Monitorul Oficial 193/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0193 - Partea I - Marți, 11 august year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind unele eliberări și numiri în funcție la Prefectura județului Covasna

În temeiul art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Domnii Fodor Francisc și Topolnischi Ioan-Mugur se eliberează din funcțiile de prefect, respectiv subprefect, ai județului Covasna, începând cu data de 21 iulie 1992.

Art. 2. - Domnul Telea Ioan-Dan se numește în funcția de prefect al județului Covasna, începând cu data de 21 iulie 1992.

Art. 3. - Domnul Fodor Francisc se numește în funcția de subprefect al județului Covasna, începând cu dala de 21 iulie 1992.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 18 iulie 1992 | Nr. 388.

Contrasemnează:

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu și Teodor Mircea Vaida

Hotărâre privind unele eliberări și numiri în funcție la Prefectura județului Harghita

În temeiul art. 96 alin 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Domnii Pataki Emeric și Urzică Nicolae Baciu se eliberează din funcțiile de prefect, respectiv subprefect, ai județului Harghita, începând cu data de 21 iulie 1992.

Art. 2. - Domnul Voșloban Doru-Ioan se numește în funcția de prefect al județului Harghita, începând cu data de 21 iulie 1992.

Art. 3. - Domnul Várdai György se numește în funcția de subprefect al județului Harghita, începând cu data de 21 iulie 1992.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 18 iulie 1992 | Nr. 389.

Contrasemnează:

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu și Teodor Mircea Vaida

Hotărâre cu privire la completarea unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 221/1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Prețurile cu amănuntul, prevăzute în lista anexă la Hotărârea Guvernului nr. 221/1992, pentru combustibili solizi destinați populației, precum și cele negociate potrivit art. 2 din aceeași hotărâre, cuprind un adaos comercial de 600 lei/t, exclusiv cheltuielile medii de transport de 400 lei/t la lemne de foc, de 450 lei/t la lignit sortat și nesortat și de 500 lei/t la brichete din cărbuni.

Sumele fixe reprezentând 25% din cheltuielile medii de transport pentru celelalte sortimente de combustibili solizi pentru încălzit, care se livrează populației, se stabilesc în condițiile prevăzute de art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 221/1992.

Art. 2. - Diferențele dintre cheltuielile efective de transport pentru cantitățile livrate populației și sumele fixe cuprinse în prețul cu amănuntul în vigoare se subvenționează ca diferență de tarif, de la bugetul de stat pe anul 1992, potrivit prevederilor din anexa nr. 1 a la Legea nr. 36/1992, prin Ministerul Comerțului și Turismului.

Art. 3. - Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Comerțului și Turismului vor asigura punerea în aplicare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 20 iulie 1992 | Nr. 392.

Contrasemnează: Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Hotărâre privind autorizarea garantării unui credit extern contractat de Societatea Comercială Mixtă „Ocrim România” - S.A. București

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Guvernul României autorizează garantarea, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, a creditului extern în valoare de 23.423.319 dolari S.U.A., cu o perioadă de rambursare de 11 ani, din care o perioadă de grație de 3 ani, contractat de Societatea Comercială Mixtă "Ocrim România” - S.A. București cu „American Express Bank Ltd”, pentru protecția de instalații complete de morărit de medie și mare capacitate.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 20 iulie 1992 | Nr. 395.

Contrasemnează:

p. Ministrul industriei, Alexandru Pîrvescu', secretar de stat

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

Hotărâre privind unele numiri în funcție la Prefecturile Covasna și Harghita

Având în vedere sarcinile deosebite care revin prefecturilor în buna organizare și desfășurare a campaniei electorale și a alegerilor pentru Camera Deputaților, Senat și Președintele României, în temeiul Legii administrației publice locale nr 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Domnii Telea Ioan-Dan și Fodor Francisc se desemnează ca reprezentanți ai Guvernului, în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute de lege pentru prefect și subprefect, în județul Covasna, până la numirea titularilor acestor posturi.

Art. 2. - Domnii Voșloban Doru-Ioan și Várdai György se desemnează ca reprezentanți ai Guvernului, în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute de lege pentru prefect și subprefect, în județul Harghita, până la numirea titularilor acestor posturi.

Art. 3 - În exercitarea atribuțiilor ce revin prefectului și subprefectului, reprezentanții Guvernului în județele Covasna și Harghita, prevăzuți la art. 1 și 2, vor hotărî de comun acord.

În caz de divergențe între cei doi reprezentanți ai Guvernului, soluționarea problemelor va fi hotărâtă de Departamentul pentru Administrația Publică Locală, la sesizarea oricăruia dintre cei în cauză.

Art. 4. - Hotărârile Guvernului nr. 388 și nr. 389 din 10 iulie 1992 se modifică în mod corespunzător.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 6 august 1992 | Nr. 439.

Contrasemnează:

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Teodor Mircea Vaida, Doru Viorel Ursu

Precizări

Precizări privind modificarea cuantumurilor cheltuielilor de protocol și a cheltuielilor de delegare-detașare, potrivit prevederilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 552/1991 și ale art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 412/1991, începând cu 1 iulie 1992

În legătură cu modificarea unor reglementări referitoare la cheltuielile de protocol și la cheltuielile de delegare-detașare, potrivit prevederilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 552/1991 și din Hotărârea Guvernului nr. 412/1991, se fac următoarele precizări:

I. Normele privind organizarea în țară a acțiunilor de protocol și a unor manifestări cu caracter cultural- științific, precum și cheltuielile ce se pot efectua în acest scop de către instituțiile publice se modifică după cum urmează:

Organizarea de mese și cocteiluri

1. Mese oficiale (dejunuri, dineuri)

a) 2.550 lei de persoană, pentru cele oferite de către miniștri, secretari de stat - șefi de departamente și asimilații acestora, prefecții județelor și al municipiului București, primarii municipiilor reședință de județ, primarul general al Capitalei și conducătorii celorlalte organe centrale;

b) 1.950 lei de persoană, pentru cele oferite de subsecretarii de stat și cei cu funcții asimilate acestora, adjuncți ai prefecților județelor și al municipiului București, viceprimarii municipiilor reședință de județ și al Capitalei, directorii generali și directorii din ministere și celelalte organe centrale.

În situații neprevăzute, cu justificarea corespunzătoare, aceste plafoane pot fi majorate:

• cu până la 10%, cu aprobarea miniștrilor, conducătorilor celorlalte organe centrale, prefecților județelor și al municipiului București, primarilor municipiilor reședință de județ și primarului general al

Capitalei.

2. Cocteiluri pot fi organizate, în situațiile în care se impun astfel de manifestări, de către ministere și celelalte organe centrale, în limita a cel mult 600 lei de persoană, cu aprobarea conducătorului instituției respective.

Invitarea în țara noastră a unor delegații și persoane pe cheltuiala părții române

Invitarea în România a unor delegații sau persoane străine, de către ministere, instituții și celelalte organe centrale, prefecturi județene și a municipiului București, primăriile municipiilor reședință de județ și a municipiului București, se face cu aprobarea conducătorului organului respectiv.

Cheltuieli zilnice de masă

a) până la 3.900 lei de persoană pe zi, pentru delegațiile conduse de miniștri, din care fac parte personalități ale vieții economice, culturale, științifice, ziariști, corespondenți de presă, radioteleviziune, precum și pentru invitații miniștrilor și ai celor cu funcții asimilate acestora, prefecților județelor și al municipiului București, primarilor municipiilor județ, primarului general al Capitalei și al celorlalte organe centrale;

b) până la 3.150 lei de persoana pe zi, pentru invitații secretarilor de stat, subsecretarilor de stat și ai celor cu funcții asimilate acestora;

c) până la 2.550 lei de persoană pe zi, pentru invitații directorilor generali și ai directorilor din ministere.

Cheltuieli de cazare pentru o perioadă aprobată

Cazarea invitaților la nivel de miniștri se va asigura în hoteluri de 3 și 4 stele, iar pentru celelalte categorii de invitați, în hoteluri de 2 stele. Se va avea în vedere folosirea cu prioritate a posibilităților de cazare proprii, iar tarifele practicate vor fi cele ale unităților de cazare specializate. Închirierea de apartamente este admisă numai pentru miniștri și asimilații acestora.

Alte cheltuieli

Se mai suportă, după caz, cheltuieli pentru:

• cafele, ape minerale sau sucuri, în timpul tratativelor sau ședințelor de lucru, atunci când acestea sunt prelungite; se pot acorda și gustări, în limita sumei de 255 lei de persoană pe zi;
• cadouri, în limita sumei maxime de 9.800 lei pentru o delegație.

Cheltuieli pentru însoțitori

Șoferii care se deplasează cu delegații sau invitații străini în altă localitate beneficiază, în perioada respectivă de cazare, precum și de cheltuieli pentru masă, în limita unei sume stabilite cu anticipație de conducătorul instituției, de până la 510 lei de persoană pe zi. În perioada respectivă, aceștia nu beneficiază de indemnizația de delegare.

Alte prevederi

Ministerele, celelalte organe centrale, prefecturile județene și a municipiului București pot constitui un fond la dispoziția conducătorilor acestora, stabilit prin luarea în calcul a sumei de 900 lei anual de fiecare salariat din aparatul propriu. Acest fond se constituie din sumele totale aprobate pentru protocol și poate fi utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de reprezentare și tratații, ocazionate de primirea unor delegați sau invitați români, în limita a 100 lei de invitat pe zi.

La nivelul instituțiilor de învățământ superior se poate constitui, din sumele totale prevăzute la alineatul precedent, un fond la dispoziția rectorului, în limita a 600 lei anual pentru fiecare salariat din aparatul propriu, pentru acoperirea cheltuielilor de reprezentare și tratații, ocazionate de primirea unor delegați sau invitați români, în limita a 75 lei de invitat pe zi.

II. Cheltuielile de delegare-detașare se modifică după cum urmează:

1. Indemnizația de delegare-detașare, pentru personalul din cadrul instituțiilor publice, care se deplasează în alte localități în interesul serviciului, potrivit legii, este de 370 lei pe zi.

2. În cazul în care delegarea sau detașarea durează mai mult de 30 de zile neîntrerupte în aceeași localitate, personalul instituțiilor publice delegat sau detașat primește, pentru timpul ce depășește primele 30 de zile, în locul indemnizației prevăzute la pct. 1, o indemnizație de 5.200 lei. Această indemnizație se acordă proporțional cu numărul de zile ce depășește durata neîntreruptă de 30 de zile calendaristice.

3. În cazul în care cazarea personalului aflat în delegare nu poate fi asigurată în hoteluri sau în alte spații de cazare autorizate, care pot emite chitanțe oficiale privind tarifele percepute, decontarea cheltuielilor de cazare se face în limita sumei de 90 lei pentru fiecare noapte.

III. Celelalte dispoziții cuprinse în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 552/1991 și în Hotărârea Guvernului nr. 412/1991 rămân nemodificate.

IV. Aplicarea noilor cuantumuri, stabilite prin prezentele precizări, se face începând cu data de 1 iulie 1992.

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

București, 30 iunie 1992 | Nr. 181681.

Precizări privind aplicarea prevederilor Legii nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Nr. 947/10.VII.1992

Ministerul Economiei și Finanțelor

Nr. 181679/10.VII.1992

1. Cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat

a) Cotele de contribuție pentru asigurările sociale de stat, prevăzute la art. II din Legea nr. 49/1992, sunt datorate de persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat începând cu luna aprilie 1992.

Persoanele juridice și fizice care au virat contribuția de 22% pentru asigurările sociale de stat, aferentă lunilor aprilie și mai 1992, vor recalcula contribuția în condițiile și pe baza cotelor prevăzute la art. II din lege și vor vira diferența o dată cu contribuția datorată pe luna iunie sau, cel mai târziu, luna iulie 1992.

b) Contribuția pentru asigurările sociale de stat se datorează de persoanele juridice și fizice, asupra câștigului brut realizat de salariații acestora încadrați cu contract de muncă, încheiat pe durată nedeterminată sau determinată, indiferent de forma de salarizare utilizată și forma de proprietate.

De asemenea, contribuția se datorează și pentru premiile acordate salariaților din fondul de salarii.

c) În conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul nr. 389/1972, contribuția pentru asigurările sociale de stat nu se datorează asupra sumelor reprezentând:

• drepturile plătite asiguraților, potrivit legii, din fondurile asigurărilor sociale de stat și din fondurile proprii ale persoanelor juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitate (conform art. III pct. 7 din lege);
• drepturile plătite, potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractelor de muncă, respectiv cele aferente muncii prestate în perioada preavizului de concediere;
• drepturile de autor sau de colaborator extern;
• drepturile pentru executarea de lucrări sau pentru prestarea de servicii pe bază de contracte civile, ori pentru alte categorii de lucrări care nu au la bază contracte de muncă reglementate, ca atare, prin legislația muncii;
• sumele ce se acordă salariaților din profitul net de către societățile comerciale și regiile autonome;
• indemnizațiile primite de împuterniciții mandatați de Ministerul Economiei și Finanțelor și ministerele de resort, reprezentanți ai intereselor capitalului de stat, de membrii consiliului de administrație și de cenzori;
• indemnizațiile de delegare și detașare și indemnizațiile acordate personalului transferat în condițiile legii.

d) Pentru calcularea corectă a contribuției pentru asigurările sociale de stat, persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat vor lua măsuri pentru nominalizarea salariaților pe grupe de muncă.

Pe recapitulația statelor de plată a salariilor, evidențierea se va face pe grupe de muncă, în funcție de timpul efectiv lucrat în locurile de muncă incluse în aceste grupe, potrivit pct. 7 și 8 din Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/5.03.1990, astfel:

• numărul de salariați;
• fondul de salarii;
• contribuția pentru asigurări sociale de stat.

e) Membrii asociațiilor familiale și persoanele autorizate să desfășoare o activitate independentă calculează și depun contribuția pentru asigurări sociale de stat și contribuția de 3% pentru pensia suplimentară, la venitul lunar al asiguratului, începând cu 1 aprilie 1992.

În cazul asociaților sau comanditarilor care participă la administrarea societăților comerciale și au încheiate contracte de asigurări sociale de stat, contribuția pentru asigurările sociale de stat de 25% și, respectiv, 3% pentru pensia suplimentară se datorează asupra valorii de asigurare stabilite prin contract.

f) Contribuția de 2% pentru compensarea creșterii prețurilor la medicamente, prevăzută la art. II pct. 2 din lege, este inclusă în contribuția de asigurări sociale de stat, pe care o plătește persoana juridică sau fizică, virarea lunară către Ministerul Sănătății efectuându-se de Direcția generală de asigurări sociale și pensii din Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

2. Cu privire la contribuția pentru pensia suplimentară

a) Contribuția salariaților de 3% pentru pensia suplimentară se calculează și se reține la sumele încasate drept salarii de bază, la care se adaugă toate drepturile salariale care, potrivit dispozițiilor legale, fac parte din salariul de bază (indemnizația de conducere, salariul de merit, sporul pentru lucrul în subteran, sporul pentru profesor diriginte, farmacist-diriginte, asistent medical șef, medic inspector, inspector școlar de specialitate, etc.), sporurile prevăzute la art. III pct. 3 din lege, precum și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, sume care, de altfel, se iau în calcul, potrivit art. III pct. 4 din lege, la stabilirea pensiei.

b) Contribuția pentru pensia suplimentară aferentă lunilor aprilie și mai 1992 se va recalcula și se va reține potrivit prevederilor legale, urmând ca diferența să fie virată o dată cu contribuția datorată pentru luna iunie sau, cel mai târziu, luna iulie 1992.

c) Contribuția pentru pensia suplimentară este datorată pentru întreaga perioadă care constituie vechime în muncă, inclusiv în perioadele în care salariații se află în incapacitate temporară de muncă sau în concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 1 an și primesc indemnizații de asigurări sociale.

d) Contribuția pentru pensia suplimentară este datorată și de persoanele care cumulează pensia cu salariul pe bază de contract de muncă.

În cazul persoanelor care cumulează mai multe funcții, contribuția se calculează și se reține la funcția de bază.

e) Contribuția pentru pensia suplimentară nu se reține persoanelor care prestează servicii sau execută lucrări pe bază de contracte civile sau efectuează alte categorii de lucrări care nu au la bază contracte de muncă reglementate, ca atare, prin legislația muncii.

f) Contribuția pentru pensia suplimentară nu se reține de la salariați pe perioadele nelucrate și consemnate ca atare în carnetul de muncă, perioade care, prin urmare, nu constituie vechime în muncă utilă la pensie.

3. Cu privire la calcularea și plata indemnizațiilor de asigurări sociale de stat

a) Procentele prevăzute de Hotărârea nr. 880/1965 cu modificările ulterioare, pe baza cărora se calculează indemnizațiile de asigurări sociale de stat, în caz de boală, sarcină și lehuzie și pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, cuvenite persoanelor asigurate, se stabilesc în funcție de vechimea totală în muncă realizată de acestea până la data acordării concediului medical, noțiunea de "vechime neîntreruptă în muncă" nemaifiind utilizată în legislația de asigurări sociale.

b) Pentru calcularea indemnizațiilor de asigurări sociale de stat: în caz de boală, accidente de muncă și boli profesionale, prevenirea îmbolnăvirilor, sarcină și lehuzie, îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani și creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 1 an, se ia în considerare salariul de bază (inclusiv drepturile care fac parte din salariul de bază și cele care se adaugă potrivit art. IV pct. 6 din lege) din luna în care s-a acordat concediul medical.

c) Indemnizațiile pentru concediile medicale, acordate în caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății pentru primele 10 zile lucrătoare, precum și cele acordate pentru accidente de muncă și boli profesionale, care se suportă din fondurile persoanei juridice și fizice la care salariatul își desfășoară activitatea, se calculează după aceleași reglementări prevăzute pentru indemnizațiile care se suportă din fondurile de asigurări sociale de stat.

d) Indemnizațiile pentru plata concediilor medicale în caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății pentru primele 10 zile lucrătoare se suportă din fondul de salarii al persoanei juridice sau fizice care folosește personal salariat și se înregistrează în contabilitate în debitul conturilor de cheltuieli, respectiv: 500 "Cheltuielile producției de bază", 501 "Cheltuieli de circulație", 520 "Cheltuieli comune secției", 521 "Cheltuieli generale ale societății comerciale", după caz, într-un analitic distinct.

În contabilitatea instituțiilor publice, indemnizațiile prevăzute la alineatul precedent, suportate din credite bugetare, venituri extrabugetare sau fonduri speciale, se înregistrează în debitul conturilor de cheltuieli, într-un analitic distinct, și se raportează în anexa nr. 14 "Detalierea cheltuielilor" la bilanțul contabil, la art. 10 alin. 03 "Alte drepturi de personal".

e) Certificatele medicale acordate pentru perioade mai mici de 10 zile lucrătoare, cu întrerupere între ele, se iau în considerare separat, durata lor necumulându-se, iar plata se suportă din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea.

În situația în care, în aceeași lună, un salariat are două sau mai multe certificate medicale pentru afecțiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizația de boală se calculează separat, iar plata se face potrivit prevederilor art. III pct. 7 din lege.

f) Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă provocată de un accident survenit în timpul deplasării la și de la locul de muncă, în perioada și pe traseul normal al deplasării, se suportă pentru primele 10 zile lucrătoare de concediu medical de către persoanele juridice sau fizice la care salariații își desfășoară activitatea, iar începând cu a 11-a zi, din bugetul asigurărilor sociale de stat.

g) Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă provocată de un accident de muncă sau boală profesională, precum și accidentele survenite în timpul deplasării la și de la locul de muncă se plătesc în cuantum de 100% sin salariul de bază și sporurile prevăzute de lege, numai dacă certificatele sunt vizate de organul de protecție a muncii din unitate (pe baza proceselor-verbale tip pentru înregistrarea accidentelor de muncă și a documentelor din care să rezulte declararea bolilor profesionale).

h) Angajații cu contracte de muncă pe perioadă determinată beneficiază de indemnizații de asigurări sociale de stat, potrivit art. 3 din Hotărârea nr. 880/1965, cu modificările ulterioare.

4. Cu privire la plata contribuției pentru asigurările sociale de stat și pentru pensia suplimentară

a) Persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat au obligația să vireze contribuția la termenele stabilite de lege. Neplata la termen a contribuției atrage majorări aplicate asupra sumelor datorate, care se calculează de angajator și se virează o dată cu suma datorată, menționându-se pe dispoziția de plată cuantumul acestora.

b) Direcțiile de muncă și protecție socială țin evidența majorărilor în contul 504 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat", într-un analitic distinct, și le vor raporta la contul de executare, la subcapitolul "Alte venituri".

c) Organele specializate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care efectuează controale în unități cu privire la calcularea și plata contribuției pentru asigurări sociale de stat și pentru pensia suplimentară, întocmesc, obligatoriu, procese-verbale de constatare.

5. Cu privire la completarea formularului de dispoziție de decontare a contribuției pentru asigurări sociale de stat

Decontarea contribuției pentru asigurări sociale de stat se efectuează utilizând formularul tipizat cod 24-2-4-a/A, format A.5, aprobat prin Decretul nr. 10/1986, care se va completa astfel:

• În caseta liberă de pe fața formularului se va înscrie:

Grupa de muncă	Numărul de salariați	Fondul de salarii	C.A.S. datorat
I	...	...	...
II	...	...	...
III	...	...	...
Total C.A.S.	...	...	...

• pe rândul 4 "Contribuția de asigurări sociale de stat", de pe versoul dispoziției de plată a C.A.S., la coloana "Luna curentă", se va trece suma înscrisă pe pagina 1 a dispoziției, la rubrica "Total C.A.S.":
• în coloana "Cumulat", de pe versoul formularului, se va înscrie numărul de zile și sumele plătite din fonduri proprii, în luna curentă, pentru: indemnizații de boală, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății și pentru accidente de muncă și boli profesionale;
• direcțiile de muncă și protecție socială vor centraliza datele înscrise în dispozițiile de decontare a C.A.S. și le vor raporta în contul de executare a veniturilor și cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de stat.

Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea