Monitorul Oficial 129/1993: Diferență între versiuni

Anul V, Nr. [[issue::129]] - Partea I - Joi, 17 iunie [[year::1993]]

Domnul Tămaș Aurel, pentru Asociația Proprietarilor Imobilelor Expropriate dar Nedemolate din municipiul Dej, cere să fie primite concluziile Consiliului municipiului Dej, în concret, învederează că situația proprietarilor imobilelor expropriate este deosebit de precară. Ei nu pot fi autorizați să execute reparațiile necesare, nu pot construi-spații suplimentare impuse de majorarea numărului membrilor familiei, nu pot devolua succesiunile, iar în eventualitatea unor calamități (incendii, inundații etc), nu vor putea încasa indemnizațiile prevăzute de lege. De asemenea, consideră că, în situația unor noi exproprieri, drepturile proprietarilor vor fi ocrotite, în condițiile prevăzute de actuala Constituție, prin plata unei drepte despăgubiri. în final, apreciază că nu se poate susține caracterul individual al decretelor de expropriere sau al Decretului nr. 467/1979, acestea fiind acte de decizie supremă ale fostului Consiliu de Stat în probleme de interes public solicită ocrotirea drepturilor membrilor asociației. Ținând seama de art. 4 din Decretul nr. 467/1979, de abrogarea Legii ar. 58/1974 și de prevederile art. 4, 135 și 150 alin. (1) din Constituție, asociația apreciază că decretele de expropriere ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate cu care a fost sesizată Curtea Constituțională nu mai pot fi puse în executare.

Guvernul României, prin Adresa nr. 5/6469 din 28 octombrie 1992 își exprimă opinia în sensul că decretele de expropriere au caracter individual și, ca atare, nu intră în categoria legilor și ordonanțelor Guvernului în raport cu care se determină competența Curții Constituționale, asupra constituționalității lor urmând să se pronunțe viitorul Consiliu Legislativ, potrivit prevederilor alin, (2) al art. 150 din Constituție,

Ministerul Finanțelor, Direcția juridică, prin Adresa nr. 45918 din 25 octombrie 1992, a făcut cunoscut că, având în vedere prevederile art. 4 din Decretul nr. 467/ 1979 și abrogarea prin Decretul-lege nr, 1/1989 a Legii nr. 58/1974, prin Circulara nr. 2466/12.12.1990 a Secretariatului General al Guvernului s-a solicitat tuturor prefecturilor sistarea oricăror acțiuni vizând demolarea de construcții în  temeiul unor decrete de expropriere emise înainte de 22 decembrie 1989, interzicându-se, totodată, preluarea de către unitățile de Stat și executarea de construcții pe suprafețele de teren proprietate personală, care au făcut obiectul unor decrete de expropriere emise de regimul comunist, până la stabilirea regimului juridic al acestor terenuri. De asemenea, ministerul consideră că regimul juridic al acestor imobile, cu sau fără construcții, trebuie reglementat prin lege.

Competența Curții-se referă însă numai la excepția de neconstituționalitate invocată. De aceea problemele legate de competența Consiliului municipiului Dej de a emite hotărârea atacată de prefectură sunt de atributul exclusiv al instanței de contencios administrativ, sesizată cu acțiunea în anulare.

Comisia municipiului București de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991, ca și alte organe cărora reclamanții s-au adresat - Mjqterui Agriculturii și Alimentației și Primăria sectorului agricol Ilfov, au răspuns în sensul că proprietarul locuinței beneficiază de prevederile art. ?? și 22 din Legea nr. 18/1991, acestuia revenindu-i în proprietate terenul.

În vederea soluționării excepției au fost solicitate, în baza art. 24 alin, (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere Camerei Deputaților, Senatului și Guvernului.

examinând încheierea de sesizare și actele dosarului în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, punctele de vedere exprimate de autoritățile solicitate, raportul prezentat de judecătorul raportor, precum și concluziile procurorului prezentate în ședința publică din 14 aprilie 1993 și văzând dispozițiile art. 15 alin. (2), art. 78 și art, 144 lit. c) din Constituție, art. 12, art. 24 și art. 26 din Legea nr. 47/1992 și dispozițiile Legii nr, 49/1992, reține următoarele:

în consecință, art. V din Legea nr. 49/1992 care

 

 

în această situație urmează a .se aplica regula generală a intrării în vigoare a unei legi, și anume, data publicării în Monitorul, Oficial al României, Partea I, respectiv 26 mai 1992.

Prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 16, art. 20, art. 21, art. 49 și art. 150 alin, (1) din Constituție, deoarece textul încearcă să sustragă controlului constituționalității o serie de acte normative emise în perioada 22 decembrie 1989 - 8 decembrie 1991, acte ce au adus flagrante și inadmisibile încălcări ale Constituției din 1991,

* cu privire la respingerea excepției de neconstituționalitate a art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 și a art. 22 și 35 alin. 3 și 4 din Legea nr, 18/1991, decizia este netemeinică și nelegală deoarece dispozițiile acestor articole sunt esențial contrare prevederilor art. 1 alin. (3), art. 15, art. 16 alin, (1) și (2), art. 41 alin. (1)-(5), art. 42 și art. 49 din Constituție.

Concluzia deciziei potrivit căreia „excepția este inadmisibilă deoarece vine în conflict cu principiul neretroactivității legii”, deci exclusiva incidență în cauză a prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, este combătută prin susținerea că în cauză suntem în prezența exclusivei incidențe a art. 150 alin, (1) din Constituție;

* cu privire la respingerea excepției de neconstituționalitate a art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, argumentată în decizia recurată pe aplicabilitatea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, se solicită înlăturarea acestei motivări, deoarece se apreciază că ne aflăm, de asemenea, sub incidența , dispozițiilor art. 150 alin. (1) din Constituție.

Curtea, făcând aplicarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, cu adresele nr. 17/1189/12 martie 1993, nr. 249/12 martie 1993 și nr. 5 C/12 martie 1993, a solicitat punctele de vedere în legătură 'cu excepțiile de neconstituționalitate invocate Guvernului României, Camerei Deputaților și Senatului.

==Acte ale Organelor Administrației Publice ==

în cazul în care repatrierea valutei de la extern s-a făcut printr-o altă bacă comercială decât cea prin care s-a efectuat blocarea prevăzută la acest punct, organul constatator al Ministerului Finanțelor va anexa, la comunicarea scrisă privind calculul dobânzii de întârziere, un exemplar al procesului-verbal de constatare a contravenției rămas definitiv.

== Referiunțe ==