Monitorul Oficial 14/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0014 - Partea I - Joi, 20 ianuarie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind înființarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Giurgiu (România) - Ruse (Bulgaria) km 489 + 500 (Ostrovul Mocănașul), pentru traficul internațional de călători și mărfuri

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă înființarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Giurgiu (România) - Ruse (Bulgaria) km 489 + 500 (Ostrovul Mocănașul), pentru traficul internațional de călători și mărfuri.

Punctul de control pentru trecere frontierei se va realiza în condițiile contractuale convenite între părțile interesate, cu respectarea cerințelor internaționale de trafic.

Art. 2. - Pentru desfășurarea activităților specifice în Punctul de control pentru trecerea frontierei Giurgiu (România) - Ruse (Bulgaria) km 489 + 500 (Ostrovul Mocănașul), se aprobă suplimentarea numărului de posturi prevăzute în anexele nr. 1-4.

Art. 3. - Cheltuielile care decurg din aplicarea prezentei hotărâri privind personalul și dotarea se vor asigura de către fiecare ordonator principal de credite în cadrul prevederilor aprobate prin bugetul de stat.

Art. 4. - Anexele nr. 1-4 fac parte din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 decembrie 1993 | Nr. 699.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

p. Ministru de interne, Ghiciu Pașcu, secretar de stat

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Anexa nr. 1

Numărul de posturi necesar poliției de frontieră pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Giurgiu (România) - Ruse (Bulgaria) km 489 + 500 (Ostrovul Mocănașul)

	Numărul de posturi
- Ofițeri	7
- Maiștri militari și subofițeri	21
- Salariat civil	1
Total:	29

Anexa nr. 2

Posturile suplimentare la Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Giurgiu (România) - Ruse (Bulgaria) km 489 + 500 (Ostrovul Mocănașul)

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Conducere	6
- Controlor vamal	48
- Economist	2
- Contabil	4
- Casier	2
- Dactilograf	1
- Muncitor (șofer)	1
- Îngrijitor	1
Total:	65

Anexa nr. 3

Posturile suplimentare la Ministerul Transporturilor – Căpitănia Giurgiu - pentru Punctul de control pentru trecerea frontierei Giurgiu (România) – Ruse (Bulgaria) km 489 + 500 (Ostrovul Mocănașul)

	Numărul de posturi
- Căpitan port gr. I	2
- Ofițer port gr. II	4
Total:	6

Anexa nr. 4

Posturile suplimentare la Ministerul Sănătății pentru Punctul de control pentru trecerea frontierei Giurgiu (România) - Ruse (Bulgaria) km 489 + 500 (Ostrovul Mocănașul)

- 4 cadre medicale.

Hotărâre privind deschiderea punctelor de control pentru trecerea frontierei Turnu (România) - Battanyia (Ungaria), Salonta (România) - Mehkerek (Ungaria)

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează punctele de control pentru trecerea frontierei Turnu, județul Arad, și Salonta, județul Bihor, pentru traficul internațional de călători și mărfuri.

Punctele de control pentru trecerea frontierei prevăzute în prezentul articol vor fi date în folosință numai după realizarea infrastructurilor și asigurarea utilităților necesare desfășurării în bune condiții a traficului.

Art. 2. - Pentru desfășurarea activităților specifice în punctele de control pentru trecerea frontierei Turnu și Salonta, se aprobă suplimentarea numărului de posturi prevăzute în anexele nr. 1-4.

Art. 3. - Terenurile din domeniul public local prevăzute în anexa nr. 5, aflate în administrarea consiliilor locale Pecica și Salonta, trec, fără plată, în domeniul public național, administrator fiind Direcția Generala a Vămilor.

Predarea-preluarea terenurilor se va face pe bază de protocol de predare-primire.

Art. 4. - Cheltuielile pentru realizarea lucrărilor de proiectare, construcții și tehnico-edilitare aferente punctelor de control pentru trecerea frontierei, menționate la art. 1 din prezenta hotărâre, se asigură din Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale, prevăzut în Legea nr. 21/1993, iar cheltuielile pentru dotări și alte amenajări specifice, precum și cele privind personalul se suportă de fiecare ordonator principal de credite pentru instituțiile care desfășoară activități potrivit Legii nr. 56/1992, în punctele de control pentru trecerea frontierei, în cadrul prevederilor aprobate prin bugetul de stat.

Art. 5. - Anexele nr. 1-5 fac parte din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 decembrie 1993 | Nr. 700.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

p. Ministru de interne, Ghiciu Pașcu, secretar de stat

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Anexa nr. 1

Numărul de posturi necesar poliției de frontieră pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei

I. Turnu (România) – Battanyia (Ungaria)

	Numărul de posturi
- Ofițeri	7
- Maiștri militari și subofițeri	37
- Salariat civil	1
Total:	45

II. Salonta (România) – Mehkerek (Ungaria)

	Numărul de posturi
- Ofițeri	7
- Maiștri militari și subofițeri	37
- Salariat civil	1
Total:	45

Anexa nr. 2

Posturile suplimentare la Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor

I. Pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Turnu (România) – Battanyia (Ungaria)

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Conducere	6
- Controlor vamal	56
- Personal de specialitate pentru activitatea financiar-contabilă și de deservire	21
Total:	83

II. Pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Salonta (România) – Mehkerek (Ungaria)

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Conducere	6
- Controlor vamal	56
- Personal de specialitate pentru activitatea financiar-contabilă și de deservire	21
Total:	83

Anexa nr. 3

Posturile suplimentare la Ministerul Agriculturii și Alimentației

I. Pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Turnu (România) – Battanyia (Ungaria)

	Numărul de posturi
- Medic veterinar	5
- Persoane cu calificare superioară în domeniul fitosanitar	5
Total:	10

II. Pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Salonta (România) – Mehkerek (Ungaria)

	Numărul de posturi
- Medic veterinar	5
- Persoane cu calificare superioară în domeniul fitosanitar	5
Total:	10

Anexa nr. 4

Posturile suplimentare la Ministerul Sănătății

I. Pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Turnu (România) – Battanyia (Ungaria)

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Asistent medical	4

II. Pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Salonta (România) – Mehkerek (Ungaria)

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Asistent medical	4

Anexa nr. 5

Terenurile aferente domeniului public local care trec în domeniul public național

1. Punctul de control pentru trecerea frontierei Turnu (România) - Battanyia (Ungaria):

• 5 ha din perimetrul localității Turnu, comuna Pecica, situată între frontiera de stat a României, Canalul Cutaș, Canalul Ier și terenurile Asociației Agricole „Înfrățirea”.

2. Punctul de control pentru trecerea frontierei Salonta (România) - Mehkerek (Ungaria):

• 10 ha cuprinse în parcelele topografice nr. A 5532, A 5535 și A 5527/1.

Hotărâre privind înființarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria)

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Punctul de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria), pentru traficul internațional de călători și mărfuri.

Punctul de control pentru trecerea frontierei se va realiza în condițiile contractuale convenite între părțile interesate, cu respectarea cerințelor internaționale de trafic.

Art. 2. - Pentru desfășurarea activităților specifice în Punctul de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria), se aprobă suplimentarea numărului de posturi prevăzute în anexele nr. 1-5.

Art. 3. - Cheltuielile decurgând din aplicarea prezentei hotărâri privind personalul și dotarea se vor asigura de către fiecare ordonator principal de credite în cadrul prevederilor aprobate prin bugetul de stat.

Art. 4. - Anexele nr. 1-5 tac parte din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 decembrie 1993 | Nr. 701.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

p. Ministru de interne, Ghiciu Pașcu, secretar de stat

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Anexa nr. 1

Numărul de posturi necesar poliției de frontieră pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria)

	Numărul de posturi
- Ofițeri	7
- Maiștri militari și subofițeri	21
- Salariat civil	1
Total:	29

Anexa nr. 2

Posturile suplimentare la Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria)

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Conducere	6
- Controlor vamal	48
- Economist	2
- Contabil	4
- Casier	2
- Dactilograf	1
- Muncitor (șofer)	1
- Îngrijitor	1
Total:	65

Anexa nr. 3

Posturile suplimentare la Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria)

I. Pentru control sanitar veterinar în cadrul Inspectoratului de Poliție Sanitară Veterinară de Frontieră

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Medic veterinar	5

II. Pentru control fitosanitar

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Inginer agronom sau biolog	5
Total:	10

Anexa nr. 4

Posturile suplimentare la Ministerul Sănătății pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria)

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Asistent medical	4

Anexa nr. 5

Posturile suplimentare la Ministerul Transporturilor pentru funcționarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria)

Denumirea funcției	Numărul de posturi
- Căpitan port gr. I	2
- Ofițer port gr. II	4
Total:	6

Hotărâre pentru aprobarea Acordului privind colaborarea în domeniile învățământului, culturii și științei dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul privind colaborarea în domeniile învățământului, culturii și științei dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația, semnat la Zagreb la 19 mai 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 15 decembrie 1993 | Nr. 712.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu

Acord privind colaborarea în domeniile învățământului, culturii și științei între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația

Guvernul României și Guvernul Republicii Croația, denumite în continuare părți,

• dorind să stabilească și să dezvolte o colaborare largă și diversificată în domeniile învățământului, culturii și științei, precum și în alte sectoare, în conformitate cu prevederile acordurilor internaționale la care cele două țări sunt părți,
• în intenția de a contribui și pe această cale la mai buna înțelegere între cetățenii celor două țări, prin cunoaștere reciprocă și contacte mai apropiate,
• decise să aplice prevederile Actului final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă,

au convenit să încheie prezentul acord care reglementează colaborarea în domeniile sus-menționate.

Articolul 1

Cele două părți vor dezvolta cooperarea dintre țările lor în domeniile învățământului, culturii și științei, precum și în alte domenii de interes reciproc; vor promova schimburile de materiale și de documentație și vor facilita contactele directe între instituții și persoane.

Articolul 2

Cele două părți vor sprijini colaborarea și schimbul de experiență în domeniul învățământului, prin:

a) schimb de profesori și alți specialiști, pentru a preda cursuri sau a realiza cercetări în domeniul lor de specialitate;

b) promovarea colaborării directe între instituțiile de învățământ la toate nivelurile;

c) acordarea, pe măsura posibilităților fiecărei părți, de locuri și burse pentru studii universitare, postuniversitare și de doctorat, în domenii stabilite de comun acord;

d) încurajarea și sprijinirea studierii limbii și literaturii române și croate, prin: înființarea în cadrul instituțiilor lor de învățământ a unor catedre/lectorate de profil; trimiterea de lectori, cărți și publicații de specialitate; participarea la cursuri de vară;

e) schimburi de studenți și elevi.

Articolul 3

Cele două părți vor sprijini activitățile organizate în comun, inclusiv prin oferirea de materiale documentare specifice și înființarea de comisii mixte, pentru reflectarea corectă a istoriei, geografiei și a dezvoltării economico-sociale a fiecărei țări în manualele școlare, cursurile universitare și enciclopediile publicate în cealaltă țară.

Cele două părți convin că, în accepțiunea prezentului acord, colaborarea în domeniul învățământului poate cuprinde cele mai diferite sectoare ale sistemelor educaționale respective, așa cum vor fi convenite la nivel departamental.

Articolul 4

Părțile vor acorda o atenție deosebită necesității de a satisface pe deplin nevoile în materie de învățământ și cultură ale minorității române care trăiește în Croația și ale minorității croate care trăiește în România, mai ales în domeniul limbii și literaturii române și și croate și de a proteja reciproc moștenirea lor culturală și istorică.

În acest scop, vor fi încheiate programe speciale și vor fi convenite forme de colaborare între instituțiile de bază din cele două țări, luând în considerare sugestiile respectivelor minorități, prin:

• trimiterea de experți și profesori;
• trimiterea de manuale și aprovizionarea bibliotecilor școlare;
• organizarea de seminarii;
• acordarea de burse etc.

Articolul 5

Cele două părți vor încuraja recunoașterea reciprocă a certificatelor, diplomelor și titlurilor acordate de instituțiile lor de învățământ și științifice, prin încheierea unor înțelegeri separate în care să fie precizate condițiile și exigențele impuse de echivalare.

Articolul 6

Ambele părți vor facilita mai buna cunoaștere reciprocă a valorilor autentice ale culturii și artei popoarelor lor, prin:

a) schimb de scriitori, oameni de artă, interpreți armatori și profesioniști precum și de specialiști și personalități care activează în domeniile prevăzute de prezentul acord;

b) organizarea de manifestări culturale și artistice - expoziții de artă, prezentări de filme, programe de radio și de televiziune, reprezentații de teatru, dansuri și muzică - de către una dintre părți pe teritoriul celeilalte părți;

c) schimb și donații de publicații de artă, filme, cărți, periodice, înregistrări muzicale, partituri, discuri, benzi, între biblioteci, muzee și alte instituții culturale;

d) colaborarea între edituri, inclusiv în ceea ce privește difuzarea cărților;

e) organizarea în comun a unor manifestări culturale (expoziții, simpozioane etc.) pe teme convenite în prealabil;

f) sprijinirea includerii în repertoriul instituțiilor de profil din țara proprie a unor lucrări dramatice și muzicale ale creatorilor din cealaltă țară;

g) încurajarea traducerii și publicării în țările lor de lucrări literare, științifice, reprezentative, ale unor autori din cealaltă țară.

Articolul 7

Cele două părți vor încuraja invitarea și participarea unor personalități din cealaltă țară, din domeniile învățământului, culturii și științei, la congrese, conferințe, festivaluri artistice sau alte manifestări cu participare internațională organizate pe teritoriul lor.

Articolul 8

Ambele părți vor stimula colaborarea din domeniul protejării și conservării patrimoniului cultural.

Articolul 9

Cele două părți vor promova colaborarea activă a reprezentanților și delegaților lor în cadrul UNESCO și al altor organisme și reuniuni internaționale din domeniul politicii culturale.

Articolul 10

Părțile vor sprijini și promova colaborarea, sub cele mai diverse forme, între instituțiile lor centrale și locale de arhivistică, muzee și biblioteci, facilitând accesul oamenilor de știință și cercetătorilor din cealaltă țară la fondurile respectivelor instituții.

Aceste facilități vor fi acordate pe bază de reciprocitate, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în fiecare țară, și vor fi convenite între organizațiile de resort.

Articolul 11

Ambele părți vor încuraja și sprijini colaborarea dintre uniunile profesionale și de creație în baza unor programe, protocoale sau a altor documente de lucru ce vor fi convenite direct între acestea.

Articolul 12

Cele două părți vor sprijini colaborarea dintre agențiile lor de presă, asociațiile de ziariști și reporteri, Schimburile de vizite, precum și acreditarea de corespondenți de presă, permanenți sau temporari.

Articolul 13

Părțile vor încuraja colaborarea directă a instituțiilor din domeniul televiziunii, radioului și a altor mijloace audiovizuale, în scopul promovării cunoașterii reciproce a celor două popoare și a realizărilor lor în domeniile reglementate prin acest acord.

Articolul 14

Părțile vor sprijini colaborarea între arhivele de filme, cinemateci și instituțiile lor cinematografice.

Articolul 15

Părțile vor încuraja deschiderea de centre culturale și asociații ale celeilalte părți, în conformitate cu reglementările lor în domeniu.

Articolul 16

Cele două părți vor favoriza cooperarea în domeniul științei și tehnologiei, prin:

a) stabilirea și realizarea de programe, studii și alte activități comune în diferite ramuri ale științei și tehnologiei;

b) schimburi de specialiști, cadre didactice universitare, cercetători, tehnicieni și vizite de experți;

c) schimburi de publicații și de documentație științifică, inclusiv filme și casete video, precum și de rezultate ale cercetării științifice.

Ambele părți vor încuraja, totodată, colaborarea directă între academiile, ministerele sau departamentele de știință și tehnologie, prin convenirea unor programe adecvate în acest sens.

Ambele părți vor facilita organizarea de expoziții și manifestări tehnico-științifice, cercetări comune pentru teme de interes reciproc, valorificarea în comun a unor rezultate obținute în domeniul științei și tehnologiei.

Detaliile și condițiile financiare ale colaborării vor fi stabilite în acorduri, protocoale sau convenții, ce se vor încheia între instituțiile interesate.

Articolul 17

Ambele părți au convenit că printre prioritățile lor în domeniul colaborării științifice ar putea fi considerate: protecția mediului, medicina, agricultura, cercetarea tehnică, problemele energiei, resursele naturale și utilizarea lor, standardizarea, politica în domeniul tehnico-științific și managementul.

Articolul 18

Cele două părți vor promova colaborarea științifică sub auspiciile unei terțe părți (C.E., O.N.U., O.M.S., inițiativele comerciale transnaționale etc.). Prin aceasta se va contribui la procesul de integrare în Europa.

Articolul 19

Cele două părți vor încuraja colaborarea ăntre asociațiile de tineri și între persoane, în vederea extinderii cunoașterii reciproce și a mai bunei înțelegeri.

Articolul 20

Părțile vor sprijini o mai strânsă colaborare în domeniul culturii fizice și sportului, pe bază de înțelegeri între organizațiile corespunzătoare, mai ales în sectorul sportului pentru copii, tineri și al sporturilor recreative.

Articolul 21

Părțile se vor informa reciproc asupra manifestațiilor științifice, culturale, artistice, sportive și a altor activități cu caracter internațional pe care le organizează, facilitându-și reciproc participarea la acestea.

Articolul 22

Pentru aplicarea acestui acord, cele două părți vor desemna reprezentanți sau delegați ai ministerelor sau instituțiilor interesate, care se vor întruni periodic și alternativ la București și Zagreb, într-o comisie mixtă.

Articolul 23

Cele două părți vor facilita, pe teritoriul lor și potrivit posibilităților lor, rezolvarea problemelor financiare și de altă natură care por apărea în cursul desfășurării de către cealaltă parte a unor activități în legătură cu prezentul acord.

Articolul 24

Prezentul acord nu exclude posibilitatea altor forme de colaborare pe care nu le abordează, dar care corespund obiectivelor sale.

Articolul 25

Prezentul acord va intra în vigoare la data la care ambele părți își vor fi notificat îndeplinirea formalităților interne necesare în acest scop.

Articolul 26

Acordul este valabil pe o perioadă de 5 ani, după care va fi prelungit, în mod automat, pe noi perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre părți nu îl va denunța, în scris, pe cale diplomatică. În acest caz, denunțarea își va produce efectele după 6 luni de la data notificării.

În cazul denunțării prezentului acord în conformitate cu prevederile acestui articol, orice program de schimburi, înțelegere sau proiect realizat în baza sa și care nu a fost epuizat își păstrează valabilitatea până la încheiere.

Încheiat la Zagreb la 19 mai 1993, în limbile română, croată și engleză, toate textele având valoare egală.

În caz de litigiu, textul în limba engleză va prevala.

Pentru Guvernul României, Teodor Viorel Meleșcanu

Pentru Guvernul Republicii Croația, dr. Zdenko Skrabolo

Hotărâre privind decontarea cheltuielilor efectuate de companiile aeriene române pentru transportul în țările de origine sau de plecare a cetățenilor străini aflați ilegal pe teritoriul României

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. – Companiile de transport aeriene române, la solicitarea Ministerului de interne, vor pune la dispoziția acestuia locuri la cursele externe, în vederea îmbarcării cetățenilor străini prevăzuți în anexa la prezenta hotărâre, care urmează să fie trimiși în țările de origine ori de plecare și care sunt lipsiți de mijloacele de plată necesare pentru costul biletului de călătorie.

Pentru transportarea cetățenilor străini din această categorie, Ministerul de Interne poate solicita companiilor aeriene române și organizarea unor curse speciale.

Art. 2. - Decontarea cheltuielilor suportate de companiile de transport aeriene române, în condițiile prevăzute la art. 1, se va face în lei pe baza actelor justificative prezentate în acest sens, din bugetul Ministerului de Interne, care se majorează cu suma de 406.208 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Metodologia de colaborare se va stabili pe bază de protocol încheiat între Ministerul de Interne - Direcția generală de pașapoarte și a poliției de frontieră - și companiile de transport aeriene române.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 15 decembrie 1993 | Nr. 714.

Contrasemnează:

Ministru de interne, George Ioan Dănescu

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul transporturilor Paul Teodoru

Anexă

Situația statistică privind cetățenii străini cu viza de ședere expirată, proveniți din unele țări, cu tendință de emigrare, precum și sumele în lei necesare repatrierii lor

Ţara	Total cetățeni străini	Pe scopuri:			Preț bilet/persoană - lei –	Total sumă necesară - lei –	Total sumă necesară în trim. IV/1993 - lei –
		Tranzit	Turism	Vizită la rude
China	623	279	308	36	578.000	360.094.000	90.023.500
Iordania	668	161	377	130	325.000	217.100.000	54.275.000
Irak	689	240	306	143	325.000(Amman)	223.925.000	55.981.250
Iran	1.087	125	905	57	100.500	109.243.500	27.310.875
Liban	298	68	158	72	312.000	92.976.000	23.244.000
Pakistan	735	485	216	34	466.500	342.877.500	85.719.375
Siria	893	220	497	176	312.000	278.616.000	69.654.000
Total:	4.993	1.578	2.767	648	-	1.624.832.000	406.208.000

Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 477/1992, privind numirea Comisiei de recepție pentru obiectivele de investiții ale Metroului București

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se modifică componența Comisiei de recepție pentru obiectivele de investiții ale Metrului București, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 477/1952, potrivit anexei la prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 15 decembrie 1993 | Nr. 716.

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, Paul Teodoru

Anexă

Comisia de recepție pentru obiectivele de investiții ale Metroului București

Președintele comisiei:

1. ………………………………………… - secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Vicepreședinți:

2. Mihai Sabău - director general, Direcția generală de dezvoltare, investiții și licitații din Ministerul Transporturilor

3. Virgil Daschievici - director general „Metrorex” – R.A.

Membrii comisiei:

4. Iorgu Necula - profesor, Institutul de Construcții București

5. Ovidiu Iancu - conferențiar, Universitatea „Politehnica” București

6. Petre Bunescu - vicepreședinte, Banca Română de Dezvoltare - S.A.

7. Viorica Beldean - director general, Societatea Comercială „Metroul” - S.A.

8. Lucian Manu - director exploatare „Metrorex” - R.A.

9. Mircea Coca - director general, Direcția de Instalații - Societatea Națională a Căilor Ferate Române

10. Marin Dima - director, Registrul Feroviar Român - R.A.

11. Vasile Hanea - locțiitor de comandant, Brigada de Pompieri a Capitalei

12. Dan Palas - Inspectoratul General al Apărării Civile

13. Valentin Dragomir - inspector de specialitate, Inspectoratul de stat teritorial pentru protecția muncii București

14. Remus Cvaci - inspector, Inspecția municipiului București pentru calitatea construcțiilor

15. Asadur Haciadurian - cercetător, Registrul Feroviar Român - R.A.

16. Moțeta Stoian - expert în Direcția generală de dezvoltare, investiții și licitații din Ministerul Transporturilor

17. Alexandru Szöcs - director investiții, Societatea Comercială „Metroul” - S.A.

Secretariatul comisiei:

Dan Costinescu - arhitect, Societatea Comerciala „Metroul” - S.A.

Gheorghe Todoran - inginer, Societatea Comercială „Metroul” - S.A.

Hotărâre privind exceptarea de la plata taxelor vamale a unor aparate și utilaje pentru dotarea unităților de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se exceptează de la plata taxelor vamale aparatele și utilajele cuprinse în pozițiile tarifare prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Beneficiază de prevederile art. 1 unitățile de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică pe baza avizului Ministerului Cercetării și Tehnologiei, care va confirma că achizițiile respective sunt finanțate din Fondul special pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 3. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică pană la 31 decembrie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 decembrie 1993 | Nr. 734.

Contrasemnează:

Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul comerțului, Cristian Ionescu

Anexă

Lista aparatelor și utilajelor pentru dotarea unităților de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, exceptate de la plata taxelor vamale

Poziția tarifară	Denumirea aparatelor și utilajelor	Taxa vamală
1	2	3
8413.19.90	Altele	exceptate
8418.69.99	Altele	exceptate
8421.19.91	Centrifuge de tipul celor utilizate în laboratoare	exceptate
8469.21.00	De o greutate care să nu depășească 12 kg, exclusiv cutia	exceptate
8471.20.20	De o greutate care să nu depășească 10 kg	exceptate
8471.20.80	De o greutate mai mare de 10 kg	exceptate
8474.10.00	Mașini și aparate pentru sortat, cernut, separat sau spălat	exceptate
8518.10.90	Altele	exceptate
9009.11.00	Aparate care funcționează prin reproducerea directă a imaginii după original pe copie (prin procedeul direct)	exceptate
9011.10.00	Microscoape stereoscopice	exceptate
9011.20.00	Alte microscoape pentru fotomicrografie, cinefotomicrografie sau microproiecție	exceptate
9013.20.00	Laseri, alții decât diodele laser	exceptate
9016.00.10	Balanțe de precizie	exceptate
9024.10.99	Altele	exceptate
9025.11.99	Altele	exceptate
9027.10.10	Electronice	exceptate
9027.20.10	Cromatografe	exceptate
9027.20.90	Aparate de electroforeză	exceptate
9027.30.00	Spectrometre, spectrofotometre și spectrografe care folosesc radiații optice (UV, vizibile, IR)	exceptate
9027.50.00	Alte instrumente și aparate care folosesc radiații optice (UV, vizibile, IR)	exceptate
9027.80.11	ph-metre, rH-metre și alte aparate pentru măsurarea conductivității	exceptate
9027.80.91	Viscozimetre, porozimetre și dilatometre	exceptate
9027.90.10	Microtoame	exceptate
9029.10.90	Altele	exceptate
9030.20.90	Altele	exceptate
9030.31.90	Altele	exceptate
9030.39.91	Voltmetre	exceptate
9030.81.90	Altele	exceptate
9032.10.91	Cu dispozitiv de declanșare electrică	exceptate

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia nr. 65 din 17 noiembrie 1993

Ioan Muraru - președinte

Victor Dan Zlătescu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Alexandru Grigorie - procuror

Gabriela Dragomirescu – magistrat asistent

Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Decretului nr. 94/1983 cu privire la declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor, invocată de pârâtul Torcică Ion, în dosarul nr. 10430/1992 al Judecătoriei Tîrgoviște.

Dezbaterile au avut loc în ședința din 8 septembrie 1993, cu participarea pârâtului și a procurorului, în lipsa reclamantei Direcția generală a finanțelor publice Dîmbovița, care, deși a fost legal citată, nu s-a prezentat și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, pronunțarea amânându-se pentru 8 noiembrie 1993 și apoi pentru 17 noiembrie 1993.

Curtea Constituțională,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin acțiunea din 19 iunie 1992 reclamanta Direcția generală a finanțelor publice Dîmbovița solicită Judecătoriei Târgoviște obligarea pârâtului Torcică Ion la plata unei despăgubiri reprezentând contravaloarea unui juncan tăiat cu nerespectarea prevederilor Decretului nr. 94/1983.

La termenul de judecată din 15 aprilie 1993 pârâtul Torcică Ion invocă excepția de neconstituționalitate a prevederilor Decretului nr. 94/1983, susținând că acestea contravin dispozițiilor Constituției care garantează și protejează dreptul de proprietate.

Judecătoria Târgoviște, prin Încheierea din 15 aprilie 1993, pronunțată în dosarul nr. 10430/1992, sesizează Curtea Constituțională cu excepția invocată.

Exprimând-și opinia, instanța apreciază că excepția este întemeiată, arătând că dispozițiile art. 6 alin. 1, art. 3 alin. 2 și 4, art. 4 alin. 2 și 4, precum și celelalte dispoziții din Decretul nr. 94/1983, care interzic persoanelor fizice tăierea bovinelor și cabalinelor, contravin dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție care garantează dreptul de proprietate, în sensul că aceste dispoziții sunt în măsură să îngrădească acestora exercitarea tuturor prerogativelor conferite de calitatea de proprietar. Restrângerea exercițiului dreptului de proprietate, cu prerogativele sale - posesie, folosință, dispoziție -, nu poate opera decât pentru situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 49 din Constituție, sub incidența cărora, însă, Decretul nr. 94/1983 nu intră.

În vederea soluționării excepției au fost solicitate, în baza art. 24 din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere exprimat, Guvernul consideră că, într-adevăr, prevederile Decretului nr. 94/1983 încalcă exercitarea dreptului de proprietate a particularilor asupra bunurilor pe care le dețin cu titlu de proprietari, drept garantat și protejat de art. 41 din Constituție, dar Curtea Constituțională nu este competentă să soluționeze, întrucât, potrivit art. 15 alin. (1) din legea fundamentală, legea dispune numai pentru viitor, or, în speță, actul normativ socotit neconstituțional este anterior intrării în vigoare à Constituției.

De asemenea, consideră că Judecătoria Tîrgoviște, în fața căreia a fost invocată excepția, trebuia să țină seama de dispozițiile art. 150 alin. (1) din Constituție și, soluționând cauza, să respingă acțiunea reclamantei și excepția pârâtei, ambele fiind fără temei legal.

Cele două Camere ale Parlamentului nu și-au exprimat punctul de vedere.

În baza art. 12 alin. (4) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, a fost solicitat și punctul de vedere al Ministerului Agriculturii și Alimentației, care, în esență, prin adresa nr. 4586 din 14 iunie 1993, consideră că prevederile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 94/1983, precum și cele privind obligarea la plata unei despăgubiri către stat, egală cu valoarea animalelor tăiate de către persoanele condamnate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. 2 și 4 ale aceluiași articol, sunt neconstituționale. Celelalte dispoziții ale Decretului nr. 94/1983 sunt apreciate a fi constituționale.

În completarea acestei adrese, prin Nota de studiu privind regimul juridic al radierii bovinelor și cabalinelor în România, depusă la dosar, Ministerul Agriculturii și Alimentației opinează că tăierea animalelor și comercializarea cărnii și a subproduselor rezultate implică două aspecte care trebuie corelate - pe de o parte, necesitatea protecției proprietății private, potrivit art. 41 alin. (1) din Constituție, iar pe de altă parte, dar în egală măsură, imperativul asigurării igienei și sănătății publice, potrivit art. 33 alin. (2) din legea fundamentală. Aceste prevederi constituționale nu se exclud, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate neputând afecta sănătatea publică. Se face referire la art. 49 alin. (1) din Constituție care statuează că dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege.

Concluzionează în sensul că sunt neconstituționale prevederile din Decretul nr. 94/1983 referitoare la interdicția tăierii bovinelor și cabalinelor, proprietatea persoanelor fizice, însă dispozițiile legale privind locul taierii, controlul sanitar-veterinar și modul de valorificare a cărnii și subproduselor animaliere sunt în concordanță cu prevederile art. 33 alin. (2) din Constituție.

Curtea Constituțională,

din examinarea Încheierii Judecătoriei Târgoviște pronunțată în dosarul său nr. 10430/1992, a punctelor de vedere înaintate de Guvern și Ministerul Agriculturii și Alimentației, a raportului judecătorului raportor, a susținerilor părților, a actelor existente la dosar, precum și a concluziilor Ministerului Public, a dispozițiilor constituționale și legale, constată:

Prin încheierea de sesizare a Curții se invocă neconstituționalitatea art. 3 și 6 din Decretul nr. 94/1983 cu privire la declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor. Reprezentantul Ministerului public, în ședința de judecată din 8 septembrie 1993, a cerut extinderea examinării și asupra art. 7 alin. 2, care incriminează și sancționează aceleași infracțiuni. S-a susținut că dispozițiile legale menționate contravin art. 41, 49 și 135 din Constituție.

Trebuie însă observat că se impune luarea în discuție și a altor dispoziții legale care reglementează acest domeniu, dar care, în mod inexplicabil, nu au fost menționate și aplicate de autoritățile publice care au instrumentat și judecă acest caz. Aceste dispoziții legale sunt cuprinse în Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 79 din 5 ianuarie 1991 privind condițiile sanitare veterinare în care se fac tăieri de animale și vânzări de produse de origine animală, de către persoane autorizate și producători particulari, precum și în Hotărârea Guvernului nr. 789 din 22 noiembrie 1991 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare. Ele trebuiau să se regăsească menționate în actele dosarului Procuraturii Locale Tîrgoviște, deoarece ordonanța acesteia este datată 11 mai 1992, precum și în dosarul Judecătoriei Locale Tîrgoviște. Este adevărat că fapta pentru care Torcică Ion se judecă a fost comisă la 9 iunie 1991 (potrivit ordonanței Procuraturii Locale Tîrgoviște din 11 mai 1991) sau la 9 octombrie 1991 (potrivit actelor existente la dosarul Judecătoriei Locale Tîrgoviște), dar indiferent de aceste neconcordante de date, inexplicabil, instrumentarea cauzei s-a definitivat în luna mai 1992 și ca atare dispozițiile legale mai sus menționate nu au fost avute în vedere.

Pronunțarea unei decizii în acest dosar implică răspunsuri la următoarele probleme: 1. concordanța dintre art. 3 și 6 din Decretul nr. 94/1983 și dispozițiile constituționale actuale care consacră dreptul de proprietate privată; 2. concordanță dintre aceleași dispoziții, cât privește însă asigurarea igienei și sănătății publice.

Înainte de toate trebuie discutată o problemă prealabilă, și anume aceea de a ști dacă intră în competența Curții rezolvarea acestui caz. În punctul său de vedere Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ar putea fi invocată numai în legătură cu legile și ordonanțele adoptate după 8 decembrie 1991 și nu cu privire la cele adoptate înainte, deoarece s-ar încalcă principiul neretroactivității legilor. De asemenea, se susține că instanța judecătorească, în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, trebuia să țină seama de prevederile art. 150 alin. (1) din Constituție și să respingă acțiunea Direcției generale a finanțelor publice ca neavând temei legal. Această obiecție a fost susținută și de către reprezentantul Ministerului Public. În legătură cu această obiecție trebuie avute în vedere, mai întâi, dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în sensul cărora prevederile art. 26 alin. (1) și (2) se aplică numai raporturilor juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituției din 1991. Se poate lesne observa că raportul juridic în cauză, născut înainte de 8 decembrie 1991, și-a produs efectele și după această dată, ordonanța procuraturii fiind datată 11 mai 1992. El este un raport juridic în curs de desfășurare. De asemenea așa cum Curtea Constituțională a decis și în alte cazuri, competența Curții se referă la toate legile care sunt în vigoare, fără deosebire de faptul că ele au fost elaborate înainte sau după intrarea în vigoare a Constituției. Este adevărat că instanța judecătorească putea face aplicațiunea art. 150 alin. (1) din Constituție și să constate că unele dispoziții din Decretul nr. 94/1983 sunt abrogate, constatarea abrogării fiind de principiu în competența organului de stat care aplică legea sau dispoziția din lege. Instanța însă, deși a opinat pentru neconstituționalitate, nu a constatat explicit abrogarea, considerând necesară intervenția Curții Constituționale ca autoritate publică specializată.

De altfel, în alte cazuri, Curtea Constituțională a procedat în sensul constatării abrogării totale sau parțiale a unor dispoziții legale, anterioare intrării în vigoare a Constituției, la sesizarea instanțelor judecătorești.

Ca atare, Curtea Constituțională se consideră competentă în rezolvarea acestei excepții de neconstituționalitate.

Cât privește fondul problemei, se constată că atât Guvernul, Ministerul Agriculturii și Alimentației, precum și reprezentantul Ministerului Public consideră că dispozițiile legale în cauză sunt în contradicție cu noile dispoziții constituționale privind dreptul de proprietate privată. Ca atare, ele au fost abrogate prin efectul dispozițiilor art. 150 alin. (1) din Constituție. Privitor însă la prevederile din aceste articole care, prin conținutul lor, asigură igiena și sănătatea publică, protejând consumatorii, ele nu afectează exercițiul dreptului de proprietate, ci garantează dreptul la ocrotirea sănătății, ca drept fundamental consacrat prin art. 33 din Constituție. Potrivit art. 33 alin. (2) din Constituție, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.

Legislația actuală este, în acest domeniu, imperfectă și în parte depășită. Dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 94/1983 contravin evident dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție, din moment ce lipsesc proprietarul de dreptul său de dispoziție, stabilind că tăierea bovinelor și a cabalinelor proprietatea persoanelor fizice este interzisă. În mod firesc sunt neconstituționale și celelalte dispoziții, atât din art. 3 cât și din art. 6, care stabilesc consecințele juridice ale încălcării art. 3 alin. 1. Decretul nr. 94/1983 a fost adoptat sub regimul unei Constituții care nu recunoștea proprietatea privată ca o categorie juridică, așa încât discrepanța dintre el și noua viziune constituțională asupra proprietății private a cetățenilor este evidentă.

Dispozițiile art. 3 alin. 1 sunt în contradicție și cu cele din art. 49 din Constituție, care prevăd posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți după reguli și condiții precise.

Art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 94/1983, cât privește Proprietatea, nu numai că nu apără drepturile și libertățile cetățenilor, ci pur și simplu atinge chiar existența acestora, cel puțin cu privire la dreptul de proprietate asupra animalelor.

La fel se prezintă lucrurile și în ce privește art. 6, în măsura în care dispozițiile sale sunt consecința art. 3 alin. 1 și stabilesc o răspundere juridică disproporționată, precum plata unei despăgubiri către stat egală cu valoarea animalelor tăiate, stabilită la prețurile de contractare prevăzute de lege.

Textele sunt discutabile, pentru că nu fac distincție între tăierea unor animale pentru consum propriu și tăierea lor pentru comercializare. O asemenea distincție este foarte importantă cât privește consecințele juridice și cât privește exercitarea dreptului de proprietate în condițiile art. 41 din Constituție.

În legătură cu reglementările juridice care privesc acest dosar, trebuie adăugat că după 22 decembrie 1989 s-au emis norme juridice care exprimă o nouă viziune asupra proprietății și, desigur, a răspunderii juridice legate de încălcarea acesteia.

Pe această linie se înscriu reglementările din Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 79/1991, Hotărârea Guvernului nr. 789/1991, prin care fapte de acest gen au fost considerate contravenții, stabilind-se o răspundere juridică proporțională cu faptele. Aceste reglementări au valorificat, nuanțat desigur, unele legi mai vechi din România, precum Legea de poliție sanitară din anul 1912, precum și Legea sanitară veterinară nr. 840/1944.

Reglementările juridice care au intervenit după 22 decembrie 1989, chiar dacă sub aspectul simetriei juridice și, desigur, al ierarhizării și forței lor pot fi discutate practic au înlăturat reglementările vechi. Este interesant de observat că art. 12 din Hotărâre Guvernului nr. 789/1991 stabilește că „Pe data publicării prezentei hotărâri, orice alte dispoziții contrare nu se mai aplică”.

A fost o formulă juridică proprie unei perioade de creare a noului sistem juridic de tranziție, care, deși întrucâtva imprecisă, exprimă totuși noua tendință de transformare a dreptului. Prin această hotărâre dezincriminându-se fapte de genul celor prevăzute în Decretul nr. 94/1983, acestea au fost trecute în categoria contravențiilor (vezi îndeosebi art. 8 și 9 din hotărâre, aplicabile în speța dedusă judecății). Într-un fel, dacă unele dispoziții din Decretul nr. 94/1983 nu au fost explicit abrogate, ele au căzut în desuetudine înainte de Constituția din anul 1991 și trebuie, evident, declarate abrogate în baza art. 150 alin. (1) din Constituție. Abrogarea lor nu creează un vid legislativ în acest domeniu care este reglementat, de fapt, prin Hotărârea Guvernului nr. 789/1991.

În ce privește dispozițiile cuprinse în art. 3 și 6 din Decretul nr. 94/1983, care privesc asigurare igienei și sănătății publice și care deci reglementează măsurile antiepizootice de apărare a sănătății animalelor și de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om, acestea urmează a fi considerate constituționale. Ele sunt în concordanță cu art. 33 din Constituție care consacră dreptul la ocrotirea sănătății.

Este de notorietate că circulația, tăierea animalelor și comercializarea cărnii și a subproduselor animaliere trebuie strict reglementate, ele prezentând mari riscuri pentru sănătatea oamenilor, dacă nu se fac în condiții igenice speciale și sub control sanitar-veterinar.

Trebuie adăugat că, deși reprezentantul Ministerului Public a solicitat extinderea controlului de constituționalitate și asupra art. 7 din Degetul nr. 94/1983, acest lucru nu se justifică față de faptul că acest articol nu are legătură cu cauza judecată.

Față de considerentele expuse în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A. c) din Legea nr. 41/1992,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

1. Admite excepția de neconstituționalitate invocată de Torcică Ion în dosarul nr. 10430/1992 al Judecătoriei Târgoviște și constată că art. 3 și art. 6 din Decretul nr. 94 din 28 martie 1983 cu privire la declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor au fost abrogate parțial prin art. 150 alin. (1) din Constituție în ce privește dispozițiile care încalcă dreptul de proprietate privată și răspunderea juridică rezultate din această încălcare.

2. Constată că dispozițiile cuprinse în art. 3 și în art. 6 din același decret, care privesc asigurarea igienei și a sănătății publice, sunt constituționale.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 17 noiembrie 1993.

Președinte, prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu