Monitorul Oficial 225/1992: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
(Pagină nouă: __FORCETOC__ *1992 0225 = Monitorul Oficial al României = Anul IV, Nr. issue:: 225 - Partea I - Joi, 10 septembrie year::1992 == Hotărâri...)
 
(convertesc issue:: la patru cifre.)
 
Linia 2: Linia 2:


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul IV, Nr. [[issue::
Anul IV, Nr. [[issue::0225]] - Partea I -  
225]] - Partea I -  
Joi,  
Joi,  
10 septembrie [[year::1992]]
10 septembrie [[year::1992]]

Versiunea curentă din 7 aprilie 2012 10:24


Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0225 - Partea I - Joi, 10 septembrie year::1992

Hotărâri ale Curții Constituționale

Hotărârea Nr. 1 din 28 august 1992

V. Gionea - președinte
I. Muraru - judecător
A. Iorgovan - judecător
I. Filipescu - judecător
V. Ciobanu - judecător
M. Constantinescu - judecător
V. D. Zlătescu - judecător.

Prin cererea înregistrată sub nr. 165 din 27 august 1992, domnul Cihorean Jurca Gheorghe, domiciliat în comuna Dobrotești, str. Funicularului nr. 83, județul Bihor, contestă neînregistrarea de către Biroul Electoral Central a candidaturii sale la funcția de Președinte al României.

În motivarea contestației se arată că un candidat independent, nefiind subvenționat de nimeni, nu are posibilitatea de a strânge 100.000 de semnături de la susținătorii candidaturii sale la Președinția României, astfel încât urmează să nu se aplice dispozițiile art. 3 alin. (2) ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României.

Deliberarea a avut loc azi, 28 august 1992.

Curtea Constituțională

În ce privește competența Curții Constituționale de a soluționa contestația introdusă, se constată că, potrivit art. 144 lit. d) din Constituția României, art. 27 din Legea sa de organizare și funcționare nr. 47/1992 și art. 11 din Legea nr. 69/1992, este competentă să soluționeze contestația înregistrată sub nr. mai sus menționat.

În ceea ce privește fondul contestației, se reține că art. 144 lit. d) din Constituția României prevede atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatul sufragiului, iar art. 27 din Legea nr. 47/1992 dispune „Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatul sufragiului în condițiile prevăzute de Legea pentru alegerea Președintelui României”. În consecință, Curtea Constituțională urmează să țină seama de procedura și condițiile pentru alegerea Președintelui României prevăzute de Legea nr. 69/1992.

Această din urmă lege prevede, prin art. 3 alin. (2), că atât candidaturile propuse de partide sau formațiuni politice, cât și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 100.000 de alegători și că un alegător poate susține un singur candidat. Contestatarul a depus candidatura ca independent și se recunoaște aceasta, fără ca cererea de candidatură să fie însoțită de lista sau listele susținătorilor de cel puțin 100.000.

Față de cele arătate, Hotărârea Biroului Electoral Central de a nu înregistra candidatura domnului Cihorean Jurca Gheorghe la funcția de Președinte al României este legală.

Văzând și dispozițiile art. 28 și art. 13 lit. B a) din Legea nr. 47/1992, art. 2 alin. (2) și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992,
Pentru motivele arătate, Curtea Constituțională, în unanimitatea membrilor menționați,
În numele legii
Hotărăște:
  1. Respinge contestația introdusă de domnul Cihorean Jurca Gheorghe pentru neînregistrarea, de către Biroul Electoral Central, a candidaturii sale la funcția de Președinte al României, ca fiind neîntemeiată.
  2. Soluția este definitivă și hotărârea se publică în Monitorul Oficial al României.
Președintele Curții Constituționale
Prof. dr. Vasile Gionea



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 493/1991, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 759/1991, Hotărârea Guvernului nr. 16/1992 și Hotărârea Guvernului nr. 335/1992, și unele măsuri de aplicare

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 493/1991, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 170 din 19.08.1991, privind organizarea și funcționarea Ministerului Industriei se modifică după cum urmează:

1. Denumirea Comisiei Naționale pentru Reciclarea Deșeurilor prevăzută în art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 493/1991 se înlocuiește cu cea de Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor.

2. Anexa nr. 3.4. la Hotărârea Guvernului nr. 493/1991 cuprinzând atribuțiile Comisiei Naționale pentru Reciclarea Deșeurilor se înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre cuprinzând atribuțiile Comisiei Naționale pentru Reciclarea Materialelor.

3. Art. 8 alin. 1 din aceeași hotărâre se modifică în sensul că Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională din subordinea Ministerului Industriei se desființează.

4. Se introduce art. 8 (4) cu următorul conținut:

„Ministerul Industriei va prelua pe bază de protocol activul și pasivul Centrului de Pregătire și Perfecționare Profesională care se desființează, inclusiv imobilul situat în București, b-dul Timișoara nr. 6, sector 6, pe baza bilanțului definitivat la 30.06.1992."

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 335/1992 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 158 din 13.07.1992 se modifică după cum urmează:

Anexa cuprinzând structura organizatorică a Ministerului Industriei se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

Art. III. - Art. II din Hotărârea Guvernului nr. 16/1992, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 28 din 26.02.1992, și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 759/1991, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 237 din 25.11.1991, va avea următorul cuprins:

„Institutul de Management și Informatică desfășoară activitate de cercetare și proiectare în domeniul managementului și informaticii pentru industrie, de pregătire și perfecționare a personalului din industrie în domeniul managementului, ca unitate bugetară cu buget anual propriu în cadrul bugetului Ministerului Industriei" prin preluarea activității Centrului de Pregătire și Perfecționare Profesională care se desființează.

Personalul aferent Centrului de Pregătire și Perfecționare Profesională, care se desființează, va fi preluat pe posturile existente în cadrul numărului aprobat la Institutul de Management și Informatică, prin transfer.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 12 august 1992 | Nr. 458.

Contrasemnează:

Ministrul industriei,
Dan Constantinescu


Anexa Nr. 1

Atribuțiile
Comisiei Naționale pentru Reciclarea Materialelor

Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor are ca obiect de activitate asigurarea de resurse materiale necesare proceselor productive din economie, în concordanță cu Programul de reformă și dezvoltare economică al Guvernului prin colectarea, reintroducerea în circuitul economic a materialelor refolosibile pentru care există tehnologii de recuperare, contribuind la satisfacerea nevoilor agenților economici cu materiile prime și materialele necesare în desfășurarea activității proprii.

În realizarea acestui obiectiv Comisia are următoarele atribuții:

  • elaborează prognoze, strategii și recomandări-cadru privind direcțiile optime de recuperare și reciclare a materialelor refolosibile rezultate din procesele productive, precum și serviciile către agenții economici interesați pentru valorificarea acestora;
  • coordonează programele de cercetare în domeniul identificării de noi materiale refolosibile, a tehnologiilor de recuperare și reintroducere în circuitul economic a acestora; urmărirea rezultatelor cercetărilor și valorificarea lor;
  • asigură asistență tehnică pentru agenții economici (diagnostic de situație și propuneri de soluții, lansarea de studii și proiecte, expertizarea instalațiilor sau a proiectelor, elaborarea de scheme tehnologice privind colectarea, reciclarea, tratarea sau eliminarea deșeurilor); promovează tehnologii noi de recuperare sau eliminare a deșeurilor care prezintă risc pentru mediu, valorificarea materialelor recuperabile pe care le conțin, resorbția depozitelor de deșeuri existente; promovează la Guvern propuneri privind domeniile, soluțiile și sursele de finanțare legate de realizarea unor obiective de investiții care să asigure preluarea și neutralizarea unor deșeuri deosebit de toxice sau nocive;
  • realizarea unor acțiuni de sensibilizare și informare a publicului, pe probleme specifice domeniului;
  • elaborează proiecte de acte normative privind reglementarea activităților de recuperare și reintroducere în circuitul economic a substanțelor utile din materiale refolosibile, precum și a unor activități de asigurare a necesarului de materii prime și materiale destinate proceselor productive ale agenților economici din teritoriu;
  • organizează sau participă la organizarea de standuri la târguri și expoziții, cu atragerea de agenți economici interesați în domeniile schimbului de materii prime, materiale noi sau reciclări;
  • facilitează contacte și încheieri de contracte între agenți economici români și străini, în vederea colaborării în sfera reciclării materialelor recuperabile și refolosibile și a schimburilor de mărfuri;
  • inițiază organizarea unor burse de mărfuri, atât pentru materiale refolosibile cât și pentru produse industriale finite;
  • asigură, prin unitățile pe care le coordonează, colectarea, prelucrarea, depozitarea și circulația materialelor refolosibile și a produselor finite destinate procesului de aprovizionare-desfacere în condiții tehnice și de securitate corespunzătoare, care să asigure neproliferarea factorilor de poluare și protecția mediului;
  • autorizează societățile comerciale cu capital de stat sau mixt, în vederea colectării, prelucrării și valorificării materialelor refolosibile;
  • asigură, în perioada de tranziție spre economia de piață, mandatarea împuterniciților ce reprezintă interesele capitalului de stat în cadrul societăților comerciale cu capital de stat specializate în recuperarea materialelor refolosibile (REMAT și TEHNOREMAT) și a celor pentru derularea en gros a resurselor materiale (COMAT);
  • exercită, în numele statului, controlul respectării legislației în domeniile reciclării materialelor refolosibile și al activității de circulație a mărfurilor destinate proceselor productive din economie.


Anexa Nr. 2

Mo225 92.jpg


Hotărâre pentru aprobarea divizării parțiale a Societății Comerciale cu capital integral de stat „Avicola Salonta" - S.A.

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă divizarea parțială a Societății Comerciale cu capital integral de stat „Avicola Salonta" - S.A.

Ca urmare a divizării parțiale, ia ființă Societatea Comercială cu capital integral de stat „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A., prin preluarea unei fracțiuni din activul și pasivul Societății Comerciale „Avicola Salonta" - S.A., corespunzătoare fermelor și sectoarelor de producție situate pe platforma Oradea.

Societatea Comercială „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A. este persoană juridică română și are sediul principal în municipiul Oradea, județul Bihor.

Art. 2. - Societatea Comercială „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A. are un capital social în valoare de 71.727 mii lei, stabilit pe baza bilanțului întocmit la 31 martie 1992 de Societatea Comercială „Avicola Salonta" - S.A.

Valoarea capitalului social se va definitiva după finalizarea acțiunii de reevaluare a patrimoniului, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 26/1992.

Ca urmare a divizării parțiale, capitalul social al Societății Comerciale „Avicola Salonta" - S.A. este de 264.764 mii lei.

Art. 3. - Obiectul de activitate al Societății Comerciale „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A. constă în:

a) creșterea păsărilor pentru reproducție;
b) obținerea puilor de o zi și comercializarea lor;
c) creșterea și comercializarea puilor de carne;
d) prestări servicii;
e) incubație;
f) reparații auto și transporturi;
g) operațiuni de import-export.

Art. 4. - Societatea Comercială „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A. își desfășoară activitatea în conformitate cu legea și statutul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 5. - Personalul care trece de la Societatea Comercială „Avicola Salonta" - S.A. la Societatea Comercială „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A. se consideră transferat.

Art. 6. - Orice prevederi contrare prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 14 august 1992 | Nr. 461.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației,
Petru Mărculescu
Ministrul economiei și finanțelor,
George Danielescu


Anexă

Statutul
Societății Comerciale „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A.
Capitolul I
Denumirea, forma juridică, sediul, durata
Articolul 1
Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea Comercială „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni" sau inițialele „S.A.", de sediul societății, capitalul social și numărul de înregistrare la Registrul comerțului.

Articolul 2
Forma juridică a societății

Societatea Comercială „Avicola Reproducție Episcopia Oradea" - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3
Sediul societății

Sediul societății este în România, localitatea Oradea, Şos. Episcopia - Borș km. 3, județul Bihor. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, situate și în alte localități din țară și străinătate.

Articolul 4
Durata societății

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării în Registrul comerțului.

Capitolul II
Obiectul de activitate al societății
Articolul 5
Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societății este:

a) creșterea păsărilor pentru reproducție;
b) obținerea puilor de o zi și comercializarea lor;
c) creșterea și comercializarea puilor de carne;
d) prestări servicii;
e) incubație;
f) reparații auto și transporturi;
g) operațiuni de import-export.
Capitolul III
Capitalul social, acțiunile
Articolul 6
Capitalul social

Capitalul social inițial al societății comerciale este în valoare de 71.727 mii lei și se compune din mijloace fixe în valoare de 68.612 mii lei și mijloace circulante în valoare de 3.115 mii lei.

Capitalul social inițial este împărțit în 71.727 acțiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare, subscris și vărsat în întregime de statul român, în calitate de acționar unic, la data constituirii societății comerciale.

Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 7
Acțiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 8
Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 9
Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, precum și de a exercita orice alte drepturi prevăzute în statut și în lege.

Deținerea acțiunii implică adeziunea de drept la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor ce le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuate în condițiile prezentului statut.

Articolul 10
Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Cesiunea acțiunilor se înregistrează în registrul de evidență a acțiunilor și se menționează pe titlu.

Articolul 11
Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă. După șase luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV
Adunarea generală a acționarilor
Articolul 12
Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) alege membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilește remunerația, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) alege directorul, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul este și președintele consiliului de administrație;

d) stabilește nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, directorului, membrilor comitetului de direcție și ai comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;

e) stabilește bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul economico-financiar următor;

f) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea profitului;

g) hotărăște cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilește competențele și nivelul de contractare al împrumuturilor bancare curente, al creditelor comerciale și al garanțiilor, aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

h) hotărăște cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

i) hotărăște cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și cesiunea acțiunilor;

j) hotărăște cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

k) hotărăște cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

l) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

m) hotărăște cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, directorului și cenzorilor pentru pagube pricinuite societății;

n) hotărăște în orice alte probleme privind societatea.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 13
Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, în cel mult trei luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor, reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de doi ani consecutiv, cu excepția primilor doi ani de la înființarea societății.

Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul adunării.

Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.

Articolul 14
Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 1/2 din capitalul social, iar la a doua convocare, oricare ar fi partea de capital reprezentată de acționarii prezenți, cu majoritate.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, doi secretari care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării generale se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.

Articolul 15
Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor

Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.

Acționarii votează de regulă prin ridicarea mâinii. La propunerea persoanei care prezidează, sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați, ori care au votat contra.

Articolul 16

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii, până la crearea condițiilor de constituire a adunării generale a acționarilor.

Împuterniciții se întrunesc în prezența a 3/4 din numărul total și hotărăsc valabil cu votul a jumătate plus unu din numărul total, dacă hotărăsc în probleme de competența adunării generale ordinare a acționarilor și în prezența a 4/5 și votul a 3/4 din membri, dacă hotărăsc în probleme de competența adunării generale extraordinare.

Împuterniciții își păstrează calitatea de angajați la unitatea sau instituția de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate.

Împuterniciții nu pot figura la mai mult de două consilii, sau participa la societăți comerciale cu care respectivele societăți întrețin relații de afaceri sau au interese contrare.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat prezintă Ministerului Agriculturii și Alimentației un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un program de activitate pentru perioada următoare, iar la încheierea activității prezintă raportul asupra întregii activități desfășurate.

Pentru luarea unor decizii complexe, împuterniciții pot atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare.

Împuterniciții îndeplinesc orice alte atribuții care derivă din lege, precum și din statutul societății.

Capitolul V
Consiliul de administrație
Articolul 17
Organizare

Societatea pe acțiuni este administrată de către consiliul de administrație compus din 5 administratori (aleși de adunarea generală pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani), care pot avea calitatea de acționari.

Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant.

Adunarea generală a acționarilor va alege ca nou administrator o persoană indicată de același acționar care l-a desemnat pe predecesorul său.

Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, al comisiei de cenzori și director, persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

Componența consiliului de administrație și desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege dintre membrii săi un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a 1/3 din numărul membrilor săi.

El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia de vicepreședinte.

Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație iar deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se înscrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație.

Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliu.

Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Președintele, vicepreședintele, membrii consiliului de administrație, directorul și adjuncții acestuia răspund individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății.

În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Articolul 18

Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de administrație are în principal următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul societății și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății, pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor potrivit competențelor acordate;

h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 30 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI
Gestiunea societății
Articolul 19
Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori formată din 3 (trei) membri care trebuie să fie acționari, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți care vor înlocui în condițiile legii pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectului societății.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 (doi) ani consecutiv (cu excepția primilor doi ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se aleg pe o perioadă de maximum 3 (trei) ani și pot fi realeși.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 17 alin. 6, precum și cele care sunt rude sau afini până la gradul IV inclusiv, sau soții administratorilor, și cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate.

Capitolul VII
Activitatea societății
Articolul 20
Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu economico-financiar începe la data constituirii societății.

Articolul 21
Personalul societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte capitalul de stat, cu acordul Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale în condițiile prevăzute de lege. Salarizarea se face în condițiile legii.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul societății comerciale.

Articolul 22
Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Articolul 23
Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidența contabilă în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Bilanțul și contul de profit și pierderi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 24
Calculul și repartizarea profitului

Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii și se reflectă în bilanțul contabil.

Profitul rămas după plata impozitului pe profit se repartizează conform prevederilor legale.

Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societatea comercială în condițiile legii, în cel mult 2 (două) luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limitele capitalului subscris.

Articolul 25
Registrele societății

Societatea ține registrele prevăzute de lege.

Capitolul VIII
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
Articolul 26
Modificarea formei juridice

Societatea comercială va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

În perioada în care statul este unic acționar, transformarea formei juridice a societății se va face numai cu aprobarea împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Articolul 27
Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

a) imposibilitatea realizării obiectului social;

b) hotărârea adunării generale;

c) falimentul;

d) pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;

e) numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 (șase) luni;

f) în orice altă situație, pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor.

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.

Articolul 28
Lichidarea societății

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată. Lichidarea societății și repartizarea patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 29
Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Capitolul IX
Dispoziții finale
Articolul 30

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.


Hotărâre privind suportarea cheltuielilor de cazare în unele cazuri speciale

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ordonatorii principali de credite bugetare sunt autorizați să suporte din bugetele instituțiilor respective cheltuielile de cazare la hotel efectuate pentru demnitari și alte cadre de conducere cu domiciliul în județe, transferate în ministere, departamente și alte instituții publice centrale, cărora nu li s-au asigurat locuințe în Capitală.

Prevederile de la alin. 1 se aplică numai pentru cheltuielile aferente cazării până la data de 15 iulie 1992.

Art. 2. - În perioada 16 iulie - 31 octombrie 1992, cazarea în hoteluri, cu suportarea cheltuielilor din bugetele ministerelor și celorlalte instituții publice centrale, până la asigurarea locuinței, se va putea efectua numai pentru miniștrii și secretarii de stat proveniți din rândul parlamentarilor.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 17 august 1992 | Nr. 462.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor,
George Danielescu
Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar,
Florian Bercea


Hotărâre privind măsuri pentru constituirea Fondului Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați și sprijinirea privatizării prin cumpărare de active

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se autoriză Agenția Națională pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii să întocmească formalitățile de constituire și funcționare a Fondului Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați, ca societate comercială pe acțiuni.

Art. 2. - Pentru promovarea și dezvoltarea întreprinderilor cu capital privat se asigură de către stat, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, suma de 5 miliarde lei, cu acoperire din influențele favorabile rezultate din reevaluarea stocurilor de metale prețioase, ca aport la constituirea Fondului Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați.

Administrarea acestui aport se exercită de către Agenția Națională pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care reprezintă statul în exercițiul tuturor drepturilor și îndeplinirea tuturor obligațiilor ce îi revin în această calitate.

Art. 3. - Acționari la Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați vor fi societăți comerciale bancare și de asigurare, organisme neguvernamentale, române și străine, precum și agenți economici români sau străini.

Art. 4. - Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați are ca principal obiect de activitate asigurarea parțială a garanțiilor directe și indirecte, pentru credite de investiții contractate de întreprinzători români, persoane fizice sau juridice cu capital privat, în vederea sprijinirii acestora în minimalizarea costului creditului.

Art. 5. - Cheltuielile de constituire a Fondului Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați pentru anul 1992 se vor suporta de la bugetul Agenției Naționale pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

Art. 6. - Agenția Națională pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, în colaborare cu Ministerul Economiei și Finanțelor, va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 17 august 1992 | Nr. 463.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor,
George Danielescu
Președintele Agenției Naționale pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii,
Secretar de stat
Adrian Severin


Hotărâre privind aprobarea deschiderii temporare a punctului de control pentru trecerea frontierei Variașul Mic, județul Arad

În temeiul art. 20 din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României,
Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Aprobă deschiderea temporară a punctului de control pentru trecerea frontierei Variașul Mic, județul Arad, în perioada 19-20 august 1992, între orele 8,00-19,00.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 19 august 1992 | Nr. 465.

Contrasemnează:

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală,
Doru Viorel Ursu
Teodor Mircea Vaida



Ordine

Ministerul Economiei și Finanțelor

Nr. 4601/11 august 1992

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului

Nr. 9/N/30 iulie 1992

Ordin privind abrogarea unor prevederi din Normele metodologice nr. 7351/2382/12.XII.1991 elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 680/1991 privind unele măsuri de finanțare a activității de control al statului asupra calității construcțiilor, lucrărilor publice, urbanismului și amenajării teritoriului

Având în vedere prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor și ale Ordinului ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991;

Constatând că prevederile art. 2 lit. c) din Normele metodologice nr. 7351/2382/12.XII.1991 ale Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului elaborate în aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 680/1991, contravin Legii nr. 50/1991 și Ordinului ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 91/1991;

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 328/1991 și Hotărârii Guvernului nr. 522/1991;

Ministrul economiei și finanțelor și ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului emit următorul ordin:

Art. 1. - Se abrogă art. 2 lit. c) din Normele metodologice nr. 7351/2382/12.XII.1991 ale Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 680/1991.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României.

Ministrul economiei și finanțelor,
George Danielescu
p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Victor Dumitrache



Diverse

Rectificare

În Ordonanța nr. 21 din 21 august 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 28 august 1992, la art. 31 în loc de „asociațiile pentru protecția cumpărătorilor" se va citi „asociațiile pentru protecția consumatorilor".