 aprilie 1992 de la Chișinău a miniștrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, României, Federației Ruse și Ucrainei referitor la soluționarea pe cale politică a conflictului din stânga Nistrului, Ministerul Economiei și Finanțelor va suplimenta cu suma de 84.000 mii lei bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Afacerilor Externe din fondul de rezerva bugetară la dispozițiaGuvernului prevăzut, în bugetul de stat pe anul 1992, pentru finanțarea unor acțiuni noi.
Art. 1. - În vederea îndeplinirii obligațiilor care revin țării noastre potrivit Declarației din 6 aprilie 1992 de la Chișinău a miniștrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, României, Federației Ruse și Ucrainei referitor la soluționarea pe cale politică a conflictului din stânga Nistrului, Ministerul Economiei și Finanțelor va suplimenta cu suma de 84.000 mii lei bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Afacerilor Externe din fondul de rezerva bugetară la dispozițiaGuvernului prevăzut, în bugetul de stat pe anul 1992, pentru finanțarea unor acțiuni noi.


Suplimentarea se efectuează la Capitolul ..Alte ac. țiuni".
Suplimentarea se efectuează la Capitolul „Alte acțiuni”.


Art. 2. - După derularea acțiunii, pe baza decontului definitiv de cheltuieli. Ministerul Afacerilor Externe va disponibiliza eventualele credite bugetare
Art. 2. - După derularea acțiunii, pe baza decontului definitiv de cheltuieli. Ministerul Afacerilor Externe va disponibiliza eventualele credite bugetare rămase neutilizate și va prezenta Ministerului Economiei și Finanțelor propuneri de reântregire a fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 1992.


rămase neutilizate și va prezenta Ministerului Econo-. miei și Finanțelor propuneri de reântregire a fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 1992.
Art. 3. - Întreaga participare a Guvernului României la acțiunile referitoare la soluționarea politică a conflictului din stingă.: Nistrului va fi coordonată de Ministerul Afacerilor Externe.


Art. 3. - întreaga participare a Guvernului României la acțiunile referitoare la soluționarea politică a conflictului din stingă.: Nistrului va fi coordonată de Ministerul Afacerilor Externe.
{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|7 mai 1992|234}}


PRIM~MINISTKtT THEODOR STOLOJAN
Contrasemnează:


Contrasemnează:
Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase
 
p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Bercea
 
p. Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Mircea Boulescu, secretar de stat


Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Bercea p. Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Mircea Boulescu, secretar de stat


București, 7 mai 1992, Nr, 234.
'''Guvernul României'''


=== Hotărâre privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare ===
=== Hotărâre privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare ===
Linia 718: Linia 718:
Capitolul I
Capitolul I


Concediul de odihnă
'''Concediul de odihnă'''


Art. 1. -- (1) Salariații din administrația publică au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată de 21 sau 25 zile lucrătoare, îri raport cu vechimea lor în muncă, după cum urmează:
Art. 1. - (1) Salariații din administrația publică au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată de 21 sau 25 zile lucrătoare, îri raport cu vechimea lor în muncă, după cum urmează:


Vechimea în muncă Durata concediului
Vechimea în muncă: Durata concediului


- până la 10 ani 21 zile lucrătoare
- până la 10 ani: 21 zile lucrătoare


- peste 10 ani 25 zile lucratoare
- peste 10 ani: 25 zile lucratoare


(2) Salariații din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit cu o durată de 18-25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în muncă, după cum urmează:
(2) Salariații din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit cu o durată de 18-25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în muncă, după cum urmează:


Vechimea în muncă Durata concediului
Vechimea în muncă: Durata concediului
 
* până la 5 ani: 18 zile lucrătoare
- până la 5 ani 18 zile lucrătoare
* între 5 și 15 ani: 21 zile lucrătoare
 
* peste 15 ani: 25 zile lucrătoare
- între 5 și 15 ani 21 zile lucrătoare
 
- peste 15 ani 25 zile lucrătoare
 
(3) Pentru tinern în vârstă de până la 18 ani, durata concediului de odihnă este de 24 zile lucrătoare. La stabilirea duratei concediului de odihnă se ia în considerare vârsta pe care acești tineri au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv.
 
_ (4) Personalul din activitatea de cercetare științifică atestat, încadrat în unitățile bugetare, are dreptul la un concediu de odihnă plătit, stabilit în raport cu vechimea- în muncă, după cum urmează:
 
- 24 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de până la 5 ani;


- 26 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de 5-15 ani-;
(3) Pentru tinerii în vârstă de până la 18 ani, durata concediului de odihnă este de 24 zile lucrătoare. La stabilirea duratei concediului de odihnă se ia în considerare vârsta pe care acești tineri au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv.


- 23 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de peste 15 ani.
(4) Personalul din activitatea de cercetare științifică atestat, încadrat în unitățile bugetare, are dreptul la un concediu de odihnă plătit, stabilit în raport cu vechimea- în muncă, după cum urmează:
* 24 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de până la 5 ani;
* 26 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de 5-15 ani;
* 23 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de peste 15 ani.


Art. 2. - Salariații care sânt încadrați în posturi cu fracțiuni de normă (4 sau 6 ore pe zi) au dreptul la concediu de odihnă cu durata integrală stabilită potrivit art. 1, corespunzător vechimii în muncă.
Art. 2. - Salariații care sânt încadrați în posturi cu fracțiuni de normă (4 sau 6 ore pe zi) au dreptul la concediu de odihnă cu durata integrală stabilită potrivit art. 1, corespunzător vechimii în muncă.
Linia 754: Linia 748:
(2) Salariații care sânt încadrați cu jumătate de normă la două unități au dreptul la concediu de odihnă la ambele unități, proporțional cu timpul, lucrat.
(2) Salariații care sânt încadrați cu jumătate de normă la două unități au dreptul la concediu de odihnă la ambele unități, proporțional cu timpul, lucrat.


(3) Salariații care cumulează, la unități diferite, fracțiuni de normă care depășesc o normă întreagă, își aleg unitățile de ia care beneficiază de concediu de. odihnă, în așa fel încât drepturile cuvenite potrivit acestuia sa nu depășească pe cele cuvenite salariaților încadrați cu o normă întreagă.
(3) Salariații care cumulează, la unități diferite, fracțiuni de normă care depășesc o normă întreagă, își aleg unitățile de ia care beneficiază de concediu de odihnă, în așa fel încât drepturile cuvenite potrivit acestuia sa nu depășească pe cele cuvenite salariaților încadrați cu o normă întreagă.


Art. 4. - (1) Vechimea în muncă ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariații o împlihesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul, stabilită potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.
Art. 4. - (1) Vechimea în muncă ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariații o împlihesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul, stabilită potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.


(2) Pentru salariații care se încadrează în muncă în timpul anului, durata concediului de odihnă se va stabili proporțional cu perioada lucrată de la încadrare la sfirșitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în muncă stabilită potrivit alin. (1),
(2) Pentru salariații care se încadrează în muncă în timpul anului, durata concediului de odihnă se va stabili proporțional cu perioada lucrată de la încadrare la sfirșitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în muncă stabilită potrivit alin. (1).
 


Art. 5. - (1)-Salariații care au lipsit de la serviciu întregul ah calendaristic, fiind în concediu medical sau în concedii fără plată acordate pbtfivit art. 25 alin! (3), nu au dreptul la concediul de odihnă pentru acel an.
Art. 5. - (1)-Salariații care au lipsit de la serviciu întregul ah calendaristic, fiind în concediu medical sau în concedii fără plată acordate pbtfivit art. 25 alin! (3), nu au dreptul la concediul de odihnă pentru acel an.


(2) în cazul în care perioadele de concedii medicale și de concedii fără plată prevăzute la art. 25 alin, (3), însumate, au fost de 12 luni sau mai mari și s-au întins pe 2 sau mai mulți* ani calendaristici consecutivi, salariații au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reânceperii activității, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).
(2) În cazul în care perioadele de concedii medicale și de concedii fără plată prevăzute la art. 25 alin, (3), însumate, au fost de 12 luni sau mai mari și s-au întins pe 2 sau mai mulți ani calendaristici consecutivi, salariații au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reânceperii activității, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).


Art. 6. - (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic, integral sau fracționat.
Art. 6. - (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic, integral sau fracționat.
Linia 818: Linia 811:


Art. 14. - (1) în cazul în care, după ce salariatul a efectuat concediul de odihnă, contractul său de muncă a încetat din motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. ij, j), k), 1) și art. -135 din Codul muncii, acesta este obligat să restituie unității partea din indemnizația de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din. anul pentru care i s-a acordat acel concediu.
Art. 14. - (1) în cazul în care, după ce salariatul a efectuat concediul de odihnă, contractul său de muncă a încetat din motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. ij, j), k), 1) și art. -135 din Codul muncii, acesta este obligat să restituie unității partea din indemnizația de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din. anul pentru care i s-a acordat acel concediu.


(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:
Linia 824: Linia 816:
a) salariaților care au desfăcute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, din cauza stării sănătății, constatată prin certificat medical, iar unitatea nu le-a putut oferi o altă muncă corespunzătoare stării sănătății și calificării profesionale;
a) salariaților care au desfăcute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, din cauza stării sănătății, constatată prin certificat medical, iar unitatea nu le-a putut oferi o altă muncă corespunzătoare stării sănătății și calificării profesionale;


b) femeilor care au desfăcute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, pentru- creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până ,1a 7 ani;
b) femeilor care au desfăcute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, pentru- creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până 1a 7 ani;


c) salariaților pentru care, după desfacerea contractului de muncă în temeiul art. 130 alin. (1) lit. j) din Codul muncii, a intervenit achitarea, anularea urmăririi penale sau încetarea procesului penal ori a urmăririi penale.
c) salariaților pentru care, după desfacerea contractului de muncă în temeiul art. 130 alin. (1) lit. j) din Codul muncii, a intervenit achitarea, anularea urmăririi penale sau încetarea procesului penal ori a urmăririi penale.
Linia 834: Linia 826:
(2) Au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrată de la începutul anului calendaristic și salariații chemați să-și satisfacă serviciul militar în termen.
(2) Au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrată de la începutul anului calendaristic și salariații chemați să-și satisfacă serviciul militar în termen.


(3) în cazul decesului salariatului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de-odihnă neefectuat se va acorda membrilor săi de familie - soț, copii, părinți.
(3) În cazul decesului salariatului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de-odihnă neefectuat se va acorda membrilor săi de familie - soț, copii, părinți.


Art. 16. - Orice convenție prin care se renunță în total sau în parte la dreptul la concediu de odihnă este interzisă.
Art. 16. - Orice convenție prin care se renunță în total sau în parte la dreptul la concediu de odihnă este interzisă.
Linia 850: Linia 842:
Art. 19. - Stabilirea categoriilor de personal, a activităților și a locurilor de muncă pentru care se acoidă concediu de odihnă suplimentar, precum și existența condițiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se fac potrivit prevederilor art. 2 și art. 3 alin. 1 din Legea nr. 31/1991.
Art. 19. - Stabilirea categoriilor de personal, a activităților și a locurilor de muncă pentru care se acoidă concediu de odihnă suplimentar, precum și existența condițiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se fac potrivit prevederilor art. 2 și art. 3 alin. 1 din Legea nr. 31/1991.


Art. 20. - în cazul în care salariatul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit și ulterior, în cursul aceluiași an calendaristic pentru care a prirniț acel concediu suplimentar, nu mai lucrează în condiții deosebite, nu este obligat să restituie unității cota-parte din indemnizația primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic.
Art. 20. - În cazul în care salariatul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit și ulterior, în cursul aceluiași an calendaristic pentru care a prirniț acel concediu suplimentar, nu mai lucrează în condiții deosebite, nu este obligat să restituie unității cota-parte din indemnizația primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic.
 
Art. 24. - (1) Pe baza criteriilor și a determinărilor făcute în condițiile art, 19, durata efectivă a concediului suplimentar de odihnă-se aprobă după cum urmează:


- de miniștrii sau de conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației publice, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pentru salariații din aparatul propriu și din unitățile subordonate;
Art. 24. - (1) Pe baza criteriilor și a determinărilor făcute în condițiile art, 19, durata efectivă a concediului suplimentar de odihnă se aprobă după cum urmează:
 
* de miniștrii sau de conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației publice, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pentru salariații din aparatul propriu și din unitățile subordonate;
- de prefectul județului, cu avizul Departamentului pentru Administrația Publică Locală, pentru salariații aparatului prefecturii;
* de prefectul județului, cu avizul Departamentului pentru Administrația Publică Locală, pentru salariații aparatului prefecturii;
 
* de consiliul județean sau local, pentru salariații din serviciile publice, județene, respectiv locale, precum și din unitățile subordonate;
- de consiliul județean sau local, pentru salariații din serviciile publice, județene, respectiv locale, precum și din unitățile subordonate;
* de consiliul de administrație al regiei autonome cu specific deosebit, cu avizul ministerului de resort, pentru salariații din aceste unități;
 
* de conducătorul instituțiilor publice bugetare neguvernamentale, pentru salariații din aparatul propriu și unitățile bugetare subordonate.
- de consiliul de administrație al regiei autonome cu specific deosebit, cu avizul ministerului de resort, pentru salariații din aceste unități;
 
- de conducătorul instituțiilor publice bugetare neguvernamentale, pentru salariații din aparatul propriu și unitățile bugetare subordonate.


Art. 22. - Pentru salariații din ministere, alte organe centrale ale administrației publice, precum și din celelalte unități bugetare, trimiși să lucreze în străinătate, în țări cu climă greu de suportat, durata efectivă a concediului de.. odihnă suplimentar, diferențiat pe țări și zone geografice, se aprobă, în limitele prevăzute de art. 18 alin. (1), de miniștrii sau secretarii de stat, șefi ai departamentelor subordonate Guvernului, cu avizul Ministerului Sănătății și Departamentului de Protecția Muncii din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale:
Art. 22. - Pentru salariații din ministere, alte organe centrale ale administrației publice, precum și din celelalte unități bugetare, trimiși să lucreze în străinătate, în țări cu climă greu de suportat, durata efectivă a concediului de.. odihnă suplimentar, diferențiat pe țări și zone geografice, se aprobă, în limitele prevăzute de art. 18 alin. (1), de miniștrii sau secretarii de stat, șefi ai departamentelor subordonate Guvernului, cu avizul Ministerului Sănătății și Departamentului de Protecția Muncii din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale:
Linia 870: Linia 857:
Capitolul III
Capitolul III


Concediul plătit pentru evenimente familiale deosebite
'''Concediul plătit pentru evenimente familiale deosebite'''


Art. 24. - (1) în afara concediului de odihnă, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la zile de concediu plătite, în cazul, următoarelor evenimente familiale deosebite:
Art. 24. - (1) în afara concediului de odihnă, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la zile de concediu plătite, în cazul, următoarelor evenimente familiale deosebite:
Linia 880: Linia 867:
c) decesul soțului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului - 3 zile.
c) decesul soțului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului - 3 zile.


2) .Concediul plătit, prevăzut la alin. (I), se acordă, la cererea solicitantului, de conducerea unității. Indemnizațiile cuvenite se stabilesc potrivit art. 7 alin. (1).
2) Concediul plătit, prevăzut la alin. (I), se acordă, la cererea solicitantului, de conducerea unității. Indemnizațiile cuvenite se stabilesc potrivit art. 7 alin. (1).
 


Capitolul IV
Capitolul IV


Concediul fără plată
'''Concediul fără plată'''


Art. 25, - (1) Salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăși 90 dezile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale:
Art. 25. - (1) Salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăși 90 dezile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale:


a) susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență, a examenelor de an-universitar, cât și a examenului de diplomă, pentru salariații care urmează o formă de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență;
a) susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență, a examenelor de an universitar, cât și a examenului de diplomă, pentru salariații care urmează o formă de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență;


b) susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau- a tezei de doctorat, în cazul salariaților care nu beneficiază de burse de doctorat;
b) susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau- a tezei de doctorat, în cazul salariaților care nu beneficiază de burse de doctorat;
Linia 895: Linia 881:
c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.
c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.


(2) Salariații au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută ,1a alin, (1), în următoarele situații:
(2) Salariații au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută 1a alin. (1), în următoarele situații:


a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atât mama salariată, cât și tatăl salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleași motive, de concediu fără plată;
a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atât mama salariată, cât și tatăl salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleași motive, de concediu fără plată;
Linia 901: Linia 887:
b) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate - copil, frate, soră, părinte, pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate -, în ambele situații cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății.
b) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate - copil, frate, soră, părinte, pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate -, în ambele situații cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății.


(3) Concedii fără plată pot fi acordate și pentru interese personale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2), pe durate stabilite prin acordul părților. r
(3) Concedii fără plată pot fi acordate și pentru interese personale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2), pe durate stabilite prin acordul părților.


Art. 26. - (1) Pe durata concediilor fără plată, persoanele respective își păstrează calitatea de salariat.
Art. 26. - (1) Pe durata concediilor fără plată, persoanele respective își păstrează calitatea de salariat.
Linia 907: Linia 893:
(2) Concediile fără plată acordate în condițiile art. 25 alin. (1) lit. a) nu afectează vechimea în munca.
(2) Concediile fără plată acordate în condițiile art. 25 alin. (1) lit. a) nu afectează vechimea în munca.


Capitolul V Dispoziții finale
Capitolul V
 
'''Dispoziții finale'''


Art. 27. - Pe durata concediilor plătite nu pot fi încadrate alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale titularilor posturilor să fie redistribuite.
Art. 27. - Pe durata concediilor plătite nu pot fi încadrate alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale titularilor posturilor să fie redistribuite.


Art. 28. - Pe durata concediilor fără plată mai mari de 30 de zile lucrătoare se pot încadra alte persoane cu contracte de muncă pe durată determinată,
Art. 28. - Pe durata concediilor fără plată mai mari de 30 de zile lucrătoare se pot încadra alte persoane cu contracte de muncă pe durată determinată.


prim-ministru THEODOR STOLOJAN
{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|8 mai 1992|250}}


Contrasemnează: Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
Contrasemnează: Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
Linia 919: Linia 907:
Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea
Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea


București, 8 mai 1992, Nr. 250.


GUVERNUL ROMÂNIEI
'''Guvernul României'''


=== Hotărâre privind organizarea, coordonarea  și finanțarea învățământului sanitar postliceal ===
=== Hotărâre privind organizarea, coordonarea  și finanțarea învățământului sanitar postliceal ===
Linia 931: Linia 918:
Art. 2. - începând cu data prezentei hotărâri, Ministerul Sănătății organizează, coordonează și finanțează unitățile de învățământ sanitar, ca instituții publice cu personalitate juridică, ce dispun de bază materială corespunzătoare procesului de învățământ și instruire practică de specialitate.
Art. 2. - începând cu data prezentei hotărâri, Ministerul Sănătății organizează, coordonează și finanțează unitățile de învățământ sanitar, ca instituții publice cu personalitate juridică, ce dispun de bază materială corespunzătoare procesului de învățământ și instruire practică de specialitate.


Art. 3 - Numirea personalului în funcțiile de conducere ale unităților de învățământâ sanitar se face de către MinisterulSănătății, iar restul personalului, de către conducerea acestor unități, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Art. 3 - Numirea personalului în funcțiile de conducere ale unităților de învățământ sanitar se face de către Ministerul Sănătății, iar restul personalului, de către conducerea acestor unități, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.


Art. 4. - Finanțarea unităților de învățământ sanitar se face de la bugetul administrației centrale de stat, prin Ministerul Sănătății.
Art. 4. - Finanțarea unităților de învățământ sanitar se face de la bugetul administrației centrale de stat, prin Ministerul Sănătății.
Linia 937: Linia 924:
Art. 5. - Unitățile de învățământ sanitar prevăzuta în anexă trec în subordinea Ministerului Sănătății cu întreg activul si pasivul existente la 31 decembrie 1991 și cu personalul aferent, care se consideră transferat în-- interes de serviciu; încadrarea unităților școlare cu personal didactic necesar pentru disciplinele de cultură generală se face cu avizul Ministerului învățământului și Științei.
Art. 5. - Unitățile de învățământ sanitar prevăzuta în anexă trec în subordinea Ministerului Sănătății cu întreg activul si pasivul existente la 31 decembrie 1991 și cu personalul aferent, care se consideră transferat în-- interes de serviciu; încadrarea unităților școlare cu personal didactic necesar pentru disciplinele de cultură generală se face cu avizul Ministerului învățământului și Științei.


Fondurile de la bugetul administrației centrale de ștat aferente anului 1992 urmează a fi asigurate, în condițiile menținerii echilibrului bugetar, potrivit Legii finanțelor publice nr. 10/1991, prin preluarea sumelor necesare din fondurile prevăzute pe seama Ministerului învățământului și Științei, pe bază de protocol.
Fondurile de la bugetul administrației centrale de stat aferente anului 1992 urmează a fi asigurate, în condițiile menținerii echilibrului bugetar, potrivit Legii finanțelor publice nr. 10/1991, prin preluarea sumelor necesare din fondurile prevăzute pe seama Ministerului învățământului și Științei, pe bază de protocol.


Art. 6. - începând cu anul școlar 1991/1992, liceele sanitare din cadrul grupurilor școlare sanitare, prevăzute în anexă, sânt în lichidare.
Art. 6. - Începând cu anul școlar 1991/1992, liceele sanitare din cadrul grupurilor școlare sanitare, prevăzute în anexă, sânt în lichidare.


Elevii liceelor sanitare prevăzute la alin. 1 își continuă studiile, conform programei școlare existente, până la absolvire.
Elevii liceelor sanitare prevăzute la alin. 1 își continuă studiile, conform programei școlare existente, până la absolvire.
Linia 947: Linia 934:
Art. 7. - Planurile de învățământ și programele școlare, pentru învățământul sanitar, se elaborează de Ministerul Sănătății.
Art. 7. - Planurile de învățământ și programele școlare, pentru învățământul sanitar, se elaborează de Ministerul Sănătății.


Eliberarea atestatului de pregătire profesională pentru absolvenții învățământului sanitar se face de către Ministerul Sănătății, cu excepția diplomei de bacalau-, reat pentru absolvenții liceului sanitar (care funcționează în lichidare), diplomă ce va fi eliberată de către Ministerul învățământului și Științei.
Eliberarea atestatului de pregătire profesională pentru absolvenții învățământului sanitar se face de către Ministerul Sănătății, cu excepția diplomei de bacalaureat pentru absolvenții liceului sanitar (care funcționează în lichidare), diplomă ce va fi eliberată de către Ministerul învățământului și Științei.


Art. 8. - Modificarea destinației spațiilor pentru -învățământ existente nu se va putea face decât cu acordul Ministerului învățământului și Științei.
Art. 8. - Modificarea destinației spațiilor pentru învățământ existente nu se va putea face decât cu acordul Ministerului învățământului și Științei.


Art. 9. - Orice dispoziții contrare prezentei hotărâri se abrogă.
Art. 9. - Orice dispoziții contrare prezentei hotărâri se abrogă.


PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN
{{SemnPm|Theodor Stolojan|București|8 mai 1992|253}}


Contrasemnează:
Contrasemnează:


p. Ministrul sănătății, Emil Tomescu,
p. Ministrul sănătății, Emil Tomescu, secretar de stat
 
secretar de stat


Ministrul învățământului și științei, Mihail Golu
Ministrul învățământului și științei, Mihail Golu
Linia 965: Linia 950:
p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Bercea Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Bercea Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu


București, 8 mai 1992. Nr. 253.
====Anexa====
 
'''Unitățile de învățământ sanitar ce trec în subordinea Ministerului Sănătății'''
 
{|
| Nr. crt||Denumirea unității||Sediul||
|-
| ||||Localitatea||Județul
|-
| 0||1||2||3
|-
| 1.||Școala Postliceală Sanitară||Alba Iulia||Alba
|-
| 2.||Școala Postliceală Sanitară||Călărași||Călărași
|-
| 3.||Școala Postliceală Sanitară||Sfîntu Gheorghe||Covasna
|-
| 4.||Școala Postliceală Sanitară||Giurgiu||Giurgiu
|-
| 5.||Școala Postliceală Sanitară||Tîrgu Jiu||Gorj
|-
| 6.||Școala Postliceală Sanitară||Slobozia||Ialomița
|-
| 7.||Școala Postliceală Sanitară||Piatra-Neamț||Neamț
|-
| 3.||Școala Postliceală Sanitară||Slatina||Olt
|-
| 9.||Școala Postliceală Sanitară||Reșița||Caraș-Severin
|-
| 10.||Școala Postliceală Sanitară||Zalău||Sălaj
|-
| 11.||Școala Postliceală Sanitară||Tulcea||Tulcea
|-
| 12.||Școala Postliceală Sanitară||Focșani||Vrancea
|-
| 13.||Școala Postliceală Sanitară||Alexandria||Teleorman
|-
| 14.||Școala Postliceală Sanitară||Vaslui||Vaslui
|-
| 15.||Grup școlar Sanitar *)||Arad||Arad
|-
| 16.||Grup școlar Sanitar *)||Bacău||Bacău
|-
| 17.||Grup școlar Sanitar *)||Bistrița||Bistrița-Năsăud
|-
| 13.||Grup școlar Sanitar *)||Baia Mare||Maramureș
|-
| 19.||Grup școlar Sanitar *)||Botoșani||Botoșani
|-
| 20.||Grup școlar Sanitar *)||Brăila||Brăila
|-
| 21.||Grup școlar Sanitar *)||Buzău||Buzău
|-
| 22.||Grup școlar Sanitar *)||Brașov||Brașov
|-
| 23.||Grup școlar Sanitar *)||Constanța||Constanța
|-
| 24.||Grup școlar Sanitar *)||Cluj-Napoca||Cluj
|-
| 25.||Grup școlar Sanitar *)||Craiova||Dolj
|-
| 26.||Grup școlar Sanitar *)||Drobeta-Turnu Severin||Mehedinți
|-
| 27.||Grup școlar Sanitar *)||Galați||Galați
|-
| 28.||Grup școlar Sanitar *)||Iași||Iași
|-
| 29.||Grup școlar Sanitar *)||Odorheiu Secuiesc||Harghita
|-
| 30.||Grup școlar Sanitar *)||Hunedoara||Hunedoara
|-
| 31.||Grup școlar Sanitar *)||Oradea||Bihor
|-
| 32.||Grup școlar Sanitar *)||Pitești||Argeș
|-
| 33.||Grup școlar Sanitar *)||Ploiești||Prahova
|-
| 34.||Grup școlar Sanitar *)||Râmnicu Vâlcea||Vâlcea
|-
| 35.||Grup școlar Sanitar *)||Satu Mare||Satu Mare
|-
| 36.||Grup școlar Sanitar *)||Sibiu||Sibiu
|-
| 37.||Grup școlar Sanitar *)||Suceava||Suceava
|-
| 38.||Grup școlar Sanitar *)||Timișoara||Timiș
|-
| 39.||Grup școlar Sanitar *)||Târgu Mureș||Mureș
|-
| 40.||Grup școlar Sanitar *)||Târgoviște||Dâmbovița
|-
| 41.||Grup școlar Sanitar *)||București||—
|}
 
*) Grupurile școlare sanitare sunt formate din școala postliceală sanitară și liceul sanitar, acesta din urmă funcționând în lichidare, conform prevederilor prezentei hotărâri guvernamentale
2.173 de modificări

Meniu de navigare