Monitorul Oficial 192/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0192 - Partea I - Marţi, 11 august year::1992

Legi şi decrete

Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Atena la 16 septembrie 1991

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Atena la 16 septembrie 1991.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 14 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 14 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ionel Roman

București, 29 iulie 1992 | Nr. 90.

Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Guvernul României și Guvernul Republicii Elene, denumite în continuare părți contractante,

• în dorința de a-și intensifica cooperarea economică în beneficiul reciproc al ambelor țări pe termen lung,
• urmărind ca obiectiv crearea unor condiții favorabile pentru investițiile investitorilor oricărei părți pe teritoriul celeilalte părți,
• recunoscând că încurajarea și protejarea investițiilor, pe baza prezentului acord, vor stimula inițiativa în acest domeniu,

au stabilit cele ce urmează:

Articolul 1

Definiția

În sensul acestui acord:

1. Investiție desemnează orice fel de active și, în special, deși nu exclusiv, include:

a) proprietatea mobilă și imobilă și orice alte drepturi de proprietate cum ar fi ipoteci, garanții sau gajuri;

b) acțiuni și părți sociale și obligațiuni ale unei societăți și orice altă formă de participare la o societate;

c) credite pe termen lung (legate de investiții) și creanțe sau orice activitate în virtutea unui contract având valoare financiară;

d) drepturi de proprietate intelectuală și industrială, inclusiv drepturi referitoare la drepturi de autor, mărci comerciale, nume comerciale, brevete, procedee tehnologice, know-hoW și goodwill;

e) concesiuni de afaceri conferite prin lege sau în virtutea unui contract, inclusiv concesiunile de cercetare, cultivare, extragere sau exploatare a resurselor naturale.

2. Venituri desemnează sumele produse de o investiție și includ, în special, deși nu exclusiv, beneficiul, dobânda, sporuri de capital, dividende, redevențe și onorarii.

3. Investitor va desemna:

a) referitor la România: persoane fizice cu cetăţenia română, în conformitate cu legislația acesteia, și persoane juridice române constituite în conformitate cu legislația română și avându-și sediile sociale pe teritoriul acesteia;

b) referitor la Republica Elenă: persoane fizice de naționalitate grecească, în conformitate cu legile acesteia, și persoane juridice constituite în conformitate cu legislația grecească și având-și sediul pe teritoriul acesteia.

4. Național desemnează:

a) referitor la România: orice persoană fizică având cetățenie română, în conformitate cu legile și reglementările din România;

b) referitor la Republica Elenă: orice persoană fizică având sau obținând naționalitatea grecească, în conformitate cu Codul naționalității grecești.

5. Teritoriu desemnează, cu privire la fiecare parte contractantă, teritoriu! peste care este suveran, cât și zonele marine și submarine, în conformitate cu legislația internațională, drepturile de suveranitatea sau de jurisdicție.

Articolul 2

Promovarea și protejarea investițiilor

1. Fiecare parte contractantă va promova pe teritoriul său, cât mai mult posibil, investițiile făcute de investitorii celeilalte părți contractante și va admite astfel de investiții în conformitate cu legislația sa.

2. Investițiilor făcute de o parte contractantă li se vor acorda, pe tot parcursul, un tratament corect și echitabil și se vor bucura de protecție și garanții depline pe teritoriul celeilalte părți contractante. Fiecare parte contractantă va garanta că administrarea, întreținerea, folosirea, valorificarea sau dreptul de a dispune pe teritoriul său de investițiile investitorilor celeilalte părți contractante nu sunt în nici un tel supuse unor măsuri injuste sau discriminatorii.

3. Investitorilor oricărei părți contractante li se va permite să-și angajeze personal de conducere superior și tehnic (se include și nivelul de șef de sectoare), la alegerea lor, cetățeni ai oricărei părți contractante, în măsura în care acest lucru este admis de legislația în vigoare a statului gazdă. În conformitate cu legile privind intrarea și sejurul străinilor, personalului menționat mai sus i se va permite să intre și să rămână pe teritoriul celeilalte părți contractante în scopul înființării și administrării investiției lor.

4. O eventuală modificare a formei în care au fost făcute investițiile nu afectează caracterul lor de investiții, cu condiția ca această modificare să nu contravină legilor și reglementărilor părții contractante respective.

5. Profiturile din investiții și, în cazul aprobării de reînvestiţii, veniturile rezultând din acestea se bucură de aceeași protecție ca și investițiile inițiale.

6. Fiecare parte contractantă va publica toate legile și reglementările care se referă la sau afectează investițiile investitorilor celeilalte părți contractante de pe teritoriul său.

Articolul 3

Clauza națiunii celei mai favorizate își tratamentul național

1. Nici una dintre părțile contractante nu va aplica pe teritoriul său, investițiilor deținute sau controlate de investitorii celeilalte părți contractante, un tratament mai puțin favorabil decât cel aplicat investițiilor propriilor investitori sau investițiilor investitorilor oricărui stat terț.

2. Nici una dintre părțile contractante nu va supune investitorii celeilalte părți contractante, în ceea ce privește activitatea lor legată de investițiile făcute pe teritoriul său, unui tratament mai puțin favorabil decât cel acordat propriilor investitori sau investitorilor unui stat terț.

3. Acest tratament nu cuprinde și privilegiile sau avantajele pe care fiecare parte contractantă le acordă investitorilor unui stat terț:

a) în baza calității de membru sau de asociat la o uniune vamală sau economică, o piață comună, o zonă de comerț liber sau instituții similare;

b) în baza unui acord de dublă impozitare sau a altor acorduri referitoare la impozite.

Articolul 4

Exproprierea

Investițiile făcute de investitorii oricărei părți contractante nu vor fi expropriate, naționalizate sau supuse nici unei măsuri cu efect similar exproprierii sau naționalizării pe teritoriul celeilalte părți contractante decât în următoarele condiții:

a) măsurile sunt luate în interes public și în conformitate cu legea;

b) măsurile sunt clare și nediscriminatorii; și

c) măsurile sunt însoțite de prevederi privind plata unei despăgubiri prompte, adecvate și efective. Această despăgubire se va ridica la valoarea de piață a investițiilor afectate imediat înainte de data la care măsurile la care se face referire în acest paragraf se iau sau se dau publicității și va fi liber transferabilă de la partea contractantă, în valute convertibile, la cursul de schimb oficial din ziua determinării valorii. Despăgubirea va fi transferabilă, fără întârziere, în valută liber convertibilă. Despăgubirea va include dobânda până la data plății la o rată comercială corespunzătoare, determinată de Banca centrală a părții contractante, și cuantumul acestei despăgubiri va fi revizuit printre-o procedură legală corespunzătoare, conform cadrului legislativ al părții contractante pe teritoriul căreia a fost făcută investiția.

Articolul 5

Despăgubiri pentru pierderi

Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții pe teritoriul celeilalte părți contractante suferă pierderi datorită războiului sau altui conflict armat, revoluției stării de necesitate, revoltei, insurecției, rebeliunii sau altor evenimente similare, inclusiv pierderi înregistrate din rechiziționarea pe teritoriul ultimei părți contractante, li se va acorda de către această ultimă parte, înceta ce privește restituirea, compensaţia, despăgubirea sau altă soluționare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care această ultimă parte contractantă îl acordă propriilor investitori sau investitorilor unui stat terț. Plățile care rezultă vor fi liber și prompt transferabile.

Articolul 6

Repatrierea investiţiei şi a veniturilor

1. Fiecare parte contractantă va garanta, cu privire la investițiile investitorilor celeilalte părți contractante, transferul nerestrictiv al investiției și al veniturilor acesteia.

Transferurile se vor efectua, fără întârziere, într-o valută liber convertibilă stabilită între investitor și partea contractantă interesată și la cursul de schimb în vigoare la data transferului, în concordanță cu legile și reglementările în vigoare în teritoriul țării gazdă.

2. Aceste transferuri includ, în special, deși nu exclusiv:

a) capital și sume adiționale pentru menținerea sau creșterea investiției;

b) beneficii, dobânzi, dividende și alte venituri curente;

c) fonduri din rambursarea creditelor;

d) redevențe sau onorarii;

e) sumele din vânzarea sau lichidarea integrală sau parţială a investiției;

f) o parte din salarii, remunerații sau alte câştiguri, stipulate în legislația aferentă fiecărei părți contractante, obținute pe teritoriul acesteia de cetățeni ai celeilalte părți contractante, în legătură cu investițiile acoperite de acest acord.

3. Fiecare parte contractantă va emite, dacă i se cere, după îndeplinirea obligațiilor legale care revin investitorilor, autorizațiile necesare, în scopul de a asigura efectuarea fără întârziere a transferurilor.

4. Fără întârziere, în sensul acestui articol, sunt considerate transferurile care sunt făcute pe parcursul unei perioade necesare, în mod obișnuit, pentru pregătirea formalităților de transfer. Timpul se măsoară de la data când cererea împreună cu documentele necesare au fost supuse, în mod corespunzător, autorităților competente și nu va depăși, în nici un caz, o perioadă de 3 luni.

Articolul 7

Subrogarea

Dacă una dintre părțile contractante sau instituțiile desemnate de aceasta efectuează o plată propriului investitor în virtutea unei garanții pe care a acordat-o în legătură cu o investiția sau o parte a acesteia investită pe teritoriul celeilalte părți contractante, această ultimă parte contractantă va recunoaște:

a) transferul, fie ca efect al legii sau ca urmare a unui act juridic, al oricărui drept, pretenție sau obligație a acestui investitor faţă de prima parte contractantă sau instituție desemnată de aceasta; și

b) că prima parte contractantă sau instituția desemnată de aceasta este îndreptățită, în virtutea subrogării, să exercite drepturile, să susţină pretențiile acelui investitor și că își va asuma obligațiile legate de investiție, inclusiv plata impozitelor și taxelor.

Prima parte contractantă este îndreptățită, în măsura în care dorește, să exercite orice astfel de drept sau pretenție, în aceleași limite și supus acelorași restricții ca și predecesorul său în titlu.

Articolul 8

Aplicarea

Acest acord va fi, de asemenea, aplicat investițiilor efectuate, înainte de intrarea sa în vigoare, de către investitori ai oricărei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legislația acesteia din urmă.

Totuși, acest acord nu se va aplica diferendelor pendinte în fața organelor prevăzute pentru aceasta, pe baza procedurilor preexistente de soluționare a diferendelor, în momentul intrării în vigoare a acestui acord.

Articolul 9

Diferende între părţile contractante

1. Orice diferend între părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord se soluționează, pe cât posibil, prin canale diplomatice.

2. Dacă diferendul nu poate fi soluționat astfel, timp de 6 luni de la începerea negocierilor, la cererea uneia dintre părțile contractante va fi supus unui tribunal arbitral.

3. Tribunalul arbitral se va constitui ad hoc, astfel:

Fiecare parte contractantă va numi un arbitru și acești doi arbitri vor conveni ca președintele să fie cetățean al unui stat terț. Arbitrii vor fi numiți în termen de 3 luni, președintele, în termen de 5 luni de la data la care una dintre părțile contractante a informat cealaltă parte contractantă că intenționează să supună diferendul unui tribunal arbitral.

4. Dată în intervalele de timp menționate în paragraful 3 al acestui articol nu s-au făcut numirile necesare, oricare parte aflată în diferend poate, în absența oricărui alt acord, să invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare.

Dacă președintele Curții este cetățean al unei părți la acest diferend sau dacă este împiedicat din alt motiv să-și exercite funcția, vicepreședintele sau, dacă acesta este cetățean al uneia dintre părți sau nu-și poate exercita funcția din oricare alt motiv, membrul Curții, următorul în ordine ierarhică, care nu este cetățean al vreunei părți la diferend, va fi invitat să facă numirile necesare.

5. Tribunalul arbitral va decide pe baza prevederilor legale, incluzând, în special, acest acord sau alte acorduri relevante existente între părțile contractante și pe baza normelor și principiilor generale de drept internațional.

6. Dacă părțile nu hotărăsc altfel, tribunalul își va stabili propria procedură.

7. Tribunalul va adopta decizia cu majoritate de voturi. Această decizie va fi definitivă și obligatorie pentru părți.

8. Fiecare parte contractantă va suporta costurile arbitrului numit de ea și al reprezentării sale. Cheltuielile pentru președinte, precum și alte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de părțile contractante.

Articolul 10

Reglementarea diferendelor între un investitor și statul gazdă

1. Orice diferend între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, referitor la investiții, va fi soluționat pe cale amiabilă între părțile participante la diferend.

2. Dacă aceste diferende nu pot fi reglementate în termen de 6 luni de la data când una dintre părți a solicitat soluționarea amiabilă, investitorul interesat poate, la alegerea lui, supune diferendul:

a) tribunalului competent al părții contractante;

sau

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, înființat prin Convenția din 18 martie 1965 cu privire la reglementarea diferendelor referitoare la investiții, între state și cetățeni ai altor state, de la Washington D.C. În cel din urmă caz, hotărârea va fi obligatorie și nu va fi supusă nici unui alt apel sau soluționare, altele decât cele prevăzute în convenția menționată. Hotărârea va fi aplicată în conformitate cu legislația internă. Fiecare parte contractantă declară, prin aceasta, acceptul sau la o astfel de procedură de arbitraj.

3. În timpul procedurilor de arbitraj sau aplicării unei hotărâri, partea contractantă implicată în diferend nu va ridica obiecția că investitorul celeilalte părți contractante a fost despăgubit, în virtutea unui contract de asigurare, cu privire la daunele totale sau parțiale.

Articolul 11

Aplicarea altor reglementari

Dacă prevederile legii unei părți contractante sau obligațiile, conform legii internaționale existente în prezent sau apărute ulterior între părțile contractante, suplimentar la prezentul acord, conţin o reglementare fie generală, fie specifică, îndreptățind investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât este prevăzut în prezentul acord, o astfel de reglementare, în măsura în care este mai favorabilă, va prevala asupra prezentului acord.

Articolul 12

Consultările

Reprezentanții părților contractante, ori de câte ori va fi necesar, se vor consulta în orice problemă cu privire la aplicarea acestui acord. Aceste consultări vor avea loc la propunerea uneia dintre părțile contractante, în locul și la data convenite prin canale diplomatice.

Articolul 13

Intrarea în vigoare; valabilitatea; expirarea

1. Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data schimbului de notificări că procedurile cerute de legislația fiecărei părți contractante au fost îndeplinite. Va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 3 ani, dacă nu va fi făcută o notificare de expirare, de către una dintre părțile contractante, cu cel puțin 6 luni înainte de data expirării valabilității sale.

2. Șase luni înainte de data expirării, părțile contractante vor revedea acordul și, în particular, art. 6 al acestuia, în vederea adaptării lui la principiile economiei de piață.

3. Referitor la investițiile făcute anterior datei expirării acestui acord, articolele anterioare vor continua să fie valabile pentru o perioadă viitoare de 5 ani de la acea dată.

Încheiat în două exemplare la Atena, la data de 16 septembrie 1991, în limbile română, greacă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferențe de interpretare, textul în limba engleză va fi considerat ca text de referință.

Pentru Guvernul României, Eugen Dijmărescu, ministru de stat, ministrul economiei și finanțelor

Pentru Guvernul Republicii Elene, Efthymios Christodoulou, ministrul economiei naționale

Decret cu privire la promulgarea legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Atena la 16 septembrie 1991

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm

Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Atena la 16 septembrie 1991,

și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 29 iulie 1992 | Nr. 172.

Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Ierusalim la 2 septembrie 1991

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Ierusalim la 2 septembrie 1991.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 14 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 14 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ionel Roman

București, 29 iulie 1992 | Nr. 91.

Acord între Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Guvernul României și Guvernul Statului Israel (denumite în continuare părți contractante),

• dorind să intensifice cooperarea economică în folosul reciproc al ambelor ţări,
• intenționând să creeze condiții favorabile pentru creșterea investițiilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, și
• recunoscând că promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, pe baza prezentului acord, vor conduce la stimularea inițiativei în afaceri și vor spori prosperitatea în ambele state,

au convenit cele ce urmează:

Articolul 1

Definiţii şi scop

1. În sensul prezentului acord:

a) Termenul investiții va cuprinde orice fel de active, incluzând dar nelimitându-se la:

(i) drepturi de proprietate mobilă sau imobilă, precum și orice alte drepturi reale;

(ii) drepturi decurgând din acțiuni, obligațiuni și alte categorii de interese legale în companii;

(iii) drepturi de creanță și alte active și orice activitate având o valoare economică;

(iv) drepturi derivând din goodwill, drepturi în domeniul proprietății intelectuale și industriale, procedee tehnice și know-how;

(v) concesiune de afaceri conferite prin lege sau în virtutea unui contract, incluzând concesiuni pentru prospectarea, cultivarea, extracția sau exploatarea de resurse naturale.

b) O modificare a formei în care activele sunt investite nu afectează caracterul lor de investiții în înțelesul acestui acord.

c) Termenul investitor va desemna:

Cu privire la România:

orice persoană fizică care, în conformitate cu legile în vigoare, are cetățenia română, precum și orice persoană juridică constituită potrivit legilor române și având sediul social în România.

Cu privire la Statul Israel:

(i) persoane fizice care dobândesc statutul de cetățeni sau rezidenți permanenți ai Statului Israel, în conformitate cu legea în vigoare a Statului Israel, sau

(ii) companii, incluzând corporații, firme sau asociații încorporate sau constituite în conformitate cu legile Statului Israel.

Părțile contractante au formulat înțelegeri suplimentare referitoare la termenul investitor într-o anexă alăturată, care este parte integrantă a acestui acord.

d) Termenul venituri va cuprinde sursa produsă de o investiție, incluzând dar nelimâtându-se la: dividende, profit, dobândă, sporuri de capital, redevențe sau onorarii.

2. a) Prevederile acestui acord se vor aplica drepturilor și obligațiilor ambelor părți contractante cu privire la investiții făcute după 31 decembrie 1989.

b) Prevederile acestui acord nu se vor aplica diferendelor care au survenit înainte de 1 ianuarie 1990.

Articolul 2

Promovarea și protejarea investițiilor

1. Fiecare parte contractantă, pe teritoriul său, va încuraja și crea condiții favorabile pentru investițiile investitorilor celeilalte părți contractante și va admite astfel de investiții, conform dreptului său de a-și exercita prerogativele conferite de propriile legi.

2. Investițiilor făcute de investitorii fiecărei părți contractante li se va acorda un tratament just și echitabil și se vor bucura de întreaga protecție și securitate pe teritoriul celeilalte părți contractante. Nici una dintre părțile contractante nu va împiedica în vreun fel, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, conducerea, menținerea, utilizarea, valorificarea sau dreptul de a dispune de investițiile de pe teritoriul său de către investitorii celeilalte părți contractante.

3. Fiecare parte contractantă se angajează să asigure mijloace eficiente de susținere a pretențiilor și drepturilor în legătură cu prezentul acord, autorizațiile pentru investiții și proprietăți. Nici una dintre părțile contractante nu va împiedica dreptul investitorilor celeilalte părți contractante de a avea acces la tribunalele judiciare, tribunalele și instituțiile sale administrative, precum și la orice alte organisme care exercită puteri juridice.

4. Fiecare parte contractantă va publica toate legile și reglementările care au legătură sau afectează pe teritoriul său investițiile investitorilor celeilalte părți contractante.

Articolul 3

Tratamentul națiunii celei mai favorizate

1. Nici una dintre părțile contractante nu va supune, pe teritoriul său, investițiile sau veniturile investitorilor celeilalte părți contractante unui tratament mai puțin favorabil decât cel care este acordat investițiilor sau veniturilor propriilor investitori, sau investițiilor ori veniturilor investitorilor oricărui stat terț.

2. Nici una dintre părțile contractante nu va supune, pe teritoriul său, investitorii celeilalte părți contractante unui tratament mai puțin favorabil decât, cel care este acordat propriilor săi investitori sau investitorilor unui stat terț, în ceea ce privește conducerea, menținerea, utilizarea, valorificarea sau dreptul de a dispune de investițiile lor.

3. Prevederile acestui acord nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă să extindă asupra investitorilor celeilalte părți contractante avantajul vreunui tratament, preferință sau privilegiu rezultând din:

a) orice acord internațional sau aranjament referitor, în totalitate sau în principal, la impozitare sau din aplicarea propriei legislații interne referitoare, în totalitate sau în principal, la impozitare; sau

b) orice uniune economică sau vamală existentă, orice acord privind o zonă de liber schimb sau orice acord internațional similar la care oricare dintre părțile contractante este sau ar putea deveni parte.

Articolul 4

Despăgubirea pentru pierderi

1. Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții pe teritoriul celeilalte părți contractante suferă pierderi ca urmare a unui război sau altui conflict armat, revoluției, unei stări de necesitate națională, revoltei, insurecției, răscoalei sau altor evenimente similare de pe teritoriul ultimei părți contractante, li se vor acorda de către cea din urmă parte contractantă, în ceea ce privește restituirea, despăgubirea, compensarea sau altă rezolvare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care ultima parte contractantă îl acordă propriilor săi investitori sau investitorilor oricărui stat terț. Plățile rezultate vor fi liber transferabile.

2. Fără a încalcă prevederile paragrafului 1 al acestui articol, investitorilor unei părți contractante care, în oricare din situațiile la care s-a referit acest paragraf, suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părți contractante, rezultând din:

a) rechiziționarea proprietății lor de către forțele sau autoritățile ei; sau

b) distrugerea proprietăţii lor de către forțele sau autoritățile ei, care nu a fost cauzată de acțiuni de luptă sau nu a fost cerută de stări de necesitate, li se va acorda restituirea sau o compensație adecvată.

Plățile rezultate vor fi liber transferabile.

Articolul 5

Exproprierea și despăgubirea

1. Investițiile efectuate de investitorii oricărei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având efect echivalent cu naționalizarea sau exproprierea (în continuare expropriere), exceptând:

a) interesul public legat de nevoile interne ale acelei părți contractante;

b) exproprierea se face pe baze nediscriminatorii; și

c) în urma unei compensaţii efective, adecvate și prompte.

2. Compensația:

a) se va ridica la valoarea de piață a investiției expropriate, imediat înainte de expropriere sau înainte ca exproprierea iminenta să devină cunoscută public, oricare dintre ele fiind prima;

b) va include dobândă, așa cum este prevăzut de lege, până la data plății; și

c) va fi efectuată fără întârziere, fiind efectiv realizabilă și liber transferabilă.

3. În situația în care valoarea de piață nu poate fi stabilită cu ușurință, despăgubirea va fi determinată pe baza unor principii echitabile, ţinându-se seama, între altele, de capitalul investit, aprecierea și deprecierea acestuia, veniturile curente, valoarea de înlocuire și alți factori relevanți.

4. Investitorii afectați vor avea dreptul, în conformitate cu legile părții contractante care face exproprierea, la o revizuire promptă a cazului lor de către o autoritate judecătorească sau altă autoritate independentă a acelei părți contractante, și la evaluarea investiției lor în conformitate cu principiile precizate în acest paragraf.

5. În cazul în care o parte contractantă, potrivit art. 1 lit. c), expropriază activele unei societăți sau ale unei persoane juridice, care este încorporată sau constituită conform legii în vigoare pe teritoriul ei și în care investitorii celeilalte părți contractante dețin acțiuni sau alte drepturi de proprietate, această parte contractantă va asigura ca prevederile paragrafului 1 al acestui articol să se aplice în măsura necesară pentru a garanta o despăgubire efectivă, adecvată și promptă, pentru investiția unor astfel de investitori ai celeilalte părți contractante, care sunt proprietari ai acelor acțiuni sau ai altor drepturi de proprietate.

Articolul 6

Transferurile valutare

Referitor la investiții, fiecare parte contractantă va garanta, în afară excepțiilor cuprinse în anexă, care este parte integrantă a acestui acord, investitorilor celeilalte părți contractante, transferul nerestrictiv al investiției lor, veniturilor și sumelor provenite din vânzarea totală ori parțială sau lichidarea unei investiții. Transferul se va efectua, fără întârziere, în valuta convertibilă în care capitalul a fost inițial investit sau în oricare altă valută convertibilă, convenită de către investitori și de către partea contractantă afectată. În cazul în care nu s-a convenit altfel de către investitor, transferul se va efectua la cursul de schimb aplicabil la data transferului, potrivit reglementărilor de schimb în vigoare.

Articolul 7

Reglementarea diferendelor privind investiţiile între o parte contractantă si un investitor

1. Orice diferend între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante va fi soluționat, pe cât posibil, pe cale amiabilă, prin consultări și negocieri între părțile la diferend.

2. Dacă un astfel de diferend ar putea apărea și nu poate fi rezolvat amical sau într-un alt mod, în termen de 6 luni de la notificarea scrisă a existenței diferendului, atunci investitorul afectat poate institui proceduri de conciliere sau arbitrale, prin adresarea unei cereri referitoare la această situație secretarului general al centrului, așa cum este prevăzut în art. 28 sau, respectiv, 36 al convenției. Partea contractantă care este parte la un diferend nu va ridica ca obiecție, la nici un stadiu al procedurii sau aplicării sentinței, faptul că investitorul care este cealaltă parte la diferend a primit, ca urmare a unui contract de asigurare, o despăgubire cu privire la o parte sau la toate pierderile sale.

3. În eventualitatea că investitorul alege centrul, fiecare parte contractantă consimte, prin aceasta, să supună Centrului Internațional pentru Rezolvarea Diferendelor privind Investițiile (mai sus și în continuare denumit centrul), spre rezolvare pe calea concilierii sau arbitrajului, conform Convenției pentru rezolvarea diferendelor privind investițiile dintre state și naționalii altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965, orice diferend legal apărut între acea parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante privind o investiție a celui din urmă pe teritoriul primei părți contractante.

4. O companie care este încorporată sau constituită în baza legislației în vigoare pe teritoriul unei părți contractante și în care, înainte ca un astfel de diferend să apară, majoritatea acțiunilor sunt deținute de naționali sau companii ale celeilalte părți contractante, va fi tratată, în sensul convenției, ca o companie a celeilalte părți contractante, în conformitate cu art. 25 pct. 2 b) al convenției.

5. Nici una dintre părțile contractante nu va urmări, pe cale diplomatică, vreun diferend transmis centrului, în afară de cazul când:

a) secretarul general al centrului sau o comisie de conciliere sau un tribunal arbitral constituit de acesta decide că diferendul nu este sub jurisdicția centrului;

sau

b) cealaltă parte contractantă refuză să se supună unei sentința date de un tribunal arbitral.

6. Toate sentințele arbitrale ale centrului vor fi finale și obligatorii pentru părțile la diferend.

7. Toate sumele primite ca rezultat al reglementării vor fi liber transferabile.

Articolul 8

Diferende între părțile contractante

1. Diferendele între părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi soluționate, pe cât posibil, pe canale diplomatice, care pot include, dacă ambele părți doresc astfel, trimiterea diferendelor unei comisii bilaterale compuse din reprezentanți ai ambelor părți contractante.

2. Dacă un diferend între părțile contractante nu poate fi astfel rezolvat în 6 luni de la notificarea diferendului, va fi supus, la cererea oricărei părți contractante, unui tribunal arbitral.

3 Un astfel de tribunal arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în felul următor: în 2 luni de la primirea cererii de arbitrare, fiecare parte contractantă va desemna un membru al tribunalului. Acei doi membri vor alege apoi, cu aprobarea ambelor părți contractante, un național al unui stat terț, care, în baza aprobării date de cele două părți contractante, va fi numit președinte al tribunalului. Președintele va fi numit în termen de 2 luni de la data numirii celorlalți doi membri.

4 Dacă, în decursul perioadelor specificate la pct. 3 al acestui articol, numirile necesare nu au fost făcute, oricare dintre părțile contractante poate, în lipsa unui alt acord, să invite președintele Camerei Internaționale de Comerț din Paris (în continuare prescurtat C.I.C.) să facă numirile necesare.

Dacă președintele este împiedicat să exercite funcția menționată, vicepreședintele va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepreședintele este împiedicat să exercite funcția menționată, următorul membru al C.I.C., care urmează imediat în grad, va fi invitat să facă numirile necesare.

5. Tribunalul arbitral, va adopta decizia prin majoritate de voturi. O astfel de decizie va fi obligatorie pentru ambele părți contractante. Fiecare parte contractantă va suporta costurile propriului său membru al tribunalului și ale reprezentării ei în procedurile arbitrale. Costurile președintelui și costurile rămase vor fi suportate, în părți egale, de părțile contractante.

Tribunalul poate, cu toate acestea, prin hotărârea lui, să decidă ca o parte mai mare a costurilor să fie suportată de una dintre cele două părți contractante și această hotărâre va fi obligatorie pentru ambele părți contractante. Tribunalul își va stabili propria procedură.

Articolul 9

Subrogarea

1. Dacă o parte contractantă sau instituția desemnată de aceasta (în continuare prima parte contractantă) face o plată în contul unei despăgubiri date cu privire la o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante (în continuare a doua parte contractantă), a doua parte contractantă va recunoaște:

a) transferul către prima parte contractantă, pe baza legii sau a unei operațiuni juridice, al tuturor drepturilor și pretențiilor părții despăgubite, și că prima parte contractantă este îndreptățită la același tratament cu privire la drepturi și pretenții ca partea despăgubită; și

b) că prima parte contractantă este îndreptăţită să exercite astfel de drepturi și să susţină astfel de pretenții în virtutea subrogării și pentru orice plată primită ca urmare a unor astfel de drepturi și pretenții, în aceeași măsură ca și partea despăgubită.

Orice plăți primite în valută neconvertibilă de prima parte contractantă, ca urmare a drepturilor și pretențiilor dobândite, vor fi liber utilizabile de către prima parte contractantă pentru efectuarea oricărei cheltuieli apărute pe teritoriul celei de-a doua părți contractante.

Articolul 10

Aplicarea altor reguli

Dacă prevederile legii oricărei părți contractante sau obligațiile potrivit legislației internaționale, existente în prezent sau care vor fi stabilite în continuare între părțile contractante 'n completarea prezentului acord, conţin reguli, fie generale sau specifice, autorizând investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât este prevăzut de prezentul acord, asemenea reguli, în cazul în care vor îi mai favorabile, vor prevala faţă de prezentul acord.

Articolul 11

Intrarea în vigoare

Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte părți contractante îndeplinirea procedurilor cerute pentru intrarea în vigoare a acordului. Acest acord va intra în vigoare la data ultimei notificări.

Articolul 12

Valabilitatea și expirarea

Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani. După accea, va continua să fie valabil până la expirarea a 12 luni de la data la care oricare parte contractantă va notifica în scris celeilalte părți contractante expirarea. În ceea ce privește investițiile efectuate în timpul valabilității acordului, prevederile lui vor continua să fie valabile, cu privire la aceste investiții pentru o perioadă de 10 ani de la data expirării și fără a prejudicia aplicarea în continuare a regulilor internaționale generale.

Drept pentru care subsemnații, pe deplin autorizați în aceasta de guvernele lor, au semnat acest acord.

Încheiat în două exemplare la Ierusalim, în ziua de 2 septembrie 1991, care corespunde zilei de 23 Elul 5751, în limbile română, ebraică și engleză, toate cele trei texte fiind egal autentice.

În caz de diferențe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Pentru Guvernul României. Eugen Dijmărescu, ministru de stat, ministrul economiei și finanțelor

Pentru Guvernul Statului Israel, David Levy, ministru de externe

Anexă

I. Ca o modificare a definiției termenului de investitor, menționat în art. 1 al acordului și fără a deroga de la definiția stabilită acolo, părțile contractante au convenit următoarele:

1. Cu privire la persoanele fizice - o persoana care posedă ambele cetățenii, română și israeliană, care investește în Israel, nu va fi considerată ca investitor român, conform legii israeliene în vigoare, în sensul acestui acord.

2. Cu privire la societăți sau persoane juridice

• persoanele juridice constituite în conformitate cu

legea română și având sediul central în România, care sunt controlate fie direct sau indirect de cetățeni israelieni, nu vor fi considerate ca investitori romani, conform legii israeliene, în sensul acestui acord.

II. Având în vedere că ambele părți contractante acceptă principiile transferului nerestrictiv al investițiilor și veniturilor, așa cum s-a stabilit în art. 6 al acordului, ambele părți contractante au adoptat unele restricții tranzitorii privind transferul investițiilor și veniturilor.

1. Cu privire la Statul Israel, prevederile art. 6 al acordului nu se vor aplica, deocamdată, următoarelor categorii de investiții:

a) tuturor tipurilor de depozite în sheqeli noi israelieni, deținute în băncile israeliene, incluzând conturi de economii și fonduri de pensii, la scadență;

b) obligațiuni în sheqeli noi israelieni și alte bonuri de valoare puse în circulație sau garantate de Guvernul Statului Israel sau de bănci israeliene, precum și investiția în fonduri reciproce care se investesc în aceste tipuri de obligațiuni. Acțiunile bancare care se pretează la răscumpărarea de către Guvernul Statului Israel, ca rezultat al Regulamentului acțiunilor bancare din 1983, sunt, de asemenea, incluse în această categorie; și

c) investițiile în asociere cu un rezident israelian sau în firme neautorizate.

2. Cu privire la România, prevederile art. 6 al acordului vor fi aplicate, în prezent, cu următoarele restricții:

a) investitorilor le este permis să transfere în străinătate în valută liber convertibilă, prin schimb valutar efectuat la Banca Română de Comerț Exterior sau de alte bănci autorizate, o cotă din profiturile lor anuale în lei, reprezentând 8-15% din valoarea în devize liber convertibile a aportului lor în natură și în numerar vărsat la capitalul social, după cum urmează:

(i) 15% pentru investițiile efectuate în domeniile de interes pentru economia națională, stabilite de Guvernul României, incluzând producerea tehnicilor antipoluante. Guvernul României va notifica Guvernului israelian, cât mai curând posibil, domeniile care s-au stabilit ca fiind de interes deosebit pentru economia națională;

(ii) 12% pentru investițiile efectuate în domeniul explorării și exploatării resurselor naturale, producției industriale, agricole, construcțiilor, comunicațiilor și transporturilor, altele decât cele prevăzute în subparagraful 1 de mai sus;

(iii) 10% pentru investițiile efectuate în domeniul financiar, bancar și de asigurări; și

(iv) 8% pentru investițiile efectuate în toate celelalte domenii;

b) investitorilor le este permis să transfere în străinătate, în valută liber convertibilă, în trei rate anuale, sumele obținute în lei ca rezultat al lichidării investiției.

3. Părțile contractante vor depune toate eforturile pentru a reduce cât mai mult posibil restricțiile menționate mai sus. Fiecare parte contractantă poate să-și modifice restricțiile și va notifica celeilalte părți contractante orice astfel de modificare. Totuși, nici o schimbare a restricțiilor hotărâte de o parte contractantă nu va afecta în mod negativ poziția unui investitor a cărui investiție a fost deja admisă în teritoriul acelei părți contractante.

Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Ierusalim la 2 septembrie 1991

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm

Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Ierusalim la 2 septembrie 1991,

și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 29 iulie 1992 | Nr. 173.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru acordarea cetățeniei române

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se acordă cetățenia română persoanelor prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 20 iulie 1992 | Nr. 391.

Contrasemnează:

Ministrul justiției, Mircea Ionescu-Quintus

Anexă

Lista persoanelor pentru care s-a aprobat acordarea cetățeniei române

1. Dimitrudi Malta, cetățean grec, născută la data de 11 ianuarie 1928 în localitatea Iatrades, Grecia, fiica lui Stavru și Eftimia, cu domiciliul actual în București, șoș. Ștefan cel Mare nr. 35, bl. 31, sc. 2, ap 56, sectorul 2.

2 Iskandarani Zaher, cetățean sirian, născut la data de 1 ianuarie 1958 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Badie și Nadia, cu domiciliul actual în Timișoara, str. Republicii nr. 4, ap. 26, județul Timiș.

3. Albaba Basel, cetățean sirian, născut la data de 2 mai 1961 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Mohamed Fayz și Nadya, cu domiciliul actual în Timișoara, calea Torontalului, bl. 119, sc. B, ap. 6, județul Timiș.

4 Mustafa Fadam, cetățean irakian, născut la data de 29 septembrie 1958 în localitatea Bagdad, Irak, fiul lui Abdul Rahman și Fatma, cu domiciliul actual în București, str. Dumitru Drăgan nr. 6, bl. B A, sc. 3, et 2, ap. 38, sectorul 2.

5. Cotruță Ludmila, cetățean sovietic, născută la data de 5 ianuarie 1965 în localitatea Orhei, U.R.S.S., fiica lui Grigore și Nina, cu domiciliul actual în București, aleea Dealul Măcinului nr. 1 B, bl. 451, ap. 31, sectorul 6.

6. Carte Adriana. cetățean sovietic, născută la data de 17 noiemblie 1946 în localitatea Orhei, U.R.S.S., fiica lui Averie și Tamara, cu domiciliul actual în Timișoara, b-dul Tache Ionescu nr. 55, ap. 24, județul Timiș.

7. Muayad Shukir, cetățean irakian, născut la data de 1 iulie 1957 în localitatea Erbil, Irak, fiul lui Shukit și Wahbia, cu domiciliul actual în București, aleea Secuilor nr. 2 A. ap. 67, bl. 20, sc. G, et. 3, sectorul 4.

8. Mohamed Asad Baaj, cetățean sirian, născut la data de 15 septembrie 1957 în localitatea Idleb, Siria, fiul lui Abdul Kader și Nahida, cu domiciliul actual în București, b-dul Mihai Bravu nr. 380-382, bl B 3 b - B 3 C, sc. B, ap. 26, sectorul 3.

9. Doran El Hato, cetățean palestinian, născut la data de 27 octombrie 1957 în localitatea Gaza, Israel, fiul lui Helmi și Aziza, cu domiciliul actual în București, aleea Pricopani nr. 1. bl. 33, sc 1, ap. 78, sectorul 5.

10. Nidal Issa, cetățean sirian, născut la data de 10 octombrie 1957 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Walif și Hassna, cu domiciliul actual în Ploiești, str. Republicii, bl. G 10, ap. 24, județul Prahova.

11. Abdul Nasser Zamzam, cetățean sirian, născut la data de 23 ianuarie 1958 în localitatea Hama, Siria, fiul lui Mustafa-Kamal și Akaber, cu domiciliul actual în Pitești, str. Popa Șapcă, bl. P. 14, et. 4, sc B, ap 17, județul Argeș.

12. Raif Aksoy, cetățean turc, născut la data de 15 octombrie 1955 în localitatea Manastîr, Turcia, fiul lui Zekman și Fevzie, cu domiciliul actual în Constanța, str. Frigului nr. 11, județul Constanța.

13. Hatam Muftin Faraj, cetățean irakian, născut la data de 1 iulie 1953 în localitatea Wasit, Irak, fiul lui Muftin și Gemila, cu domiciliul actual în București, str. Traian Vasile nr. 42, sectorul 1.

14. Mendezona Valentina, cetățean spaniol, născută la data de 5 ianuarie 1956 în București, România, fiica lui Ramon și Valentina, cu domiciliul actual în București, str. Amiral Bălescu nr. 16, ap. 1, sectorul 1.

15. Kostanovschi Pando, fără cetățenie, născut la data de 22 august 1939 îr localitatea Smărdeș, Grecia, fiul lui Petru și Alexandra, cu domiciliul actual în Hunedoara, Piața Eliberării nr. 6/7, ap. 7, județul Hunedoara.

16. Khaled Eissa, cetățean sirian, născut la data de 17 octombrie 1963 în localitatea Spenah, Siria, fiul lui Deyab și Fatema, cu domiciliul actual în București, str. Mânzului nr. 39, sectorul 6.

17. Rabie Abdalla, cetățean sirian, născut la data de 31 octombrie 1962 în localitatea Deirezor, Siria, fiul lui Hassan și Madiha, cu domiciliul actual în București, str. Visarion nr. 20, sectorul 1.

18. Costanas Petru, fără cetățenie, născut la data de 31 ianuarie 1969 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Naumis și Afrodita, cu domiciliul actual în localitatea Ineu, str. Rahovei nr. 1, județul Arad.

19. Costanas Afrodita, fără cetățenie, născută la data de 30 octombrie 1943 în localitatea Kristalopichi, Grecia, fiica lui Ianis și Elefteria, cu domiciliul actual în localitate Ineu, str. Rahovei nr. 1, județul Arad.

20. Bogdan Alla, cetățean sovietic, născută la data de 10 august 1930 în localitatea St. Petersburg, U.R.S.S., fiica lui Mihail și Antonia, cu domiciliul actual în București, b-dul Gheorghe Șincăi nr. 8, bl. B, ap. 11, sectorul 4.

21. Nahib Hussein, cetățean palestinian, născut la data de 28 noiembrie 1957 în localitatea Ebeidieh, Iordania, fiul lui Hamdan și Kharda, cu domiciliul actual în Sibiu, str. Negoveanu nr. 5, ap. 22, județul Sibiu.

22. Akkela Yehia Issa Salman, cetățean egiptean, născut la data de 7 iunie 1960 în localitatea Gaza, Egipt, fiul lui Issa și Lulu, cu domiciliul actual în localitatea Bran, str. Poarta nr. 273, județul Brașov.

23. Isam Mustafa Mahmoud Saleh Abu Dakar, cetățean iordanian, născut la data de 27 iunie 1958 în localitatea Kuweit, Kuweit, fiul lui Mustafa și Amna, cu domiciliul actual în București, str. Traian nr. 195, bl. 24, ap. 16, sectorul 2.

24. Sabri Amrir, cetățean sirian, născut la data de 15 noiembrie 1959 în localitatea Mayadin, Siria, fiul lui Keheder și Latufa, cu domiciliul actual în București, str, Petru Poni nr. 14 A, sectorul 1.

25. Mohamad Arabo, cetățean sirian, născut la daia de 10 decembrie 1956 în localitatea Jandeires, Siria, fiul lui Ibech și Zaluok, cu domiciliul actual în București, str. Plugarilor nr. 48, bl. 91, sc A, ap. 19, sectorul 4.

26. El-Ghadban Sayer, cetățean libanez, născut la data de 8 aprilie 1962 în localitatea Beirut, Liban, fiul lui Ahmad și Hanife, cu domiciliul actual în București, str. Griviţa nr. 158, sc. A, et. 4, ap. 17, sectorul 1.

27. Faissal Daboviecli, cetățean sirian, născut la data de 8 ianuarie 1964 în localitatea Sovieda-Era, Siria, fiul lui Naief și Ramzieh, cu domiciliul actual în Craiova, cartier Lăpuș Argeș, bl. 74, ap 10, județul Dolj.

28. Al Safadi Mohamed Rafic, cetățean sirian, născut la data de 5 august 1943 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Abdul Gani și Aziza, cu domiciliul actual în București, str. Știrbei Vodă nr. 142, sectorul 1.

29. Hajer Ali Hamade El-Osman, cetățean libanez, născut la data de 3 mai 1967 în localitatea Akar-Wadi Kaled, Liban, fiul lui Ali Hamade și Zaile, cu domiciliul actual în București, str. Liveni nr. 26, sectorul 4.

30. Mowafak Kadhim Jawad, cetățean irakian, născut la data de 21 aprilie 1961 în localitatea Najaf, Irak, fiul lui Kadhim și Suhela, cu domiciliul actual în București, str. Valea Argeşului nr. 12, bl. M 25, et. 9, ap. 57, sectorul 6.

Hotărâre privind modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 19/1991

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Portului Constanța” se majorează cu valoarea de 13.447 mii lei, reprezentând contravaloarea activelor aferente cantinei „Port Constanța”.

Se modifică corespunzător punctul 1 coloana 4 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 19/1991.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 20 iulie 1992 | Nr. 394.

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, Traian Băsescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Hotărâre privind numirea unui consul general

Articol unic. - Se numește domnul Micu Nicolae în calitate de consul general, șef al Consulatului General al României la Strasbourg.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 22 iulie 1992 | Nr. 397.

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

Hotărâre privind constituirea Fondului umanitar „Moldova”

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se constituie Fondul umanitar „Moldova”, cont colector, la dispoziția Comitetului interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova, în scopul mobilizării resurselor financiare necesare pentru achiziționarea de medicamente, tehnică medicală, manuale şcolare, unele produse alimentare și industriale cu caracter umanitar, care să fie acordate Republicii Moldova în vederea ajutorării acestei țări.

Art. 2. - Fondul umanitar „Moldova” astfel constituit va fi alimentat din sumele depuse, cu această destinație, la băncile comerciale sau la Casa de Economii şi Consemnațiuni, de către regiile autonome, societățile comerciale și persoanele fizice.

Pentru sumele depuse, agenții economici sunt scutiți de plata impozitului pe profit.

Se prelevă la Fondul umanitar „Moldova” suma de 150 milioane lei din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.

Art. 3. - Ministerul Economiei și Finanțelor, împreună cu ceilalți membri ai Comitetului interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova, va elabora, în termen de 10 zile de la aprobare, normele privind derularea operațiunilor, gestionarea și modalitățile de decontare a ajutoarelor către Republica Moldova, din fondul umanitar constituit conform art. 1.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 27 iulie 1992 | Nr. 407.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase