Monitorul Oficial 233/1992

Anul IV, Nr. issue::0233 - Partea I - Marţi, 22 septembrie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind realizarea, administrarea și repartizarea fondului de locuințe pentru Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pentru asigurarea necesarului de locuințe personalului propriu, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații își prevăd în bugetele proprii fonduri corespunzătoare, în cadrul volumului cheltuielilor de capital.

În acest scop, în temeiul Legii nr. 10/1991 privind finanțele publice, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații, anual, supun avizării Ministerului Economiei și Finanțelor lista desfășurată fizic și valoric a obiectivelor propuse a se realiza.

Organele administrației publice locale asigură, în condițiile prevăzute de lege, amplasamentele necesare construirii de locuințe.

Art. 2. - Locuințele prevăzute la art. 1 se realizează, de regulă, în imobile care se află integral în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații.

De asemenea, acestea pot fi situate și în imobile construite de agenți economici sau persoane fizice.

Art. 3. - Locuințele realizate în condițiile prevăzute de art. 1 constituie fond locativ al Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații și vor fi repartizate personalului acestor instituții, în vederea închirierii sau cumpărării.

Încheierea contractelor de închiriere pentru locuințele realizate se face cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Fondurile obținute prin închirierea sau vânzarea, potrivit legii, a locuințelor realizate constituie venituri proprii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații și vor fi folosite pentru întreținerea și exploatarea acestora, precum și pentru construirea de noi locuințe.

Art. 4. - Prevederile acestei hotărâri se aplică și locuințelor construite în baza Hotărârii Guvernului României nr. 275/1991, nerecepționate până în prezent.

Art. 5. - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații vor organiza activitatea de administrare a fondului locativ realizat, în condițiile legii.

Art. 6. - Locuințele din fondul de stat aflate în administrarea organelor locale, închiriate personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații și devenite disponibile, vor fi repartizate de primării numai persoanelor indicate de cele trei instituții, în termen de 30 de zile de la data eliberării lor.

Art. 7. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României. La aceeași dată, se abrogă Hotărârea Guvernului României nr. 469/1990, Hotărârea Guvernului României nr. 284/1991 și Hotărârea Guvernului României nr. 275/1991, precum și toate celelalte dispoziții contrare.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 3 septembrie 1992 | Nr. 521.

	Contrasemnează:
	Ministrul apărării naționale, Niculae Spiroiu
	Ministrul de interne, Victor Babiuc
	Ministrul bugetului, veniturilor statului şi controlului financiar, Florian Bercea

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 331/1991 privind funcționarea Redacției Publicațiilor pentru Străinătate

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 331/1991 privind funcționarea Redacției Publicațiilor pentru Străinătate se modifică și se completează, având următorul conținut:

„Art. 1. - Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, instituție publică cu personalitate juridică, trece din subordinea Ministerului Culturii în cadrul Departamentului Informațiilor al Guvernului României.

Art. 2. - Redacția Publicațiilor pentru Străinătate editează reviste românești, în limba română și în limbi străine, destinate difuzării peste hotare.

Redacția desfășoară și alte activități editoriale, de publicitate, consulting, service editorial etc. și tipărește cărți poștale ilustrate, postere, felicitări și alte asemenea în scopul realizării unor venituri proprii.

Art. 3. - Pentru difuzarea revistelor, redacția colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii, precum și cu alte instituții interesate în cunoașterea peste hotare a realităților românești.

Art. 4. - Activitatea Redacției Publicațiilor pentru Străinătate se finanțează din venituri extrabugetare și, în completare, din subvenții de la bugetul de stat.

Numărul de posturi din aparatul Redacției Publicațiilor pentru Străinătate, statul de funcții, încadrarea, atribuțiile compartimentelor funcționale, precum și sarcinile personalului din aparatul propriu se aprobă de către șeful Departamentului Informațiilor.”

Art. II. - Modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre intră în vigoare pe data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 septembrie 1992 | Nr. 530.

	Contrasemnează:
	Secretarul General al Guvernului, Paul Jerbas
	Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Hotărâre privind realizarea unor măsuri de apărare civilă

În temeiul prevederilor Constituției României, al Legii nr. 2/1978 privind apărarea civilă în România, al Legii administrației publice locale nr. 69/1991 și al Decretului nr. 430/1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligați, potrivit legii, să asigure protecția populației și a bunurilor materiale în caz de calamități și catastrofe sau pe timp de război.

Art. 2. - La ministere și la celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale (județe, municipii și sectoarele municipiului București) se organizează state majore, comisii de specialitate și formații de apărare civilă. La orașe, comune, instituții publice și agenți economici, indiferent de forma de proprietate, se organizează state majore și formații de apărare civilă.

Art. 3. - Miniștrii, șefii celorlalte autorități ale administrației publice centrale, prefecții, primarii, directorii și, respectiv, asimilații acestora din instituții publice și agenți economici sunt șefi ai apărării civile în aceste autorități și unități având ca organe de specialitate state majore de apărare civilă.

Statul major de apărare civilă de la județ, municipiul București și sectorul agricol Ilfov este serviciul public descentralizat al Ministerului Apărării Naționale din unitățile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcționarea, precum și structura acestui serviciu public se dispune de ministrul apărării naționale, care este șeful apărării civile în România potrivit art. 7 din Legea nr. 2/1978. Șeful apărării civile în România, cu acordul prefectului, care este șeful apărării civile din județ (municipiul București și sectorul agricol Ilfov), numește șeful statului major de apărare civilă județean (al municipiului București).

Statul major de apărare civilă din localități, instituții publice și agenți economici este aparatul de lucru al șefului apărării civile, iar pe linie de specialitate se subordonează statului major de apărare civilă județean (al municipiului București).

Șefii apărării civile de la județe, respectiv prefecții, și din localități, respectiv primarii, coordonează realizarea măsurilor de apărare civilă și la instituțiile publice și agenții economici din competența administrativ-teritorială.

Art. 4. - La ministere, la celelalte autorități ale administrației publice centrale, municipii, orașe, instituții publice și agenți economici cu peste 1.000 de salariați, precum și la deținătorii de surse potențiale de risc nuclear, chimic sau biologic se prevăd în statele de funcții ale acestora și se încadrează șefi de state majore de apărare civilă și, după caz, și alt personal tehnic de specialitate, cu acordul Inspectoratului General al Apărării Civile, statelor majore de apărare civilă județene și al municipiului București.

La comune, instituții publice și agenți economici necuprinși la alineatul de mai sus, funcția de șef de stat major de apărare civilă se asigură prin cumul de funcții.

Art. 5. - În scopul asigurării protecției populației, toate autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de forma de proprietate, precum și proprietarii de imobile, sunt obligați ca, la construcția unei noi clădiri, să prevadă adăposturi de apărare civilă. Cheltuielile pentru aceste lucrări se suportă de către proprietarii respectivi. La eliberarea autorizației de construcție se va obține obligatoriu și avizul organelor militare de apărare civilă.

Art. 6. - Pregătirea populației și salariaților pentru apărarea civilă se execută pe categorii de personal prin aplicații, alarmare publice, exerciții, convocare, cursuri cu scoatere din producție și alte forme, potrivit instrucțiunilor elaborate de Ministerul Apărării Naționale.

Pregătirea salariaților încadrați în apărarea civilă se desfășoară în timpul sau, după caz, în afară programului de lucru.

Art. 7. - Pe timpul pregătirii de apărare civilă cu scoatere din producție, participanții primesc salariul și drepturile bănești de transport și cazare de la instituțiile publice și agenții economici la care sunt încadrați, conform legislației în vigoare și a prevederilor contractului colectiv de muncă.

Art. 8. - Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligați să asigure înzestrarea formațiilor de apărare civilă, mijloacele materiale și financiare necesare menținerii în stare operativă și întreținerii punctelor de comandă, adăposturilor, sistemelor de înștiințare-alarmare și a celorlalte mijloace de apărare civilă proprii, precum și de la unitățile subordonate.

Art. 9. - Înzestrarea cu tehnică și materiale a formațiilor de apărare civilă și a populației în timp de pace și război se asigură potrivit normelor elaborate de Ministerul Apărării Naționale.

Pentru asigurarea cu tehnică și materiale specifice apărării civile, Ministerul Apărării Naționale avizează planurile de aprovizionare anuale ale ministerelor, celorlalte autorități ale administrației publice centrale și locale, agenților economici și instituțiilor publice. Contractarea, aprovizionarea și plata acestor bunuri se realizează de către beneficiari, iar la județe și localități, de către consiliile județene și locale.

Art. 10. - Fondurile bănești necesare desfășurării activităților de apărare civila se asigură astfel:

a) pentru autoritățile administrației publice centrale și locale de la bugetul de stat și, respectiv, local, în limita sumelor aprobate;

b) pentru instituțiile publice și agenții economici, indiferent de forma de proprietate, prin bugetele proprii.

Art. 11. - Atribuțiile specifice unor ministere și autorități ale administrației publice centrale:

a) Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale urmărește modul de realizare a lucrărilor din programul de investiții pentru protecția populației și bunurilor materiale, precum și a măsurilor de asigurare tehnico-materială a activităților de apărare civilă;

b) Ministerul Industriei stabilește măsurile de prevenire a accidentelor chimice, nucleare sau biologice, gradul de pericol pentru salariați, populație și animale, precum și modul de intervenție și protecție în aceste situații;

c) Regia Autonomă de Electricitate „Renel” asigură înștiințarea autorităților publice, alarmarea populației și stabilește modul de protecție și intervenție în zonele inundabile, în aval de construcțiile hidrotehnice.

Întocmește planurile de protecție și intervenție la centralele nuclearo-electrice și asigură aplicarea măsurilor de securitate și prevenire a accidentelor nucleare;

d) Ministerul Transporturilor asigură evacuarea populației și bunurilor materiale în caz de calamități, catastrofe și de război; stabilește măsuri de protecție colectivă a călătorilor aflați în mijloacele de transport în comun, stații de cale ferată, metrou, autogări, aeroporturi și porturi;

e) Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului coordonează activitatea de realizare a lucrărilor de apărare civilă la agenții economici din domeniul său de activitate și participarea acestora la salvarea victimelor în caz de calamități, catastrofe sau de război;

f) Ministerul Comunicațiilor asigură stabilitatea telecomunicațiilor în caz de calamități, catastrofe sau de război, precum și legăturile necesare pentru realizarea măsurilor de apărare civilă;

g) Ministerul Mediului executa supravegherea meteorologică, hidrologică, de contaminare radioactivă, chimică și biologică a factorilor de mediu; stabilește zonele de risc în caz de inundații și alte evenimente hidrotehnice și meteorologice periculoase, asigură înștiințarea organelor de apărare civilă locale și Inspectoratului General al Apărării Civile și alarmarea populației în aval de baraje sau alte lucrări hidrotehnice, care nu intră în administrarea Regiei Autonome de Electricitate „Renel”.

Stabilește metode și procedee de decontaminare a apei și altor factori de mediu, precum și norme admise pentru întrebuințarea apei contaminate.

Art. 12. - Atribuțiile specifice autorităților administrației publice locale:

A. Consiliul local:

a) aprobă structura organizatorică de apărare civilă din localitate;

b) aprobă fondurile destinate pentru apărarea civilă cuprinse în proiectul bugetului local;

c) aprobă modul de înștiințare și alarmare de apărare civilă în localitate cât și măsurile de protecţie individuală și colectivă a populației, colectivităților de animale și a bunurilor materiale;

d) aprobă măsurile ce se propun de șeful apărării civile pentru înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor sau atacurilor din aer;

e) hotărăște participarea populației din localitate la acțiuni de protecție și intervenție și stabilește măsuri de interdicție a circulației și iluminatului.

B. Primarul:

a) este șeful apărării civile și conduce prin statele majore subordonate activitatea de apărare civilă pe plan local;

b) propune spre aprobare consiliului local structura organizatorică de apărare civilă din localitate;

c) numește în funcție, cu avizul organului militar de apărare civilă județean (municipiului București și sectorului agricol Ilfov), pe șeful statului major de apărare civilă din localitate; stabilește sediul statului major și locul punctului de comandă;

d) prevede și asigură în proiectul bugetului local fondurile necesare realizării lucrărilor de investiții, dotării punctelor de comanda și adăposturilor, înzestrării cu tehnică și materiale a formațiilor de apărare civilă, precum și realizării celorlalte măsuri de apărare civilă;

e) aprobă planurile de pregătire a formațiilor de apărare civilă și propune consiliului local măsuri pentru buna funcționare a sistemului de înștiințare și alarmare, întreținerea fondului de adăpostire și materialelor de apărare civilă;

f) conduce activitatea de prevenire și înlăturare a urmărilor calamităților și catastrofelor, cât și a atacurilor din aer, în care scop aprobă alarmarea și intervenția formațiilor de apărare civila și, la nevoie, a populației;

g) ia măsuri de interzicere a unor activități în instituțiile publice și la agenții economici, indiferent de forma de proprietate, care pot provoca pericole pentru viața și sănătatea oamenilor;

h) participă la convocări de pregătire, exerciții, aplicații și la alte activități organizate de organele militare ale apărării civile;

i) urmărește aducerea la îndeplinire în mod corect a măsurilor de apărare civilă stabilite de consiliul județean sau local.

C. Consiliul județean:

a) adoptă proiectul de buget pentru nevoile de apărare civilă;

b) aprobă lista lucrărilor de investiții pentru apărarea civilă, dotarea punctelor de comandă și adăposturilor, planul de înzestrare cu tehnică și materiale a formațiilor de apărare civilă, cheltuielile pentru alte măsuri de apărare civilă și asigură fondurile necesare acestora în bugetul județului (municipiului București și sectorului agricol Ilfov);

c) stabilește orientări generale privind îmbunătățirea sistemului de înștiințare și alarmare, dezvoltarea fondului de adăpostire și a bazei materiale de apărare civilă;

d) gestionează, depozitează, întreține și conservă, prin organele de specialitate tehnică, aparatura și materialele de apărare civilă din județ;

e) pune la dispoziția statelor majore și formațiilor de apărare civilă județene (al municipiului București și sectorului agricol Ilfov) aparatura și materialele de apărare civilă pentru instrucție și intervenție;

i) organizează și asigură paza, prevenirea incendiilor și securitatea depozitelor de materiale și punctelor de comandă județene (al municipiului București și sectoarelor acestuia); ia măsuri de mascare a punctelor de comandă.

D. Președintele consiliului județean:

a) prezintă spre aprobare consiliului județean proiectul de buget pentru nevoi de apărare civilă;

b) asigură condițiile pentru aplicarea legilor și executarea hotărârilor care privesc activitatea de apărare civilă;

c) aprobă numirea și eliberarea din funcție a personalului din consiliul județean care se ocupă de depozitarea materialelor de apărare civilă, întreținerea punctelor de comandă și paza acestora;

d) aprobă comisia pentru executarea inventarierii, declasării și casării bunurilor de apărare civilă din județ (municipiul București și sectorul agricol Ilfov).

E. Prefectul:

a) este șeful apărării civile în județ. În acest scop urmărește respectarea legii apărării civile, prin organele de specialitate, statele majore de apărare civilă județene (al municipiului București) la nivelul consiliului județean, consiliilor locale, instituțiilor publice și agenților economici indiferent de forma de proprietate;

b) urmărește aducerea la îndeplinire în mod corect a măsurilor de apărare civilă, stabilite prin lege, de către consiliile județene, consiliile locale, primari, instituțiile publice și agenții economici;

c) aprobă schema de apărare civilă a județului, planurile anuale cu principalele activități, planurile de apărare civilă, planurile de intervenție pentru calamități și catastrofe, planurile de evacuare, planurile de pregătire pentru apărarea civilă și alte documente elaborate de statul major de apărare civilă județean (al municipiului București și sectorului agricol Ilfov), cuprinse în programul principalelor lucrări și activități din unitățile administrativ-teritoriale respective;

d) aprobă concepția și executarea de aplicații, exerciții, alarmări publice și alte activități de instruire conduse de statul major de apărare civilă județean (al municipiului București și sectorului agricol Ilfov);

e) primește rapoarte și propuneri rezultate în urma controalelor executate de statul major de apărare civilă județean (al municipiului București și sectorului agricol Ilfov) la localități, instituții publice și agenți economici;

f) participă la convocări de pregătire, alarmări, exerciții, aplicații și alte activități de apărare civilă organizate la nivelul județului (municipiului București și sectorului agricol Ilfov);

g) conduce nemijlocit acțiunile de înlăturare a urmărilor calamităților, catastrofelor sau atacurilor din aer;

h) prezintă comisiei administrative a județului, respectiv, a municipiului București și sectorului agricol Ilfov proiecte de hotărâri cu privire la completarea sistemului de înștiințare și alarmare a populației, a fondului de adăpostire, a bazei materiale și a altor măsuri de protecție a populației și bunurilor materiale, pe baza propunerilor statului major de apărare civilă al unităților administrativ-teritoriale respective;

i) asigură, prin organele de specialitate, alarmarea, protecția și pregătirea populației din zonele de risc nuclear, chimic sau biologic sau în aval de barajele hidrotehnice;

j) ia măsuri pentru asigurarea statelor majore județene (al municipiului București și sectorului agricol Ilfov) cu spații pentru puncte de comandă, sedii, săli de pregătire și depozite de materiale pentru apărarea civilă;

k) analizează și aprobă propunerile înaintate la statul major de apărare civilă județean (al municipiului București și sectorului agricol Ilfov), de către organele de apărare civilă din județ și localități în vederea elaborării unor prognoze pentru prevenirea și intervenția în cazul calamităților și catastrofelor;

l) aprobă lista agenților economici și instituțiilor publice din județ (municipiul București și sectorul agricol Ilfov), care organizează formații de apărare civilă la nivelul unităților administrativ-teritoriale respective.

Art. 13. - Atribuțiile specifice instituțiilor publice și agenților economici, indiferent de forma de proprietate sunt:

a) organizează și asigură cu personal, tehnică și materiale, statele majore și formațiile de apărare civilă. Asigură măsurile necesare pentru înștiințarea și alarmarea organelor de conducere și salariaților, precum și intervenția pentru limitarea și înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor și atacurilor din aer;

b) realizează măsurile de protecție a salariaților și bunurilor materiale în caz de calamități, catastrofe și de război și pregătirea acestora pe linie de apărare civilă;

c) asigură spațiile tehnice, mijloacele materiale și financiare necesare activităților de apărare civilă.

Art. 14. - Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 100.000 lei următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni:

a) refuzul de a organiza, înzestra și instrui formațiile de apărare civilă, precum și de a participa la acțiuni de intervenție;

b) neanunțarea autorităților în drept despre producerea calamităților sau catastrofelor; depășirea valorilor admise de contaminare chimică, radioactivă sau biologică; deteriorarea factorilor de mediu; descoperirea munițiilor rămase neexplodate și neasigurarea condițiilor de asanare de către unitățile specializate;

c) folosirea mijloacelor și sistemelor de transmisiuni-alarmare, a tehnicii, aparaturii și materialelor de apărare civilă în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate; deteriorarea și neasigurarea menținerii în permanentă stare de funcționare a acestora;

d) neîntreținerea mijloacelor de transmisiuni-alarmare, a spațiilor de adăpostire și a tehnicii destinate apărării civile;

e) refuzul de a îndeplini măsurile de prevenire și protecție a oamenilor, animalelor și bunurilor materiale sau de a participa la pregătirea de apărare civilă;

f) neîntocmirea documentelor operative, de planificare, organizare, înzestrare și conducere, specifice apărării civile.

Art. 15. - Contravențiile prevăzute la art. 14 se constată și se sancționează, potrivit legii, de împuterniciți ai Inspectoratului General al Apărării Civile.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la prefect sau, după caz, Inspectorului General al Apărării Civile.

Art. 16. - Ministerul Apărării Naționale va asigura punerea în aplicare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 septembrie 1992 | Nr. 531.

	Contrasemnează:
	Ministrul apărării naționale, Niculae Spiroiu
	Ministrul industriei, Dan Constantinescu
	p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Victor Dumitrache
	Ministrul comunicaţiilor, Andrei Chirică
	Ministrul mediului, Marcian Bleahu
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	Ministrul bugetului, veniturilor statului şi controlului financiar, Florian Bercea

Hotărâre privind extrădarea în Italia a cetățenilor turci Sarica Yasar Mehmet și Salin Ihnan

Având în vedere cererea de extrădare privind pe Sarica Yasar Mehmet și Salin Ihnan, formulată în reprezentarea autorităților italiene competente de către Ambasada Italiei la București, și observând avizul cuprins în sentința penală nr. 70 din 11 iunie 1992 prin care Tribunalul Municipiului București constată că sunt îndeplinite condițiile pentru extrădarea numiților Sarica Yasar Mehmet și Salin Ihnan,

în temeiul art. 23 din legea nr. 4/1971 privind extrădarea și ținând seama de prevederile art. 31 și următoarele din Convenția între România și Republica Italiană privind asistența judiciară în materie civila și penală, încheiată la București la 11 noiembrie 1972,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se admite cererea de extrădare, formulată în reprezentarea autorităților italiene competente de către Ambasada Italiei la București, privind pe Sarica Yasar Mehmet, cetățean turc, născut la 14 aprilie 1949 în localitatea Gazaintep, Turcia, cu ultimul domiciliu în localitatea Gaziantep, Saucili Mahallesi str. Sedep nr. 7, Turcia și Salin Ihnan, cetățean turc, născut la 1 martie 1944 în localitatea Balikesir, Turcia, cu ultimul domiciliu în localitatea Aynalik Mitatpasa, str. Bacal nr. 12, Turcia, ambii arestați conform ordonanțelor nr. 92 și 93 din 9 aprilie 1992 ale Procuraturii Municipiului București și aflați la arestul Inspectoratului General al Poliției.

Extrădarea se admite în vederea executării pedepselor de 24 ani și respectiv 25 ani închisoare, la care cei doi cetățeni turci au fost condamnați pentru infracțiuni la regimul stupefiantelor, prin Hotărârea din 23 noiembrie 1989 a Tribunalului civil și penal din Milano, secția a III-a penală.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 septembrie 1992 | Nr. 534.

	Contrasemnează:
	Ministrul justiției, Mircea Ionescu-Quintus

Hotărâre privind stabilirea cantității de gaze naturale destinate gospodăriilor populației pentru perioada trimestrul IV/1992 - trimestrul III/1993

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă cantitatea de 180 mil. mc gaze naturale, aferentă unui debit instalat de 96.5 mii mc/h, pentru perioada cuprinsă între trimestrul IV/1992 - trimestrul III/1993, cantitate destinată extinderii consumului de gaze naturale - prin instalarea de noi receptori - în localitățile cu distribuții de gaze, înființate până la data prezentei hotărâri.

Art. 2. - Cheltuielile necesare realizării lucrărilor de racordare, vor fi suportate de către beneficiari, în condițiile legii.

Art. 3. Ministerul Industriel va asigura punerea în executare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 septembrie 1992 | Nr. 535.

	Contrasemnează:
	Ministrul industriei, Dan Constantinescu
	Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu Teodor Mircea Vaida

Acte ale Băncii Naționale a României

Circulara nr. 20 pentru unele modificări ale prevederilor anexei nr. 3 la Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, analizând evoluția și funcționarea pieței valutare, în intervalul 8 iunie - 11 august 1992, a hotărât, în baza concluziilor desprinse și în conformitate cu atribuțiile sale, ca începând cu data de 1 septembrie l992 limita valorică ce departajează piața valutară interbancară de ședințele de licitații valutare să fie diminuată la nivelul de 2.000 dolari S.U.A., (sau echivalentul a 2.000 dolari S.U.A.).

Prevederile prezentei circulare se aplică începând cu data de 1 septembrie a.c., dată de la care orice operațiune de vânzare-cumpărare valută mai mare de 2.000 dolari S.U.A. (sau echivalentul a 2.000 dolari S.U.A.) va fi efectuată numai în cadrul ședințelor de licitații valutare organizate în cadrul Băncii Naționale a României.

Cu prevederile prezentei circulare se modifică corespunzător pct. 4, 13 și 27 din Normele privind organizarea și funcționarea pieței valutare bancare (anexa nr. 3 la Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare).

Băncile comerciale române și băncile comerciale străine autorizate să funcționeze în România vor asigura aducerea la îndeplinire a celor prevăzute în prezenta circulară.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Vladimir Soare

București, 10 septembrie 1992.

Circulara nr. 21 pentru unele modificări ale prevederilor anexei nr. 3 la Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare

Începând cu data de 10 septembrie 1992 prevederile pct. 18 și 23, alin. ultim, referitoare la limita pasului de licitație din Normele privind organizarea și funcționarea pieței valutare bancare (anexa nr. 3 la Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare) nu le mai aplică.

Ridicarea acestei restricții va permite stabilirea liberă a cursului leului la nivelul echilibrării cererii și ofertei pe piața valutară bancară.

Ca urmare a celor de mai sus, procedura de stabilire a cursului de echilibru al leului se modifică în mod corespunzător.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Vladimir Soare

București, 10 septembrie 1992.