Monitorul Oficial 20/1993: Diferență între versiuni
m (→DECLARAȚIE) |
(convertesc issue:: la patru cifre.) |
||
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
Linia 3: | Linia 3: | ||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul V, Nr. [[issue:: | Anul V, Nr. [[issue::0020]] - Partea I - Vineri, 5 februarie [[year::1993]] | ||
== Declarație == | |||
Camera Deputaților, luând act de tensiunile acumulate în ultima vreme în viața politică a Republicii Moldova, care au dus la mai multe demisii din conducerea forului legislativ al acesteia, își exprimă îngrijorarea față de această evoluție politică, ale cărei consecințe preocupă opinia publică românească de pe ambele maluri ale Prutului. Diferendele din Parlamentul Republicii Moldova, apărute între diferite forțe și personalități politice, survin într-o perioada critică pentru transformările democratice și pentru reforma sistemului economic, într-un context internațional extrem de complicat. Ele pot afecta nu numai stabilitatea politică în zonă, ci și cursul procesului de renaștere națională a românilor de peste Prut, de care se leagă speranțele tuturor conaționalilor noștri de a surmonta vicisitudinile unei istorii potrivnice, de a scutura pentru totdeauna urmările politicii imperiale de dezbinare a pământurilor românești și a fiilor aceleiași națiuni. | |||
Respectând opțiunea fraților noștri din Basarabia, avem credința că viitorul nostru nu poate fi decât comun și că drumul spre acesta depinde de eforturile care se fac de fiecare parte pentru a pune în valoare pe deplin ceea ce ne unește în destin istoric, cultură, tradiții, spiritualitate și limbă. | Respectând opțiunea fraților noștri din Basarabia, avem credința că viitorul nostru nu poate fi decât comun și că drumul spre acesta depinde de eforturile care se fac de fiecare parte pentru a pune în valoare pe deplin ceea ce ne unește în destin istoric, cultură, tradiții, spiritualitate și limbă. | ||
Camera Deputaților, fără a recurge la ingerințe în treburile interne ale Republicii Moldova, își exprimă speranța că înțelepciunea și simțul responsabilității politice vor călăuza pașii autorităților publice din această țara, pentru a nu se recurge la soluții ce ar putea contraveni cursului politicii de apropiere și conlucrare frățească dintre cele două state românești. | |||
Credem că în conjunctura actuală, | Camera Deputaților, fără a recurge la ingerințe în treburile interne ale Republicii Moldova, își exprimă speranța că înțelepciunea și simțul responsabilității politice vor călăuza pașii autorităților publice din această țara, pentru a nu se recurge la soluții ce ar putea contraveni cursului politicii de apropiere și conlucrare frățească dintre cele două state românești. Într-un asemenea context, organizarea unui referendum asupra viitorului Republicii Moldova este inoportună în condițiile în care pe teritoriul său se află trupe străine, se mențin tensiuni și focare de încordare socială și politică, se desfășoară acțiuni sistematice și intense de propagandă antiromânească, se întreprind acțiuni de divizare națională și de constituire a unor enclave politice naționaliste. Toate acestea vizează un scop precis: subminarea aspirațiilor de reîntregire a poporului român. | ||
Camera Deputaților, | |||
Credem că în conjunctura actuală, sunt mai necesare ca oricând înțelepciune politică, moderație, deschidere spre dialog și înțelegere, capacitate de a depăși divizările de moment și de a salvgarda interesele noastre naționale. Nutrim speranța că tensiunile actuale din Republica Moldova vor fi rezolvate prin efortul comun al forțelor politice din această țara. | |||
Camera Deputaților, reafirmându-și atașamentul nestrămutat la idealurile reîntregirii naționale și manifestându-și îngrijorarea față de situația creată în Republica Moldova, este hotărâtă să acționeze pentru lărgirea și intensificarea raporturilor de colaborare dintre cele doua state românești în toate domeniile. O importanță decisivă, în acest sens, o au eforturile | |||
comune ce trebuie angajate pentru finalizarea urgentă a tratatului de integrare și fraternitate dintre România și Republica Moldova. | comune ce trebuie angajate pentru finalizarea urgentă a tratatului de integrare și fraternitate dintre România și Republica Moldova. | ||
Un rol de mare importanță în unirea eforturilor noastre îl au dialogul și conlucrarea dintre parlamentele celor două state și, în primul rând, activarea neîntârziată a mecanismului instituit prin protocolul de înființare a comisiei mixte interparlamentare București - Chișinău, pentru a întări bazele colaborării, pentru a așeza activitatea legislativă pe principiile dreptului constituțional modern și pentru a recepta principiile și normele democrației parlamentare. Vom fi, astfel, în măsură să promovam interesele politice comune, să realizăm armonizarea legislațiilor din cele două țări, să găsim căile și mijloacele care să slujească integrarea economică, dezvoltarea spațiului cultural și spiritual comun al conlucrării în alte domenii de interes reciproc. | Un rol de mare importanță în unirea eforturilor noastre îl au dialogul și conlucrarea dintre parlamentele celor două state și, în primul rând, activarea neîntârziată a mecanismului instituit prin protocolul de înființare a comisiei mixte interparlamentare București - Chișinău, pentru a întări bazele colaborării, pentru a așeza activitatea legislativă pe principiile dreptului constituțional modern și pentru a recepta principiile și normele democrației parlamentare. Vom fi, astfel, în măsură să promovam interesele politice comune, să realizăm armonizarea legislațiilor din cele două țări, să găsim căile și mijloacele care să slujească integrarea economică, dezvoltarea spațiului cultural și spiritual comun al conlucrării în alte domenii de interes reciproc. | ||
Ne exprimăm încrederea că autoritățile politice statale din România și din Republica Moldova vor acționa consecvent pentru dezvoltarea conlucrării dintre cele două state și pentru extinderea raporturilor de fraternitate și integrare, pentru menținerea unor relații de comunicare și dialog, de consultare reciprocă, inclusiv atunci când apar unele dificultăți. | Ne exprimăm încrederea că autoritățile politice statale din România și din Republica Moldova vor acționa consecvent pentru dezvoltarea conlucrării dintre cele două state și pentru extinderea raporturilor de fraternitate și integrare, pentru menținerea unor relații de comunicare și dialog, de consultare reciprocă, inclusiv atunci când apar unele dificultăți. | ||
Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 4 februarie 1993, cu | Suntem pe deplin convinși de faptul că, în pofida unor greutăți cu care suntem confruntați și unii și alții în procesul realizării statului de drept, a valorilor universale ale democrației și pluralismului politic, a marilor transformări în mecanismele și fizionomia economiilor noastre, noi românii - obligați azi de istorie sa trăim în două state distincte - vom găsi modalitățile potrivite prin care să ne apropiem unii de alții, să ne regăsim și sa ne sprijinim reciproc, să realizăm reîntregirea noastră ca națiune și stat. | ||
::''Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 4 februarie 1993, cu unanimitate de voturi.'' | |||
<center>p. Președintele Camerei Deputaților, <br/> '''Ioan Gavra'''</center> |
Versiunea curentă din 7 aprilie 2012 10:25
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::0020 - Partea I - Vineri, 5 februarie year::1993
Declarație
Camera Deputaților, luând act de tensiunile acumulate în ultima vreme în viața politică a Republicii Moldova, care au dus la mai multe demisii din conducerea forului legislativ al acesteia, își exprimă îngrijorarea față de această evoluție politică, ale cărei consecințe preocupă opinia publică românească de pe ambele maluri ale Prutului. Diferendele din Parlamentul Republicii Moldova, apărute între diferite forțe și personalități politice, survin într-o perioada critică pentru transformările democratice și pentru reforma sistemului economic, într-un context internațional extrem de complicat. Ele pot afecta nu numai stabilitatea politică în zonă, ci și cursul procesului de renaștere națională a românilor de peste Prut, de care se leagă speranțele tuturor conaționalilor noștri de a surmonta vicisitudinile unei istorii potrivnice, de a scutura pentru totdeauna urmările politicii imperiale de dezbinare a pământurilor românești și a fiilor aceleiași națiuni.
Respectând opțiunea fraților noștri din Basarabia, avem credința că viitorul nostru nu poate fi decât comun și că drumul spre acesta depinde de eforturile care se fac de fiecare parte pentru a pune în valoare pe deplin ceea ce ne unește în destin istoric, cultură, tradiții, spiritualitate și limbă.
Camera Deputaților, fără a recurge la ingerințe în treburile interne ale Republicii Moldova, își exprimă speranța că înțelepciunea și simțul responsabilității politice vor călăuza pașii autorităților publice din această țara, pentru a nu se recurge la soluții ce ar putea contraveni cursului politicii de apropiere și conlucrare frățească dintre cele două state românești. Într-un asemenea context, organizarea unui referendum asupra viitorului Republicii Moldova este inoportună în condițiile în care pe teritoriul său se află trupe străine, se mențin tensiuni și focare de încordare socială și politică, se desfășoară acțiuni sistematice și intense de propagandă antiromânească, se întreprind acțiuni de divizare națională și de constituire a unor enclave politice naționaliste. Toate acestea vizează un scop precis: subminarea aspirațiilor de reîntregire a poporului român.
Credem că în conjunctura actuală, sunt mai necesare ca oricând înțelepciune politică, moderație, deschidere spre dialog și înțelegere, capacitate de a depăși divizările de moment și de a salvgarda interesele noastre naționale. Nutrim speranța că tensiunile actuale din Republica Moldova vor fi rezolvate prin efortul comun al forțelor politice din această țara.
Camera Deputaților, reafirmându-și atașamentul nestrămutat la idealurile reîntregirii naționale și manifestându-și îngrijorarea față de situația creată în Republica Moldova, este hotărâtă să acționeze pentru lărgirea și intensificarea raporturilor de colaborare dintre cele doua state românești în toate domeniile. O importanță decisivă, în acest sens, o au eforturile comune ce trebuie angajate pentru finalizarea urgentă a tratatului de integrare și fraternitate dintre România și Republica Moldova.
Un rol de mare importanță în unirea eforturilor noastre îl au dialogul și conlucrarea dintre parlamentele celor două state și, în primul rând, activarea neîntârziată a mecanismului instituit prin protocolul de înființare a comisiei mixte interparlamentare București - Chișinău, pentru a întări bazele colaborării, pentru a așeza activitatea legislativă pe principiile dreptului constituțional modern și pentru a recepta principiile și normele democrației parlamentare. Vom fi, astfel, în măsură să promovam interesele politice comune, să realizăm armonizarea legislațiilor din cele două țări, să găsim căile și mijloacele care să slujească integrarea economică, dezvoltarea spațiului cultural și spiritual comun al conlucrării în alte domenii de interes reciproc.
Ne exprimăm încrederea că autoritățile politice statale din România și din Republica Moldova vor acționa consecvent pentru dezvoltarea conlucrării dintre cele două state și pentru extinderea raporturilor de fraternitate și integrare, pentru menținerea unor relații de comunicare și dialog, de consultare reciprocă, inclusiv atunci când apar unele dificultăți.
Suntem pe deplin convinși de faptul că, în pofida unor greutăți cu care suntem confruntați și unii și alții în procesul realizării statului de drept, a valorilor universale ale democrației și pluralismului politic, a marilor transformări în mecanismele și fizionomia economiilor noastre, noi românii - obligați azi de istorie sa trăim în două state distincte - vom găsi modalitățile potrivite prin care să ne apropiem unii de alții, să ne regăsim și sa ne sprijinim reciproc, să realizăm reîntregirea noastră ca națiune și stat.
- Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 4 februarie 1993, cu unanimitate de voturi.
Ioan Gavra