Monitorul Oficial 108/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0108 Miercuri, 27 Mai year::1992

Decrete

Decret privind rechemarea unui ambasador

În temeiul art. 91 alin. (2) și art, 99 alin. (1) din Constituția României, Președintele României decretează:

Articol unic. - Domnul Eugen Ionescu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Columbia.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 31 mai 1992 | Nr. 103.

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru Theodor Stolojan

Decret privind rechemarea unui ambasador

În temeiul art. 91 alin. (2) și art. 99 alin. (1) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Domnul Anton Donciu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Orientală a Uruguayului.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 15 mai 1992 | Nr. 104.

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind reorganizarea și funcționarea Agenției Române de Dezvoltare

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Agenția Română de Dezvoltare se reorganizează și va funcționa conform statutului anexat care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 182 din 20 martie 1991 se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 31 aprilie 1992 | Nr. 179.

Contrasemnează:

Președintele Agenției Române de Dezvoltare, Mișu Negrițoiu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Anexa nr. 1

Agenția Română De Dezvoltare

Statut

Capitolul I

Dispoziții generale

Forma juridică și subordonarea

Art. 1. - Agenția Română de Dezvoltare este organ central de specialitate în subordinea Guvernului.

Conducerea

Art. 2. - Agenția funcționează sub conducerea unui consiliu de administrație.

Obiective

Art. 3. - Agenția își desfășoară activitatea în baza prevederilor prezentului statut, având următoarele obiective:

a) promovarea investițiilor străine, în scopul susținerii dezvoltării economice a României; .

b) coordonarea asistenței economice externe guvernamentale, în vederea sprijinirii și accelerării procesului de reforme economice și sociale din România.

Capitolul II

Atribuții

Atribuții

Art. 4. - Agenția are următoarele atribuții:

a) elaborarea și aducerea la îndeplinire de programe pentru atragerea și orientarea investițiilor străine în economia națională a României, cu deosebire în sectoarele prioritare;

b) elaborarea și aducerea la îndeplinire de programe destinate atragerii de noi programe de asistență economică guvernamentale acordate României și corelarea acestora cu necesitățile tranziției spre economia de piață;

c) pregătirea și prezentarea de propuneri Guvernului, în legătură cu strategia și acțiunile care se impun în vederea promovării și orientării investițiilor străine și asistenței economice externe;

d) înregistrarea, analizarea și confirmarea cererilor de investiții străine în România.

Colaborare

Art. 5. - Agenția își desfășoară activitatea în colaborare cu ministerele, agențiile și celelalte instituții guvernamentale, precum și cu agenții economici cu capital integral sau majoritar de stat ori particular, organizațiile și asociațiile profesionale, alte instituții și organizații din România și din străinătate.

Autorizări

Art. 6. - În exercitarea atribuțiilor șale, agenția este autorizată, cu respectarea obiectului său de activitate și a prevederilor legii:

a) să furnizeze, prin oficii proprii, servicii de consultanță sau alte servicii, la cererea celor interesați;

b) să desfășoare acțiuni de publicitate în legătură cu atribuțiile agenției ;

c) să folosească consultanți externi;

d) să întreprindă, în țară și în străinătate, acțiunile necesare pentru promovarea obiectivelor agenției, inclusiv prin înființarea de birouri externe de reprezentare și de centre interne teritoriale;

e) să stabilească, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, tarifele și sumele aferente plății serviciilor, facilităților și bunurilor pe care le furnizează;

f) să primească, conform prevederilor legale, de la persoane fizice și juridice mijloace materiale și bănești transmise cu titlu gratuit și să le utilizeze, cu respectarea destinației stabilite de transmițători și în conformitate eu statutul agenției.

Capitolul III

Organizare și funcționare

Structura organizatorică

Art. 7. - Structura organizatorică a agenției este prevăzută în anexa „A" la prezentul statut.

Consiliul de administrație

Art. 8. - Consiliul de administrație al agenției este format din președinte și 10 membri și se numește prin decizia primului-ministru.

Numirea persoanelor din consiliul de administrație al agenției se face cu respectarea incornpatibilităților prevăzute în art. 3 al Legii nr. 37/1990 privind organizarea și funcționarea Guvernului României.

Art. 9. - Președinte al consiliului de administrație va fi desemnată O: persoană posedând o experiență managerială și comercială recunoscută, fiind prin aceasta în măsură să contribuie îri mod substanțial la realizarea obiectivelor agenției,

Art. 10. - Membrii consiliului de administrație vor fi persoane cu experiență, din cadrul următoarelor activități și instituții:

a) Întreprinderi particulare mici și mijlocii;

b) Agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat și agenți economici cu participare de capital străin;

c) instituții financiare publice și private, române și străine;

d) Ministerul Economiei și Finanțelor

e) Ministerul Industriei;

f) Ministerul Agriculturii și Alimentației;

g) Ministerul Comerțului și Turismului;

h) Agenția Națională pentru Privatizare, respectiv, după constituire, Fondul Proprietății de Stat și Fondurile Proprietății Private,

Membrii consiliului de administrație care au un interes în temele abordate în ședința de consiliu nu pot participa la vot.

Art. 11. - Calitatea de membru al consiliului de administrație se exercită personal.

Art. 12. - Durata mandatului consiliului de administrație este, de 5 ani.

Art. 13. - Membrii consiliului de administrație vor primi o indemnizație lunară, pentru fiecare ședință, de 500 lei. Această sumă se indexează o dată cu indexarea salariilor.

Art. 14. - -Hotărârile consiliului de administrație sânt valabile dacă au fost adoptate cu votul a cel puțin 6 din membrii săi.

Art. 15. - Consiliul de administrație se întrunește de cel puțin 6 ori pe an și își stabilește propriul regulament de lucru.

Art. 16. - Consiliul de administrație poartă răspunderea pentru politica utilizată de agenție în vederea îndeplinirii obiectivelor fixate, conform prezentului statut.

Art. 17. - Consiliul de administrație analizează și aprobă propunerile comitetului executiv privind programul strategic pe 3 ani și programul anual.

Art. 18. - Consiliul de administrație primește în mod regulat, din partea Comitetului executiv, rapoarte privind modul de aducere la îndeplinire a programului anual aprobat.

Art. 19. - Consiliul de administrație analizează și aprobă propunerile elaborate în cursul anului de comitetul executiv, în vederea susținerii realizării obiectivelor agenției.

Președintele executiv

Art. 20. - Președintele executiv este membru de drept al consiliului de administrație, dar nu poate deține îuncția de președinte al consiliului de administrație.

Art.21. - Președintele executiv va fi numit de pri-mul-ministru, la propunerea consiliului de administrație.

Art. 22. - Președintele executiv se numește pentru o durată de 5 ani.

Art. 23. - Președintele executiv se asimilează funcției de secretar de stat.

Comitetul executiv

Art. 24. - Comitetul executiv se compune din președintele executiv și 4 directori generali executivi.

Art. 25. - Directorii generali executivi sânt numiți în funcție de către consiliul de administrație, la propunerea președintelui executiv.

Art. 26. - Comitetul executiv se întrunește săptă-mânal și răspunde de politica operativă, conducerea și controlul activităților agenției, potrivit strategiei stabilite de consiliul de administrație. Comitetul executiv își îndeplinește atribuțiile sub conducerea președintelui executiv.

Art. 27. - Comitetul executiv numește în funcție directorii, la propunerea directorului general executiv care răspunde de sectorul respectiv de activitate al agenției.

Art. 28. - Comitetul executiv analizează lunar raportul cu privire la modul de aducere la îndeplinire a programului anual, prezentat de președintele executiv.

Art. 29. - Comitetul executiv hotărăște cu privire la utilizarea personalului agenției conform cerințelor impuse de programul anual.

Capitolul IV

Personalul agenției

Angajarea personalului

Art. 30. - Agenția este autorizată să angajeze personal, în condițiile stabilite prin politica de personal aprobată de consiliul de administrație, cu respectarea legislației în vigoare.

Art. 31. - Numărul maxim de angajați ai agenției este de 100 de persoane, exclusiv președintele exe cutiv. în numărul maxim de posturi prevăzut nu se include personalul aferent activității de registratură, dactilografiere, secretariat, administrativ, de deservire, pază, curierii și muncitorii, care poate fi de cel mult 15% din numărul total de posturi aprobate.

Art. 32. - Salarizarea personalului agenției se va face conform reglementărilor legale privind instituțiile publice.

Confidențialitatea informațiilor

Art. 33. - Membrii consiliului de administrație, angajații, precum și consultanții și colaboratorii agenției au obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute în cursul îndeplinirii sarcinilor lor.

Art. 34. - Persoanele care- încalcă dispozițiile prevederilor art. 33 sânt pasibile de desfacerea contractului de muncă sau, după caz, de destituire și pot răspunde civil,și penal, potrivit prevederilor legale.

Capitolul V

Resurse financiare

Alocația bugetară

Art. 35. - Fondurile necesare desfășurării activității agenției se stabilesc anual prin bugetul de stat.

Venituri proprii

Art. 36. - Veniturile obținute din activitățile desfășurate de agenție, conform prezentului statut, se varsă la bugetul de stat.

Contabilitatea

Art. 37. Agenția organizează și conduce contabilitatea propriilor operațiuni financiare, conform reglementărilor legale în vigoare, și va include în raportul anual darea de seamă contabilă.

Capitolul VI

Rapoarte de activitate

Programul strategic

Art. 38. - Agenția prezintă Guvernului, cel puțin o dată la 3 ani, un program1 stratqgic cuprinzând politica sa principală.

Raportul anual

Art. 39. - Agenția prezintă Guvernului un raport anual de activitate, cât mai curând posibil după încheierea exercițiului financiar. Raportul anual "se dă publicității".

Capitolul VII

Transferul bunurilor, drepturilor și obligațiilor

Dispoziții finale

Art. 41. - Agenția, reorganizata potrivit prevederilor prezentului statut, preia întregul patrimoniu al agenției organizate prin Hotărârea Guvernului nr. 182/ 20 martie 1991.

Art. 40. - În prezentul statut, prin agenție se înțelege Agenția Română de Dezvoltare.

Hotărâre privind numirea prefectului județului Sălaj

În temeiul art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Nicolae Dunca se numește în funcția de prefect al județului Sălaj,- începând cu data constituirii Consiliului județean Sălaj.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 16 aprilie 1992 | Nr. 180.

Contrasemnează:

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală,

Doru Viorel Ursu Teodor Mircea Vaida

Guvernul României

Hotărâre privind numirea prefectului județului Călărași

În temeiul art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Sturzu Luchian se numește în funcția de prefect al județului Călărași, începând cu data constituirii Consiliului județean Călărași.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 31 aprilie 1992 | Nr. 182.

Contrasemnează:

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu, Teodor Mircea Vaida

Hotărâre pentru modificarea prevederilor Hotăririi Guvernului nr. 236/1991 privind înființarea Regiei Autonome „Romtehnica"

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Articolul 1 alineatul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 236/1991 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Regia este autorizată să efectueze și alte operațiuni de comerț exterior, operațiuni de comerț interior, de turism intern și internațional; consultanță, în condițiile obținerii de profit."

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 17 aprilie 1992 | Nr. 187.

Contrasemnează:

Ministrul apărării naționale, general-locolenent Niculae Spiroiu

Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota

Ministrul economiei și finanțelor, George Daniclescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercca

Hotărâre privind autorizarea funcționării în România a Fundației „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe" (Centrul Regional de Protecție a Mediului pentru Europa Centrală și de Est), prin înființarea unei filiale a acesteia

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se autoriză funcționarea pe teritoriul României a Fundației „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe" (Centrul Regional de Protecție a Mediului pentru Europa Centrală și de Est), prin înființarea unei filiale a acestei organizații în municipiul București.

Fundația este persoană juridică de drept privat, cu scop nelucrativ, având sediul la Budapesta, Miklos ter. 1, 1035, Ungaria.

Art. 2. - Filiala Fundației „Centrul Regional de Protecție a Mediului pentru Europa Centrală și de Est" va funcționa conform statutului prevăzut în anexa, cu respectarea legislației române, și va desfășura în România acțiuni caritabile, științifice și educaționale privind protejarea mediului, facilitând accesul persoanelor juridice române și străine, precum și al autorităților administrației publice locale la resursele financiare și informaționale ale fundației, în domeniul protecției mediului înconjurător.

Art. 3. - Pentru realizarea obiectului său de activitate, filiala va beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația română.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 23 aprilie 1992 | Nr. 194.

Contrasemnează: Ministrul mediului, Marcian Bleahu

Statutul Fundației „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe" (Centrul Regional de Protecție a Mediului pentru Europa Centrală și de Est) - filiala română

Deoarece țările din Europa Centrală și de Est se confruntă cu serioase probleme privind mediul înconjurător, iar soluționarea acestor probleme reclamă eforturile conjugate ale guvernelor organizațiilor neguvernamentale fi ale cetățenilor din întreaga regiune,, se înființează filiala română a Fundației „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe".

1. Scop și activități

1.1. Scop

Filiala este o organizație neguvernamentală, apolitică și fără scopuri patrimoniale, care acționează exclusiv în scopuri caritabile, științifice și educaționale.

Filiala va fi o sursă de informații și asistență pentru cetățenii din România și va mări capacitatea de rezolvare a problemelor privind protecția mediului

1.2. Activități

Filiala va acționa ca un catalizator in vederea sprijinirii persoanelor fizice și juridice care dezvoltă sau implementează soluții privind problemele mediului înconjurător în România.

Filiala promovează cooperarea între diverși factori implicați în problemele privind mediul înconjurător. Este un organism imparțial, care nu participă și nu intervine în nici un fel de campanie politică.

Fără să prejudicieze autoritatea legală a Guvernului României sau a organizațiilor internaționale, filiala se poate angaja în susținerea și încurajarea unor activități în următoarele direcții:

1.2.1. Culegerea și distribuirea datelor:

a) asigură accesul la bazele internaționale de date existente care privesc mediul înconjurător;

b) acordă asistență pentru dezvoltarea capacităților locale de supraveghere a mediului înconjurător;

c) face cunoscute publicului informațiile privind mediul înconjurător.

1.2.2. Dezvoltarea instituțională:

a) promovează participarea publică în luarea deciziilor privind mediul înconjurător, cu respectarea legii române;

b) abordează dezvoltarea pe baze ecologice și transferul de tehnologii, având în vedere că România se află într-o etapă de restructurare a economiei sale;

e) evidențiază domenii specifice cum ar fi reciclarea deșeurilor, conservarea energiei și prevenirea poluării;

d) promovează administrarea atentă a resurselor ca element al dezvoltării durabile;

e) analizează datele și problemele privind mediul, dezvoltă abordări ale reglementărilor și standardelor privind mediul înconjurător prin prisma principiilor managementului și mecanismelor economice;

f) îmbunătățește capacitatea populației de a studia și înțelege efectele mediului asupra sănătății și posibilitatea de a integra studiile și politica privind sănătatea cu abordările privind administrarea mediului înconjurător.

1.2.3. Educația:

a) promovează conștientizarea opiniei publice și popularizarea informațiilor din domeniul mediului;

b) ajută la integrarea aspectelor de mediu în educația publică;

c) acordă asistență la cererea asociațiilor, organizațiilor și instituțiilor cu, profil de protecție a mediului.

1.2.4. Schimbul de informații:

- servește ca punte de legătură în vederea distribuirii resurselor (programe de asistență, donații, schimb de experiență, asocieri, colaborări etc.) provenite de la guverne, organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale.

1.3. Forme de activitate

Filiala:

a) întreține relații cu organizații neguvernamentale de protecție a mediului, instituții specializate și cu reprezentanții autorităților administrației publice locale; - b) are în ordinea priorităților sale sprijinirea activității de finanțare de către Fundația „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe" a proiectelor organizațiilor neguvernamentale privind protecția mediului, schimbul de informații disponibile și culegerea de noi informații în acest domeniu;

c) se va angaja și în alte forme de activitate privind protecția mediului, în funcție de necesitățile ce vor apărea pe parcurs, în condițiile și cu respectarea legii române.

1.4. Cooperarea cu Guvernul și instituțiile publice

Filiala dezvoltă legături cu toate organizațiile cu interese înrudite. Este încurajată cooperarea cu agențiile neguvernamentale, organizațiile neguvernamentale, reprezentanții universităților și industriei.

2. Organe de conducere

2.1. Organul de conducere va fi constituit din 2 coordonatori. Împuterniciții sunt autorizați să dețină și să utilizeze mijloacele fixe ale filialei, precum și contul bancar al filialei, nr. 47119973307, deschis la Banca Română de Comerț Exterior - S.A

Autorizația este limitată la cele menționate în cuprinsul ei și nU permite alte angajamente fără o permisiune scrisă, prealabilă, din partea Fundației ,,The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe".

2.2. Salarizarea coordonatorilor se va face după legislația română în vigoare.

3. Relațiile filialei cu Fundația „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe"

3.1. Filiala dispune de sprijinul financiar și informațional al Fundației „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe".

3.2. Coordonatorii vor elabora rapoarte lunare și unul anual ce va fi publicat, cuprinzând activitățile desfășurate, bilanțul de venituri și decontări pentru anul anterior și proiectul de activitate și de buget pentru anul următor.

4. Sediul filialei Sediul filialei va fi în municipiul București.

5. Cadrul legal

5.1. În toată activitatea sa, filiala română a Fundației „The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe" va respecta prevederile legii române.

5.2. Dispozițiile prezentului statut se completează cu prevederile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice.

Hotărâre privind decontarea Ia intern a cantităților de grâu importate în perioada 1 aprilie - 30 iunie 1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Cantitățile de grâu importate pentru pâi-nea subvenționată în perioada 1 aprilie - 30 iunie 1992, cu plata în credit rambursabil la 360 de zile, se livrează societăților comerciale de morârit și panificație la prețul de achiziție garantat de stat, în vigoare la data imjportului, de 14 lei/kg.

Art. 2. - Diferența rezultată între prețul în lei, determinat pe baza prețului extern și acursului valutar unic în vigoare la data importului, și prețul de achiziție garantat de stat de 14 lei/kg se regularizează cu bugetul de stat, în cadrul fondurilor aprobate Ministerului Agriculturii și Alimentației pe anul 1992,

Art. 3. - Diferențele de curs valutar rezultate în momentul rambursării creditului față de data importului se acoperă de la bugetul de stat.

în vederea reducerii efortului valutar, Ministerul Economiei și Finanțelor va plasa disponibilitățile în lei, rezultate din plata la intern a griului respectiv, pentru acoperirea diferențelor de curs valutar cu dobânda încasată din aceste plasamente.

Art. 4. - Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Alimentației vor elabora norme metodologice pentru punerea în executare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 23 aprilie 1992 | Nr. 201.

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii și alimentației, Ovidiu Grasu, secretar de stat

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 715 din 10 octombrie 1991 privind scutirea de taxe vamale a tehnicii de calcul destinate invățămintului

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 715 din 10 octombrie 1991 privind scutirea de taxe vamale a tehnicii de calcul destinate învățământului se modifică și se completează, având următorul cuprins:

Art. 1. - Importurile efectuate de Ministerul Învățământului și Științei pentru tehnică de calcul (echipamente, inclusiv accesorii, componente și piese de schimb, produse consumabile aferente și produse software cu documentație) și pentru mieroscoape destinate utilizării în procesul de învățământ și în activități neaducătoare de profit (cercuri studențești și cu elevii, manifestări științifice și altele similare) se scutesc de plata taxelor vamale.

Art. 2. - Scutirea de plata taxelor vamale se aplică importurilor efectuate de Ministerul Învățământului și Științei, pentru bunurile prevăzute la art. 1, începând cu data de 15 septembrie 1991.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 715/1991, în forma modificață și completată, se republică în Monitorul Oficial al României.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 29 aprilie 1992 | Nr. 205.

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Bercea

p. Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Mircea Boulescu, secretar de stat

Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota

București, 29 aprilie 1992. Nr. 205.

Hotărâre privind unele măsuri de achitare a datoriei României față de Republica Federativă Cehă și Slovacă

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea acoperirii datoriei României față de Republica Federativă Cehă și Slovacă, se aprobă decontarea contravalorii unui mineralier de 65.000 tdw, în construcție la Șantierul „2 Mai" Mangalia - S.A., ce urmează a fi livrat Companiei maritime Fraga.

Art. 2. - Suma ce urmează a fi plătită Șantierului „2 Mai" Mangalia - S.A. se va acoperi astfel:

- 1.505 milioane lei (43 milioane ruble transferabile), reprezentând avans, în contul plății datoriei externe, în luna mai 1992, de către Banca Română de Comerț Exterior - S.A. din fondurile rezultate ca urmare a gestionării conturilor de clâring în ruble transferabile;

- 1.548 milioane lei (echivalentul a 7,7 milioane dolari S.U.A.), la livrarea navei, în anul 1993, de către Banca Română de Comerț Exterior - S.A., cu decontare din sursele puse la dispoziție de Banca Națională a României, constituite ca urmare a Hotârârii Guvernului nr. 819/1991.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 29 aprilie 1992 | Nr. 209.

Contrasemnează:

Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota

p. Ministrul, economiei și finanțelor, Florian Bercea Ministrul industriei, Dan Constantinescu

București, 29 aprilie 1992. Nr. 209.

Guvernul României

Hotărâre pentru modificarea Hotăririi Guvernului nr. 112/1991 privind înființarea unor regii autonome, precum și pentru adoptarea unor măsuri referitoare la reorganizarea acestora

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 112/1991 privind înființarea unor regii autonome se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Pentru Regia Autonomă „Carpați Proiect” atribuțiile ministerului de resort vor fi exercitate de Secretariatul General al Guvernului, iar pentru Regia Autonomă de Construcții „Carpați”, atribuțiile ministerului de resort vor fi exercitate de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.”

2. Alineatul 1 al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Conducerea Regiei Autonome „Carpați Proiect" revine consiliului de administrație, numit prin ordin al secretarului general al Guvernului, iar a Regiei Autonome de Construcții „Carpați” revine consiliului de administrație, numit prin ordin al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului."

3. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Activitatea curentă a Regiei Autonome „Carpați Proiect” este condusă de un director, numit de consiliul de administrație, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, iar a Regiei Autonome de Construcții „Carpați”, de către un director general, numit de consiliul de administrație, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.”

Art. II. - Regulamentul de organizare și funcționare al Regiei Autonome de Construcții „Carpați" se modifică în mod corespunzător.

Art. III. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va analiza, în termen de 60 de zile, oportunitatea reorganizării Regiei Autonome de Construcții „Carpați” ca societate comercială, în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 29 aprilie 1992 | Nr. 210.

Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Victor Dumitrache, secretar de stat

Secretarul general al Guvernului, Paul Jerbas

Guvernul României

Hotărâre privind aprobarea principiilor de bază ale Statutului medicului în România

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă principiile de bază ale Statutului medicului în România cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 30 aprilie 1992 | Nr. 220.

Contrasemnează:

p. Ministrul sănătății, Emil Tomescu, secretar de stat

Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popesca

Anexă

Principiile de bază ale Statutului medicului în România

Capitolul I

Medicul și profesia medicală

Articolul 1

1. Medicul este absolventul unui institut de învățământ superior medical recunoscut de lege, calitate care îi conferă dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului medical,

2. Medicul poartă deplina răspundere a actului medical.

3. Medicul practician, prin natura umanitară și liberală a profesiunii sale, nu este funcționar public și nici nu va putea fi asimilat funcționarului public.

4. Medicii încadrați în unități medico-sanitare din rețeaua publică vor respecta obligațiile ce decurg din reglementările legale sanitare, din prevederile contractului de muncă și ale regulamentelor de ordine interioară.

5. Problemele de etică profesională rezultate din subordonarea ierarhică vor fi stabilite prin Codul deontologic medical.

Articolul 2

Profesiunea medicală, indiferent dacă este organizată și exercitată în sistem public sau privat, are ca scop prevenirea îmbolnăvirilor, promovarea, menținerea și recuperarea sănătății individului și a colectivității.

Capitolul II

Conținutul și caracteristicile profesiunii medicale

Articolul 3

Conținutul activității medicului constă în:

a) promovarea sănătății și profilaxia, îmbolnăvirilor;

b) stabilirea diagnosticului și indicarea tratamentului bolilor;

c) efectuarea nemijlocită a procedurilor diagnostice și terapeutice cuprinse în competențele profesionale;

d) educația pentru sănătate;

e) recuperarea medicală;

f) expertiza medicală;

g) învățământ și cercetare medicală.

Medicul are ca obligație profesională și morală permanenta menținere a calificării la nivelul cunoștințelor curente ale profesiunii, în acord cu progresele științelor medicale și generale.

Articolul 4

1. Profesiunea medicală este umanitară prin faptul că orice act medical se exercită exclusiv în interesul sănătății individului și al colectivității.

2. În orice condiții de exercitare a profesiunii medicale, medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament și respect față de ființa umană.

Articolul 5

1. În exercitarea profesiunii medicale, în sistem public sau privat, medicul se bucură de totală independență profesională, ca o prerogativă a profesiei în interesul sănătății bolnavului. Decizia medicală nu poate fi supusă nici unei constrângeri administrative sau de altă natură.

Articolul 6

Răspunderea ce derivă din exercitarea actului medical este personală.

Articolul 7

1. Medicul este obligat să păstreze secretul profesional.

2. Informațiile deținute de medic despre o anumită persoană, obținute în urma exercitării profesiunii sale8 nu pot fi împărtășite unul terț. Excepțiile sânt stabilite prin lege.

Articolul 8

1. Relațiile medicului cu farmacistul se desfășoară în spirit de colaborare, în limitele competențelor specifice stabilite.

2. Medicul colaborează cu personalul paramedical cu pregătire superioară din sistemul sanitar, responsabilitățile decurgând din activitatea desfășurată conform competențelor specifice.

3. Medicul organizează și controlează activitatea personalului mediu sanitar și ajutător din subordine.

4. Medicul stabilește necesitățile de perfecționare, instruiește și apreciază pregătirea cadrelor medii din subordine.

Articolul 9

Medicul are îndatorirea fundamentală de a acordă asistență medicală de urgență, indiferent de situația sau locul unde se găsește.

Capitolul III

Relațiile ce se stabilesc în exercitarea profesiei medicale

Articolul 10

Relațiile între medici se întemeiază pe corectitudine, colaborare, respect reciproc, solidaritate de breaslă, potrivit Codului deontologic medical

Articolul 11

Articolul 12

1. Relația medic-pacient se fundamentează pe dreptul opțional al pacientului, exercitat în condițiile legii, și se întemeiază pe respect și încredere reciprocă.

2. Medicul este dator să informeze pacientul sau reprezentanții săi legali asupra unor eventuale riscuri ale actului medical, precum și asupra ținui eventual refuz al actului medical.

Articolul 13

Costul actului medical va fi suportat de individ sau societate, în condițiile reglementărilor legale,

Articolul 14

Importanța și aportul social ale corpului medical constituie criteriul fundamental al aprecierii morale și materiale ale medicului de către societate.

Articolul 15

Medicul colaborează cu reprezentanții cultelor și ai instituțiilor de caritate și binefacere în interesul pacienților, respectându-se specificitatea și responsabilitatea fiecărei instituții, precum și opțiunea bolnavului.

Articolul 16

1. Ordinul Medicilor constituie forma superioară de organizare profesională, nonguvernamentală, a întregului corp medical, ce va fi instituționalizată și reglementată potrivit legii.

2. Ordinul Medicilor are ca scop apărarea prestigiului profesional al corpului medical, inclusiv în relațiile cu mass-media, cât și a intereselor bolnavilor.

3. Ordinul Medicilor este organizat pe baza principiilor eligibilității și ierarhiei.

4. Ordinului Medicilor i se acordă, potrivit legii, în domeniul exercitării profesiunii medicale, competențe normative, administrative și jurisdicționale.

5. Ordinul Medicilor se pronunță, în condițiile legii, asupra competenței profesionale a oricărui medic.

6. Ordinul Medicilor poate reprezenta membrii săi în relațiile medicilor cu asociațiile științifice, sindicatele, cu asociațiile și instituțiile de asigurare a sănătății, precum și cu alte organizații, asociații și fundații.

Articolul 17

1. Culpa profesională se stabilește fie de organismele Ordinului Medicilor, fie de organele de justiție, în raport cu gravitatea faptelor și consecințele ce decurg din aceasta.

2. Ordinul Medicilor poate exprima și susține în fața oricărei autorități punctul său de vedere în situațiile privind, culpa medicală.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Articolul 18

Medicii militari și, după caz, civili, din rețeaua sanitară a Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului de Interne, a Ministerului Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciului Român de Informații și Ministerului Transporturilor, sânt obligați să respecte, pe lângă prevederile și principiile prezentului statut, reglementările legale specifice din domeniul acestor instituții.

Articolul 19

Prezenta hotărâre își produce efectele până la intrarea în vigoare a legii privind aprobarea Statutului medicului în România și a Ordinului Medicilor,

Articolul 20

Orice dispoziție contrară prezentei hotărâri își încetează aplicabilitatea.

Guvernul României

Hotărâre privind cheltuielile ce derivă din obligațiile părții române potrivit Declarației din 6 aprilie 1992 de la Chișinău a miniștrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, României, Federației Ruse și Ucrainei referitor la soluționarea pe cale politică a conflictului din stânga Nistrului

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea îndeplinirii obligațiilor care revin țării noastre potrivit Declarației din 6 aprilie 1992 de la Chișinău a miniștrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, României, Federației Ruse și Ucrainei referitor la soluționarea pe cale politică a conflictului din stânga Nistrului, Ministerul Economiei și Finanțelor va suplimenta cu suma de 84.000 mii lei bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Afacerilor Externe din fondul de rezerva bugetară la dispozițiaGuvernului prevăzut, în bugetul de stat pe anul 1992, pentru finanțarea unor acțiuni noi.

Suplimentarea se efectuează la Capitolul „Alte acțiuni”.

Art. 2. - După derularea acțiunii, pe baza decontului definitiv de cheltuieli. Ministerul Afacerilor Externe va disponibiliza eventualele credite bugetare rămase neutilizate și va prezenta Ministerului Economiei și Finanțelor propuneri de reântregire a fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 1992.

Art. 3. - Întreaga participare a Guvernului României la acțiunile referitoare la soluționarea politică a conflictului din stingă.: Nistrului va fi coordonată de Ministerul Afacerilor Externe.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 7 mai 1992 | Nr. 234.

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Bercea

p. Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Mircea Boulescu, secretar de stat

Guvernul României

Hotărâre privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare

Guvernul României hotărăște:

Capitolul I

Concediul de odihnă

Art. 1. - (1) Salariații din administrația publică au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată de 21 sau 25 zile lucrătoare, îri raport cu vechimea lor în muncă, după cum urmează:

Vechimea în muncă: Durata concediului

- până la 10 ani: 21 zile lucrătoare

- peste 10 ani: 25 zile lucratoare

(2) Salariații din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit cu o durată de 18-25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în muncă, după cum urmează:

Vechimea în muncă: Durata concediului

• până la 5 ani: 18 zile lucrătoare
• între 5 și 15 ani: 21 zile lucrătoare
• peste 15 ani: 25 zile lucrătoare

(3) Pentru tinerii în vârstă de până la 18 ani, durata concediului de odihnă este de 24 zile lucrătoare. La stabilirea duratei concediului de odihnă se ia în considerare vârsta pe care acești tineri au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv.

(4) Personalul din activitatea de cercetare științifică atestat, încadrat în unitățile bugetare, are dreptul la un concediu de odihnă plătit, stabilit în raport cu vechimea- în muncă, după cum urmează:

• 24 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de până la 5 ani;
• 26 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de 5-15 ani;
• 23 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime în muncă de peste 15 ani.

Art. 2. - Salariații care sânt încadrați în posturi cu fracțiuni de normă (4 sau 6 ore pe zi) au dreptul la concediu de odihnă cu durata integrală stabilită potrivit art. 1, corespunzător vechimii în muncă.

Art. 3. - (1) Salariații care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcția de bază, cu o normă întreagă, b altă funcție, au dreptul la concediul de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcția de bază. Unitatea în care salariații cumulează le va acorda, la cerere, un concediu fără plată pentru zilele de concediu de odihnă primite de la cealaltă unitate.

(2) Salariații care sânt încadrați cu jumătate de normă la două unități au dreptul la concediu de odihnă la ambele unități, proporțional cu timpul, lucrat.

(3) Salariații care cumulează, la unități diferite, fracțiuni de normă care depășesc o normă întreagă, își aleg unitățile de ia care beneficiază de concediu de odihnă, în așa fel încât drepturile cuvenite potrivit acestuia sa nu depășească pe cele cuvenite salariaților încadrați cu o normă întreagă.

Art. 4. - (1) Vechimea în muncă ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariații o împlihesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul, stabilită potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.

(2) Pentru salariații care se încadrează în muncă în timpul anului, durata concediului de odihnă se va stabili proporțional cu perioada lucrată de la încadrare la sfirșitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în muncă stabilită potrivit alin. (1).

Art. 5. - (1)-Salariații care au lipsit de la serviciu întregul ah calendaristic, fiind în concediu medical sau în concedii fără plată acordate pbtfivit art. 25 alin! (3), nu au dreptul la concediul de odihnă pentru acel an.

(2) În cazul în care perioadele de concedii medicale și de concedii fără plată prevăzute la art. 25 alin, (3), însumate, au fost de 12 luni sau mai mari și s-au întins pe 2 sau mai mulți ani calendaristici consecutivi, salariații au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reânceperii activității, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic, integral sau fracționat.

(2) Concediul de odihnă poate fi fracționat la cererea salariatului, cu condiția ca una dintre fracțiuni să nu fie mai mică de 15 zile lucrătoare.

Art. 7. - (1) Pe durata concediului de odihnă, salariații au dreptul la o indemnizație stabilită în raport cu numărul de zile de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime și, după caz, indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare lunii în care se efectuează zilele de concediu; în cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte.

(2) Media zilnică a veniturilor prevăzute la alin. (I) se stabilește în raport cu numărul mediu al zilelor lucrătoare pe lună.

(3) Pentru cei încadrați cu fracțiuni de normă, indemnizația de concediu se calculează avându-se în vedere veniturile prevăzute în alin. (1), cuvenite pentru fracțiunea de normă sau fracțiunile de normă care se iau în calcul.

(4) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește cu cel puțin 5 zile înaintea plecării în concediu.

Art. 8. - (1) Conducerea unității are obligația să ia măsurile necesare pentru ca salariații să efectueze, în fiecare an calendaristic, concediile de odihnă la care au dreptul.

(2) Persoanele care nu au efectuat concediul în anul calendaristic respectiv vor primi o despăgubire egală cu indemnizația de concediu cuvenită. Despăgubirea urmează a fi suportată de cel din vina căruia persoana nu a efectuat concediul de odihnă. Nu se impută despăgubirea plătită în cazul în care, în ultimele 2 luni, salariatul a fost în concediu medical, a fost reținut la serviciu, existând în acest sens o decizie a conducerii unității, sau s-a aflat în una din situațiile prevăzute la art. 10.

Art. 9. - (1) Programarea concediilor de odihnă se va face la sfârșitul anului, pentrU anul următor, de către conducerea unității, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților.

(2) La programarea concediilor de odihnă ale salariaților, conducerea unității va ține seama, în măsura în care. este posibil, și de specificul activității celuilalt soț.

Art. 10. - (1) Programarea concediilor de odihnă va fi modificată, la cererea salariatului, în următoarele cazuri:

a) salariatul se află în concediu medical;

b) salariata cere concediu de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate;

c) salariatul este chemat să îndeplinească îndatoriri publice;

d) salariatul este chemat să satisfacă obligații militare, altele decât serviciul militar în termen;

e) salariatul urmează sau trebuie să urmeze un curs de calificare, recalificare, perfecționare sau specializare, în țară ori în străinătate;

f) salariatul are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o stațiune balneoclimaterică, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală;

g) salariata se află în concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 1 an.

(2) Programarea concediului de odihnă poate fi modificată de conducerea unității, daca salariatul solicită acest lucru.

Art. 11. - (1) Dacă în timpul concediului de odihnă intervine una dintre situațiile menționate la art. 10 lit. a), c), d) și e), efectuarea acestuia se întrerupe.

(2) Efectuarea concediului de odihnă se întrerupe în cazul în care salariata intră în concediu pentru maternitate, precum și în cazul în care salariatul este rechemat, prin dispoziția scrisă a conducerii < unității, numai pentru nevoi de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezența salariatului în unitate. în situația rechemării, cei în cauză au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport și cheltuielilor legate de efectuarea concediului în altă localitate, egale cu sumele cheltuite - pentru prestația de care nu au mai putut beneficia din cauza rechemării.

(3) Pentru cazurile de întrerupere a concediului menționate la alin. (1) și (2), salariații au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situațiile respective sau, când aceasta nu este posibil, la data stabilită printr-o nouă programare în cadrul aceluiași an calendaristic.

Art. 12. - (1) în cazul în care concediul început Is o anumită dată este întrerupt, indemnizația nu se restituie. în această situație se va proceda la regularizarea plăților în raport cu indemnizația de concediu aferentă zilelor de concediu neefectuat și cu salariul cuvenit salariatului pentru perioada lucrată după întreruperea concediului, sau cu drepturile cuvenite pe aceast perioadă, după caz, potrivit legii.

(2) La data programată pentru efectuarea părții restante a concediului de odihnă se acordă salariatului indemnizația de concediu cuvenită pentru această parte, în condițiile prezentei hotărâri.

Art. 13. - (1) Concediul de odihnă cuvenit salariaților detașați la alte unități se acordă de unitățile la care aceștia își desfășoară activitatea.

(2) Salariații detașați la o altă unitate având sediul în altă localitate au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus și întors, din localitatea unde sânt detașați în localitatea unde se află unitatea la care sânt angajați, pentru cazul în care concediul se efectuează în timpul detașării.

Art. 14. - (1) în cazul în care, după ce salariatul a efectuat concediul de odihnă, contractul său de muncă a încetat din motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. ij, j), k), 1) și art. -135 din Codul muncii, acesta este obligat să restituie unității partea din indemnizația de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din. anul pentru care i s-a acordat acel concediu.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:

a) salariaților care au desfăcute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, din cauza stării sănătății, constatată prin certificat medical, iar unitatea nu le-a putut oferi o altă muncă corespunzătoare stării sănătății și calificării profesionale;

b) femeilor care au desfăcute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, pentru- creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până 1a 7 ani;

c) salariaților pentru care, după desfacerea contractului de muncă în temeiul art. 130 alin. (1) lit. j) din Codul muncii, a intervenit achitarea, anularea urmăririi penale sau încetarea procesului penal ori a urmăririi penale.

(3) Concediul de odihnă neacordat salariaților transferați, de cățre unitatea de la care s-a efectuat transferarea, se va acorda acestora de unitatea la care au fost transferați. Indemnizația de concediu va fi suportată de către cele două unități, proporțional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea în cursul anului calendaristic respectiv; în același mod se va proceda și în căzui în care concediul de odihnă a fost efectuat înainte de transferare.

Art. 15. - (1) Concediile - de odihnă neefectuate, cuvenite salariaților cărojja le-a încetat contractul de muncă, vor fi compensate îr bani. Sumele cuvenite sânt egale cu indemnizația de concediu aferentă perioadei efectiv lucrate.

(2) Au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrată de la începutul anului calendaristic și salariații chemați să-și satisfacă serviciul militar în termen.

(3) În cazul decesului salariatului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de-odihnă neefectuat se va acorda membrilor săi de familie - soț, copii, părinți.

Art. 16. - Orice convenție prin care se renunță în total sau în parte la dreptul la concediu de odihnă este interzisă.

Art. 17. - Modul de efectuare a concediului de odihnă cuvenit personalului didactic se va stabili de Ministerul învățământului și Științei, iar pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe.

Capitolul II Concediul de odihnă suplimentar

Art. 18. - (1) în afara concediului de odihnă, prevăzut la art. 1, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoâse sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite potrivit Legii nr. 31/ 1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare.

(2) Salariații hevăzători și cei încadrați în grade de invaliditate beneficiază de drepturile de concediu de odihnă suplimentar prevăzute la art, 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților.

(3) Concediile de odihnă acordate potrivit art. 1 din această hotărâre se cumulează cu cele stabilite la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2) din prezentul articol.

Art. 19. - Stabilirea categoriilor de personal, a activităților și a locurilor de muncă pentru care se acoidă concediu de odihnă suplimentar, precum și existența condițiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se fac potrivit prevederilor art. 2 și art. 3 alin. 1 din Legea nr. 31/1991.

Art. 20. - În cazul în care salariatul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit și ulterior, în cursul aceluiași an calendaristic pentru care a prirniț acel concediu suplimentar, nu mai lucrează în condiții deosebite, nu este obligat să restituie unității cota-parte din indemnizația primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic.

Art. 24. - (1) Pe baza criteriilor și a determinărilor făcute în condițiile art, 19, durata efectivă a concediului suplimentar de odihnă se aprobă după cum urmează:

• de miniștrii sau de conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației publice, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pentru salariații din aparatul propriu și din unitățile subordonate;
• de prefectul județului, cu avizul Departamentului pentru Administrația Publică Locală, pentru salariații aparatului prefecturii;
• de consiliul județean sau local, pentru salariații din serviciile publice, județene, respectiv locale, precum și din unitățile subordonate;
• de consiliul de administrație al regiei autonome cu specific deosebit, cu avizul ministerului de resort, pentru salariații din aceste unități;
• de conducătorul instituțiilor publice bugetare neguvernamentale, pentru salariații din aparatul propriu și unitățile bugetare subordonate.

Art. 22. - Pentru salariații din ministere, alte organe centrale ale administrației publice, precum și din celelalte unități bugetare, trimiși să lucreze în străinătate, în țări cu climă greu de suportat, durata efectivă a concediului de.. odihnă suplimentar, diferențiat pe țări și zone geografice, se aprobă, în limitele prevăzute de art. 18 alin. (1), de miniștrii sau secretarii de stat, șefi ai departamentelor subordonate Guvernului, cu avizul Ministerului Sănătății și Departamentului de Protecția Muncii din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale:

Art. 23. - Prevederile cuprinse la cap. I din această hotărâre se aplică în mod corespunzător, și salariațiloe care beneficiază de~ concedii de odihnă suplimentare.

Capitolul III

Concediul plătit pentru evenimente familiale deosebite

Art. 24. - (1) în afara concediului de odihnă, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la zile de concediu plătite, în cazul, următoarelor evenimente familiale deosebite:

a) căsătoria salariatului - 5 zile;

b) nașterea sau căsătoria unui copil - 3 zile;

c) decesul soțului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului - 3 zile.

2) Concediul plătit, prevăzut la alin. (I), se acordă, la cererea solicitantului, de conducerea unității. Indemnizațiile cuvenite se stabilesc potrivit art. 7 alin. (1).

Capitolul IV

Concediul fără plată

Art. 25. - (1) Salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăși 90 dezile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale:

a) susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență, a examenelor de an universitar, cât și a examenului de diplomă, pentru salariații care urmează o formă de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență;

b) susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau- a tezei de doctorat, în cazul salariaților care nu beneficiază de burse de doctorat;

c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.

(2) Salariații au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută 1a alin. (1), în următoarele situații:

a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atât mama salariată, cât și tatăl salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleași motive, de concediu fără plată;

b) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate - copil, frate, soră, părinte, pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate -, în ambele situații cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății.

(3) Concedii fără plată pot fi acordate și pentru interese personale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2), pe durate stabilite prin acordul părților.

Art. 26. - (1) Pe durata concediilor fără plată, persoanele respective își păstrează calitatea de salariat.

(2) Concediile fără plată acordate în condițiile art. 25 alin. (1) lit. a) nu afectează vechimea în munca.

Capitolul V

Dispoziții finale

Art. 27. - Pe durata concediilor plătite nu pot fi încadrate alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale titularilor posturilor să fie redistribuite.

Art. 28. - Pe durata concediilor fără plată mai mari de 30 de zile lucrătoare se pot încadra alte persoane cu contracte de muncă pe durată determinată.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 mai 1992 | Nr. 250.

Contrasemnează: Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Guvernul României

Hotărâre privind organizarea, coordonarea și finanțarea învățământului sanitar postliceal

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Prin învățământ sanitar, în sensul prezentei hotărâri, se înțelege forma de pregătire a cadrelor medii sanitare.

Art. 2. - începând cu data prezentei hotărâri, Ministerul Sănătății organizează, coordonează și finanțează unitățile de învățământ sanitar, ca instituții publice cu personalitate juridică, ce dispun de bază materială corespunzătoare procesului de învățământ și instruire practică de specialitate.

Art. 3 - Numirea personalului în funcțiile de conducere ale unităților de învățământ sanitar se face de către Ministerul Sănătății, iar restul personalului, de către conducerea acestor unități, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Art. 4. - Finanțarea unităților de învățământ sanitar se face de la bugetul administrației centrale de stat, prin Ministerul Sănătății.

Art. 5. - Unitățile de învățământ sanitar prevăzuta în anexă trec în subordinea Ministerului Sănătății cu întreg activul si pasivul existente la 31 decembrie 1991 și cu personalul aferent, care se consideră transferat în-- interes de serviciu; încadrarea unităților școlare cu personal didactic necesar pentru disciplinele de cultură generală se face cu avizul Ministerului învățământului și Științei.

Fondurile de la bugetul administrației centrale de stat aferente anului 1992 urmează a fi asigurate, în condițiile menținerii echilibrului bugetar, potrivit Legii finanțelor publice nr. 10/1991, prin preluarea sumelor necesare din fondurile prevăzute pe seama Ministerului învățământului și Științei, pe bază de protocol.

Art. 6. - Începând cu anul școlar 1991/1992, liceele sanitare din cadrul grupurilor școlare sanitare, prevăzute în anexă, sânt în lichidare.

Elevii liceelor sanitare prevăzute la alin. 1 își continuă studiile, conform programei școlare existente, până la absolvire.

Liceele sanitare funcționează, până la lichidare, conform reglementărilor referitoare la învățământul liceal, elaborate de Ministerul învățământului și Științei.

Art. 7. - Planurile de învățământ și programele școlare, pentru învățământul sanitar, se elaborează de Ministerul Sănătății.

Eliberarea atestatului de pregătire profesională pentru absolvenții învățământului sanitar se face de către Ministerul Sănătății, cu excepția diplomei de bacalaureat pentru absolvenții liceului sanitar (care funcționează în lichidare), diplomă ce va fi eliberată de către Ministerul învățământului și Științei.

Art. 8. - Modificarea destinației spațiilor pentru învățământ existente nu se va putea face decât cu acordul Ministerului învățământului și Științei.

Art. 9. - Orice dispoziții contrare prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 mai 1992 | Nr. 253.

Contrasemnează:

p. Ministrul sănătății, Emil Tomescu, secretar de stat

Ministrul învățământului și științei, Mihail Golu

p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Bercea Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Anexa

Unitățile de învățământ sanitar ce trec în subordinea Ministerului Sănătății

Nr. crt	Denumirea unității	Sediul
		Localitatea	Județul
0	1	2	3
1.	Școala Postliceală Sanitară	Alba Iulia	Alba
2.	Școala Postliceală Sanitară	Călărași	Călărași
3.	Școala Postliceală Sanitară	Sfîntu Gheorghe	Covasna
4.	Școala Postliceală Sanitară	Giurgiu	Giurgiu
5.	Școala Postliceală Sanitară	Tîrgu Jiu	Gorj
6.	Școala Postliceală Sanitară	Slobozia	Ialomița
7.	Școala Postliceală Sanitară	Piatra-Neamț	Neamț
3.	Școala Postliceală Sanitară	Slatina	Olt
9.	Școala Postliceală Sanitară	Reșița	Caraș-Severin
10.	Școala Postliceală Sanitară	Zalău	Sălaj
11.	Școala Postliceală Sanitară	Tulcea	Tulcea
12.	Școala Postliceală Sanitară	Focșani	Vrancea
13.	Școala Postliceală Sanitară	Alexandria	Teleorman
14.	Școala Postliceală Sanitară	Vaslui	Vaslui
15.	Grup școlar Sanitar *)	Arad	Arad
16.	Grup școlar Sanitar *)	Bacău	Bacău
17.	Grup școlar Sanitar *)	Bistrița	Bistrița-Năsăud
13.	Grup școlar Sanitar *)	Baia Mare	Maramureș
19.	Grup școlar Sanitar *)	Botoșani	Botoșani
20.	Grup școlar Sanitar *)	Brăila	Brăila
21.	Grup școlar Sanitar *)	Buzău	Buzău
22.	Grup școlar Sanitar *)	Brașov	Brașov
23.	Grup școlar Sanitar *)	Constanța	Constanța
24.	Grup școlar Sanitar *)	Cluj-Napoca	Cluj
25.	Grup școlar Sanitar *)	Craiova	Dolj
26.	Grup școlar Sanitar *)	Drobeta-Turnu Severin	Mehedinți
27.	Grup școlar Sanitar *)	Galați	Galați
28.	Grup școlar Sanitar *)	Iași	Iași
29.	Grup școlar Sanitar *)	Odorheiu Secuiesc	Harghita
30.	Grup școlar Sanitar *)	Hunedoara	Hunedoara
31.	Grup școlar Sanitar *)	Oradea	Bihor
32.	Grup școlar Sanitar *)	Pitești	Argeș
33.	Grup școlar Sanitar *)	Ploiești	Prahova
34.	Grup școlar Sanitar *)	Râmnicu Vâlcea	Vâlcea
35.	Grup școlar Sanitar *)	Satu Mare	Satu Mare
36.	Grup școlar Sanitar *)	Sibiu	Sibiu
37.	Grup școlar Sanitar *)	Suceava	Suceava
38.	Grup școlar Sanitar *)	Timișoara	Timiș
39.	Grup școlar Sanitar *)	Târgu Mureș	Mureș
40.	Grup școlar Sanitar *)	Târgoviște	Dâmbovița
41.	Grup școlar Sanitar *)	București	—

• ) Grupurile școlare sanitare sunt formate din școala postliceală sanitară și liceul sanitar, acesta din urmă funcționând în lichidare, conform prevederilor prezentei hotărâri guvernamentale