Monitorul Oficial 103/1995

Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0103 - Partea I - Luni, 29 mai year::1995

Decrete și Legi

Președintele României

Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1982

În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Convenția privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1982.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 20 martie 1994 | Nr. 36.

Parlamentul României

Camera Deputaților

Senatul

Lege pentru ratificarea Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1982

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Convenția privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1982.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 6 aprilie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Senatului, Valer Suian

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 8 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 24 mai 1995 | Nr. 40.

Convenție privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare

Înaltele părți contractante,

reamintind că toate statele au datoria, potrivit Cartei Națiunilor Unite, de a se abține, în relațiile lor internaționale, de la recurgerea la amenințarea sau la folosirea forței, fie împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a oricărui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite,

reamintind, totodată, principiul general al protecției persoanelor civile contra efectelor ostilităților,

bazându-se pe principiul dreptului internațional potrivit căruia dreptul părților într-un conflict armat de a-și alege metodele sau mijloacele de război nu este nelimitat, pe principiul care interzice folosirea în conflictele armate a armelor, proiectilelor și materialelor, cât și a metodelor de război de natură să cauzeze suferințe inutile,

reamintind, de asemenea, că este interzis să fie folosite metode sau mijloace de război concepute să cauzeze sau care ar cauza pagube considerabile, de durată și grave, mediului înconjurător natural,

confirmând hotărârea lor potrivit căreia, în cazurile neprevăzute de prezenta convenție și de protocoalele-anexă sau de alte acorduri internaționale, persoanele civile și combatanții vor fi în permanență sub protecția și autoritatea principiilor dreptului internațional, așa cum rezultă din practicile stabilite, principiile umanitare și exigențele conștiinței publice,

dorind să contribuie la destinderea internațională, la încetarea cursei înarmărilor și la instaurarea încrederii între state și, în felul acesta, la realizarea aspirațiilor tuturor popoarelor de a trăi în pace,

recunoscând importanța continuării tuturor eforturilor care să contribuie la realizarea de progrese pe calea dezarmării generale și totale sub un control internațional strict și eficace,

reafirmând necesitatea continuării codificării și dezvoltării progresive a regulilor dreptului internațional aplicabile conflictelor armate,

dorind să interzică sau să limiteze în continuare folosirea unor categorii de arme clasice și apreciind că rezultatele pozitive obținute în acest domeniu ar putea facilita principalele tratative de dezarmare în vederea încetării producției, stocării și proliferării unor asemenea arme,

subliniind interesul ca toate statele și, îndeosebi, statele importante din punct de vedere militar să devină părți la prezenta convenție și la protocoalele-anexă,

considerând că Adunarea Generală a Națiunilor Unite și Comisia Națiunilor Unite pentru Dezarmare pot decide să examineze chestiunea unei posibile lărgiri a sferei de aplicare a interdicțiilor sau a limitărilor cuprinse în prezenta convenție și în protocoalele-anexă,

considerând, totodată, că examinarea problemei adoptării de noi măsuri privind interzicerea sau limitarea folosirii unor anumite categorii de arme clasice poate fi hotărâtă de Comitetul de Dezarmare,

au convenit cele ce urmează:

Articolul 1

Sfera de aplicare

Prezenta convenție și protocoalele-anexă la aceasta se aplică în situațiile prevăzute în art. 2, comun Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor de război, inclusiv orice situație prevăzută în paragraful 4 al art. 1 al Protocolului adițional I la Convențiile de la Geneva.

Articolul 2

Raporturi cu alte acorduri internaționale

Nici o dispoziție a prezentei convenții sau a protocoalelor-anexă nu va fi interpretată ca diminuând alte obligații impuse părților de către dreptul internațional umanitar aplicabil în caz de conflict armat.

Articolul 3

Semnarea

Prezenta convenție va fi deschisă spre semnare tuturor statelor la sediul organizației Națiunilor Unite la New York, timp de 12 luni, începând cu 10 aprilie 1981.

Articolul 4

Ratificarea - acceptarea - aprobarea - aderarea

1. Prezenta convenție este supusă ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari. Oricare stat care nu a semnat convenția va putea să adere la aceasta.

2. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare vor fi depuse la depozitarul convenției.

3. Fiecare stat va putea accepta să fie legat de oricare dintre protocoalele-anexă la prezenta convenție, cu condiția ca în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la prezenta convenție să notifice depozitarului consimțământul său de a fi legat de cel puțin două dintre aceste protocoale.

4. În orice moment după depunerea instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la prezenta convenție, un stat poate notifica depozitarului consimțământul de a fi legat de oricare protocol anexat la care nu este încă parte.

5. Orice protocol care leagă o înaltă parte contractantă face parte integrantă din prezenta convenție în ceea ce privește amintita parte.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va intra în vigoare la 6 luni de la data depunerii celui de-al douăzecilea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

2. Pentru oricare stat care depune un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare după data depunerii celui de-al douăzecilea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, convenția va intra în vigoare la 6 luni de la data depunerii acestui instrument.

3. Fiecare dintre protocoalele-anexă la prezenta convenție va intra în vigoare la 6 luni de la data la care douăzeci de state vor fi notificat consimțământul de a fi legate de acest protocol, în conformitate cu dispozițiile paragrafului 3 sau ale paragrafului 4 ale art. 4 din prezenta convenție.

4. Pentru oricare stat care notifică consimțământul său de a fi legat de un protocol-anexă la prezenta convenție, după data la care douăzeci de state au notificat consimțământul lor de a fi legate de acel protocol, protocolul va intra în vigoare după 6 luni de la data la care amintitul stat va fi ratificat consimțământul său de a fi astfel legal.

Articolul 6

Difuzarea

Înaltele părți contractante se angajează să difuzeze, cât mai larg posibil, în țările lor, în timp de pace, cât și în perioada de conflict armat, prezenta convenție și protocoalele-anexă la aceasta, la care sunt părți și, în special, să includă studierea acestora în programele lor de instrucție militară, astfel încât aceste instrumente să fie cunoscute de către forțele lor armate.

Articolul 7

Raporturi convenționale între părți de la intrarea în vigoare a convenției

1. Dacă una dintre părțile în conflict nu este legată de un protocol-anexă la prezenta convenție, părțile care sunt legate prin prezenta convenție și prin acel protocol rămân legate de acestea în relațiile lor reciproce.

2. O înaltă parte contractantă este legată de prezenta convenție și de orice protocol-anexă în vigoare pentru ea, în orice situație prevăzută la art. 1, în raporturile cu oricare alt stat care nu este parte la prezenta convenție sau care nu este legat prin protocolul-anexă pertinent, dacă acest din urmă stat acceptă și aplică prezenta convenție sau protocolul pertinent și notifică aceasta depozitarului.

3. Depozitarul va informa imediat înaltele părți contractante interesate despre orice notificare primită potrivit paragrafului 2 al prezentului articol.

4. Prezenta convenție și protocoalele-anexă la aceasta, prin care o înaltă parte contractantă este legată, se aplică oricărui conflict armat împotriva amintitei părți contractante, de tipul vizat în paragraful 4 al art. 1 al Protocolului adițional I la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949, relative la protecția victimelor de război:

a) când înalta parte contractantă este, de asemenea, parte la Protocolul adițional I și când o autoritate vizată în paragraful 3 al art. 96 al amintitului protocol s-a angajat să aplice Convențiile de la Geneva și Protocolul adițional I, în conformitate cu paragraful 3 al art. 96 al amintitului protocol, și se angajează să aplice, în ceea ce privește respectivul conflict, prezenta convenție și protocoalele pertinente-anexă; sau

b) când înalta parte contractantă nu este parte la Protocolul adițional I și când o autoritate de tipul vizat la alin. a) de mai sus acceptă și aplică, în ceea ce privește conflictul amintit, obligațiile din Convențiile de la Geneva, din prezenta convenție și din protocoalele pertinente-anexă.

Această acceptare și această aplicare au, față de conflictul amintit, efectele următoare:

(i) Convențiile de la Geneva, prezenta convenție și protocoalele pertinente-anexă dobândesc imediat efect pentru părțile în conflict;

(ii) Amintita autoritate exercită aceleași drepturi și se achită de aceleași obligații ca și o înaltă parte contractantă la Convențiile de la Geneva, la prezenta convenție și la protocoalele pertinente-anexă;

(iii) Convențiile de la Geneva, prezenta convenție și protocoalele pertinente-anexă leagă în egală măsură toate părțile în conflict.

Înalta parte contractantă și autoritatea pot, de asemenea, să convină să accepte și să aplice, pe bază de reciprocitate, obligațiile enunțate în Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva.

Articolul 8

Revizuire și amendamente

1. a) După intrarea în vigoare a prezentei convenții, oricare înaltă parte contractantă poate propune, în orice moment, amendamente la prezenta convenție sau la oricare dintre protocoalele-anexă prin care este legată.

Orice propunere de amendament este comunicată depozitarului, care notifică tuturor înaltelor părți contractante, cerându-le să indice dacă este cazul să convoace o conferință pentru examinarea ei.

Dacă o majoritate de cel puțin optsprezece înalte părți contractante sunt de acord, depozitarul va trebui să convoace în cel mai scurt timp o conferință la care vor fi invitate toate înaltele părți contractante. Statele care nu sunt părți la prezenta convenție vor fi invitate la conferință în calitate de observatori.

b) Această conferință va putea conveni amendamente care vor fi adoptate și vor intra în vigoare în același mod ca prezenta convenție și protocoalele-anexă; totuși, amendamentele la prezenta convenție nu vor putea fi adoptate decât de înaltele părți contractante, iar amendamentele la un protocol-anexă nu vor putea fi adoptate decât de înaltele părți contractante care sunt legate prin acest protocol.

2. a) După intrarea în vigoare a acestei convenții, oricare înaltă parte contractantă poate propune, în orice moment, protocoale adiționale privind alte categorii de arme clasice care nu sunt acoperite de prezentele protocoale. Orice propunere de protocol adițional este comunicată depozitarului, care o notifică tuturor înaltelor părți contractante în conformitate cu alin. a) al paragrafului 1 din prezentul articol. Dacă o majoritate de cel puțin optsprezece înalte părți contractante sunt de acord, depozitarul va convoca, în cel mai scurt timp, o conferință la care toate statele vor fi invitate.

b) Această conferință va putea, cu deplina participare a tuturor statelor reprezentate la conferință, să aprobe protocoalele adiționale care vor fi adoptate în același mod ca și prezenta convenție, vor fi anexate la aceasta și vor intra în vigoare în conformitate cu dispozițiile paragrafelor 3 și 4 ale art. 5 din prezenta convenție.

3. a) Dacă, 10 ani după intrarea în vigoare a prezentei convenții, nu a fost convocată nici o conferință potrivit alin. a) al paragrafului 1 sau alin. a) al paragrafului 2 ale prezentului articol, orice înaltă parte contractantă va putea cere depozitarului să convoace o conferință la care vor fi invitate toate înaltele părți contractante pentru examinarea sferei de aplicare a convenției și a protocoalelor-anexă și studierea oricărei propuneri de amendare a prezentei convenții și a protocoalelor existente. Statele care nu sunt părți la prezenta convenție vor fi invitate la conferință în calitate de observatori. Conferința va putea aproba amendamente care vor fi adoptate și vor intra în vigoare în conformitate cu alin. b) al paragrafului 1 de mai sus.

b) Conferința va examina, de asemenea, orice propunere de protocoale adiționale privind alte categorii de arme clasice neacoperite de protocoalele-anexă existente. Toate statele reprezentate la conferință vor putea participa, cu toate drepturile, la această examinare. Protocoalele adiționale vor fi adoptate în același mod ca și prezenta convenție, vor fi anexate la ea și vor intra în vigoare în conformitate cu dispozițiile paragrafelor 3 și 4 ale art. 5 din prezenta convenție.

c) Conferința amintită va putea examina, dacă este cazul, să prevadă convocarea unei noi conferințe, la cererea unei înalte părți contractante, în cazul în care, după o perioadă similară celei vizate la alin. a) al paragrafului 3 din prezentul articol, nici o conferință nu a fost convocată în conformitate cu alin. a) al paragrafului 1 sau cu alin. a) al paragrafului 2 din prezentul articol.

Articolul 9

Denunțarea

1. Oricare înaltă parte contractantă poate denunța prezenta convenție sau oricare dintre protocoalele-anexă, notificând decizia sa depozitarului.

2. Denunțarea astfel făcută nu va produce efect decât după un an de la primirea de către depozitar a notificării sau denunțării. Dacă, totuși, la expirarea termenului de un an, înalta parte contractantă denunțătoare se află într-o situație vizată în art. 1, ea rămâne legată prin obligațiile convenției și ale protocoalelor pertinente-anexă până la încetarea conflictului armat sau a ocupației și, în orice caz, până la încheierea operațiunilor de eliberare definitivă, de repatriere sau de stabilire a persoanelor protejate de regulile dreptului internațional aplicabile în caz de conflict armat și, în cazul oricărui protocol-anexă la prezenta convenție, conținând dispoziții privind situațiile în care activitățile de menținere a păcii, de observare sau funcții similare sunt exercitate de forțe sau misiuni ale Națiunilor Unite în regiunea respectivă, până la terminarea acestor activități.

3. Orice denunțare a prezentei convenții se va aplica deopotrivă tuturor protocoalelor-anexă ale căror obligații au fost acceptate de către înalta parte contractantă.

4. Denunțarea nu va avea efecte decât față de înalta parte contractantă care denunță.

5. Denunțarea nu va avea efect asupra obligațiilor deja contractate, într-un conflict armat prevăzut de prezenta convenție și de protocoalele-anexă, de către înalta parte contractantă denunțătoare, pentru orice act comis înainte ca denunțarea amintită să devină efectivă.

Articolul 10

Depozitarul

1. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite este depozitarul prezentei convenții și al protocoalelor-anexă.

2. în afară de exercitarea funcțiilor sale obișnuite, depozitarul va notifica tuturor statelor:

a) semnăturile la prezenta convenție, în conformitate cu art. 3;

b) instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare, sau de aderare la prezenta convenție, depuse în conformitate cu art. 4;

c) notificările de acceptare a obligațiilor din protocoalele-anexă la prezenta convenție, în conformitate cu art. 5;

d) datele de intrare în vigoare a prezentei convenții și a fiecăruia dintre protocoalele-anexă, în conformitate cu art. 5;

e) notificările de denunțare primite în conformitate cu art. 9 și datele la care ele dobândesc efect.

Articolul 11

Texte autentice

Originalul prezentei convenții și originalele protocoalelor-anexă, ale căror texte în limbile: arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă sunt în mod egal autentice, vor fi depuse la depozitar, care va transmite copii certificate tuturor statelor.

Protocol privind fragmentele nedetectabile

(Protocolul I)

Este interzis să se folosească orice armă al cărei efect principal este rănirea prin fragmente care nu sunt detectabile prin raxe X în corpul uman.

Protocol privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană și a altor dispozitive

(Protocolul II)

Articolul 1

Sfera de aplicare practică

Prezentul protocol privește folosirea pe sol a minelor, a armelor-capcană și a altor dispozitive definite în continuare, inclusiv minele amplasate pentru interzicerea accesului la plaje, a traversării căilor navigabile sau a cursurilor de apă, dar el nu se aplică în cazul folosirii minelor antinavă folosite pe mare sau pe căile navigabile interioare.

Articolul 2

Definiții

În scopurile prezentului protocol, se înțelege:

1. Prin mină, orice dispozitiv plasat sub sol, pe sol sau în apropiere de sol sau altă suprafață, conceput pentru a fi detonat sau explodat prin prezența, apropierea sau contactul cu o persoană sau vehicul, și prin mine amplasate de la distanță, orice mină, astfel definită, lansată de către o piesă de artilerie, lansatoare de rachete, mortiere sau dispozitive similare sau lansată dintr-o aeronavă.

2. Prin armă-capcană, orice dispozitiv sau material conceput, construit sau adaptat pentru a ucide sau răni și care acționează neașteptat, când o persoană deplasează un obiect în aparență inofensiv, sau se apropie de el sau efectuează o acțiune în aparență fără pericol.

3. Prin alte dispozitive, muniții și dispozitive amplasate manual și concepute pentru a ucide, răni sau produce pagube și care sunt declanșate prin comandă de la distanță sau în mod automat după un anumit timp.

4. Prin obiectiv militar, în măsura în care se au în vedere bunurile, orice bun care, prin natura sa, amplasare, destinație sau utilizare aduce o contribuție efectivă la acțiunea militară și a cărui distrugere parțiala sau totală, capturare sau neutralizare oferă, în condițiile concrete existente, un avantaj militar sigur.

5. Prin bunuri cu caracter civil, toate bunurile care nu sunt obiective militare în sensul paragrafului 4.

6. Prin înregistrare, o operație de ordin material, administrativ și tehnic, menită să culeagă, pentru a fi consemnate în documente oficiale, toate informațiile disponibile care permit localizarea cu ușurință a câmpurilor de mine, a minelor și a armelor-capcană.

Articolul 3

Restricții generale pentru folosirea minelor, a armelor-capcană sau a altor dispozitive

1. Prezentul articol se aplică:

a) minelor;

b) armelor-capcană;

c) altor dispozitive.

2. Este interzisă, în orice împrejurări, îndreptarea armelor, la care se referă prezentul articol, împotriva populației civile în general sau împotriva civililor în mod individual, în acțiuni ofensive, defensive sau de represalii.

3. Folosirea fără discriminare a armelor la care se referă prezentul articol este interzisă. Prin folosirea fără discriminare se înțelege amplasarea acestor arme:

a) în altă parte decât asupra unui obiectiv militar sau în direcția acestuia, sau

b) care implică o metodă sau un mijloc de transport la țintă, ce nu poate fi direcționat asupra unui obiectiv militar specific; sau

c) care pot provoca, în mod incidental, pierderi de vieți omenești în rândul populației civile, răniri ale persoanelor civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau o combinație între aceste pierderi și pagube, care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret și direct așteptat.

4. Toate precauțiile posibile vor fi luate pentru protecția civililor față de efectele armelor cărora li se aplică prezentul articol. Prin precauții posibile se înțelege acelea care sunt practicabile sau sunt practic posibil de luat, ținând seama de toate condițiile existente în acel moment, îndeosebi de considerațiile de ordin umanitar și de ordin militar.

Articolul 4

Restricții privind folosirea minelor, altele decât minele amplasate de la distanță, a armelor-capcană și a altor dispozitive în zonele locuite

1. Prezentul articol se aplică:

a) minelor, altele decât minele amplasate de la distanță;

b) armelor-capcană, și

c) altor dispozitive.

2. Este interzisă folosirea armelor, la care se aplică prezentul articol, în orice oraș, orice sat sau orice altă zonă unde se află o concentrare similară de persoane civile și unde nu sunt angajate lupte între forțe terestre, sau acestea nu par să fie iminente, cu excepția cazurilor în care:

a) ele sunt amplasate asupra unui obiectiv militar sau în apropierea imediată a unui obiectiv militar aparținând unei părți adverse sau sub controlul acesteia; sau

b) au fost luate măsuri pentru protecția populației civile împotriva efectelor lor, de exemplu prin afișarea de avertismente, plasarea de santinele, difuzarea de avertismente sau instalarea de împrejmuiri.

Articolul 5

Restricții în folosirea minelor amplasate de la distanță

1. Folosirea minelor amplasate de la distanță este interzisă, cu excepția cazurilor când aceste mine sunt utilizate numai într-o zonă care constituie un obiectiv militar sau care conține obiective militare și dacă:

a) amplasarea lor este înregistrată cu exactitate în conformitate cu alin. a) al paragrafului 1 din art. 7; sau

b) fiecare dintre mine este prevăzută cu un mecanism eficace de neutralizare, adică cu un mecanism de autodeclanșare conceput pentru dezamorsare sau pentru autodistrugere, atunci când există motive să se creadă că nu va mai folosi scopurilor militare pentru care a fost amplasată sau un mecanism telecomandat conceput pentru dezamorsare sau distrugere, atunci când aceasta nu mai servește scopurilor militare pentru care a fost amplasată.

2. Un preaviz efectiv va fi dat oricărei lansări de mine amplasate de la distanță, care ar putea avea efecte pentru populația civilă, cu excepția cazurilor când împrejurările nu permit aceasta.

Articolul 6

Interzicerea folosirii anumitor arme-capcană

1. Fără a prejudicia regulile dreptului internațional aplicabil în conflictele armate privind actele de viclenie și perfidie, este interzisă, în orice condiții, folosirea:

a) oricăror arme-capcană având forma unor obiecte portabile, aparent inofensive, care sunt în mod special concepute și construite pentru a conține o încărcătură explozivă și care produc o detonare, când sunt deplasate sau prin apropiere de ele, sau

b) armelor-capcană atașate sau asociate în orice fel cu:

(i) embleme, semne sau semnale protectoare, recunoscute pe plan internațional;

(ii) bolnavi, răniți sau persoane decedate;

(iii) locuri de înhumare, incinerare sau morminte;

(iv) instalații, material, furnituri sau mijloace de transport sanitar;

(v) jucării de copii sau alte obiecte portabile sau produse special destinate pentru alimentația, sănătatea, igiena, îmbrăcămintea sau educația copiilor;

(vi) alimente și băuturi;

(vii) ustensile de bucătărie sau aparate menajere, cu excepția celor din instituțiile militare, din locurile militare și din depozitele de aprovizionare militară;

(viii) obiecte al căror caracter religios este indiscutabil;

(ix) monumente istorice, lucrări de artă sau locuri de cult, care constituie patrimoniul cultural și spiritual al popoarelor;

(x) animale sau cadavrele acestora.

2. Este interzisă, în orice condiții, folosirea armelor-capcană care sunt concepute să cauzeze răniri sau suferințe inutile.

Articolul 7

Înregistrarea și publicarea amplasării câmpurilor de mine, a minelor și a armelor-capcană

1. Părțile într-un conflict vor înregistra amplasarea:

a) tuturor câmpurilor de mine preplanificate, instalate de către ele;

b) tuturor zonelor în care ele au utilizat pe scară largă și au preplanificat folosirea de arme-capcană.

2. Părțile se vor strădui să înregistreze locurile de amplasare a tuturor altor câmpuri de mine, a minelor și a armelor-capcană pe care ele le-au plantat sau amplasat.

3. Toate aceste înregistrări vor fi reținute de către părți, care vor trebui:

a) imediat după încetarea ostilităților active:

(i) să ia toate măsurile necesare și corespunzătoare, inclusiv folosirea unor astfel de înregistrări, pentru protecția civililor împotriva efectelor câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană; și fie

(ii) în cazul în care forțele nici unei părți nu se află pe teritoriul părții adverse, să schimbe între ele și să furnizeze secretarului general al Organizației Națiunilor Unite toate informațiile de care dispun privind amplasarea câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană ce se găsesc pe teritoriul părții adverse; sau

(iii) de îndată ce forțele părților vor fi retrase total din teritoriul părții adverse, să furnizeze părții adverse amintite și secretarului general al Organizației Națiunilor Unite toate informațiile pe care le dețin privind dispunerea câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană ce se găsesc pe teritoriul acestei părți adverse;

b) când o forța sau o misiune a Națiunilor Unite își exercită funcțiile într-o zonă sau anumite zone, să furnizeze autorității menționate în art. 8 informațiile cerute prin acest articol;

c) în măsura posibilului, prin acord reciproc, să asigure publicarea de informații privind amplasarea câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană, în special, în acordurile de încetare a ostilităților.

Articolul 8

Protecția misiunilor Națiunilor Unite împotriva efectelor câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană

1. Când o forță sau o misiune a Națiunilor Unite îndeplinește funcții de menținere a păcii, de observare sau funcții similare într-o zonă, fiecare parte în conflict trebuie, dacă a fost solicitată de șeful forței sau misiunii Națiunilor Unite din zona respectivă, în măsura în care poate:

a) să înlăture sau să facă inofensive toate armele-cap-cană sau minele din zona respectivă;

b) să ia măsurile necesare pentru protecția forței sau misiunii Națiunilor Unite împotriva efectelor câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană, în timp ce aceasta își îndeplinește sarcinile; și

c) să pună la dispoziția șefului forței sau misiunii Națiunilor Unite din zona respectivă toate informațiile de care dispune privind amplasarea câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană ce se găsesc în această zonă.

2. Când o misiune de anchetă a Națiunilor Unite își exercită funcțiile într-o zonă, partea în conflictul în cauză trebuie să-i acorde protecție, cu excepția situațiilor când, datorită mărimii acestei misiuni, ea nu este în măsură să o facă în mod satisfăcător. în acest caz, ea trebuie să pună la dispoziția șefului misiunii informațiile de care dispune privind amplasarea câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană care se află în această zonă.

Articolul 9

Cooperarea internațională pentru îndepărtarea câmpurilor de mine, a minelor și a armelor-capcană

După încetarea ostilităților active, părțile se vor strădui să încheie un acord, atât între ele cât și, dacă este cazul, cu alte state sau organizații internaționale, privind comunicarea de informații și acordarea de asistență tehnică și materială - inclusiv, dacă împrejurările o permit, organizarea de operații comune - necesare pentru îndepărtarea sau neutralizarea într-un alt mod a câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană instalate în timpul conflictului.

Anexa tehnică la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană și a altor dispozitive (Protocolul II)

Principii de înregistrare

Când protocolul prevede obligația de înregistrare a amplasării câmpurilor de mine, minelor și armelor-capcană, vor trebui respectate următoarele principii:

1. În ceea ce privește câmpurile de mine preplanificate și folosirea pe scară largă și preplanificată a armelor-capcană:

a) se vor întocmi hărți, schițe sau alte documente pentru indicarea întinderii câmpurilor de mine sau a zonei în care au fost amplasate arme-capcană și

b) se va preciza amplasarea câmpurilor de mine sau a zonei cu arme-capcană prin raportare la coordonatele unui punct de referință unic și la dimensiunile estimate ale zonei conținând mine și arme-capcană, raportate la acest punct de referință unic.

2. În ceea ce privește celelalte câmpuri de mine, mine și arme-capcană, puse sau amplasate:

În măsura posibilului se vor înregistra informațiile pertinente specificate la paragraful 1 de mai sus, pentru a permite localizarea zonelor conținând câmpuri de mine, mine și arme-capcană.

Protocol privind interzicerea sau limitarea folosirii armelor incendiare

(Protocolul III)

Articolul 1

Definiții

În scopurile prezentului protocol:

1. Prin armă incendiară se înțelege orice armă sau muniție care este în mod esențial concepută să dea foc unor obiecte sau să cauzeze arsuri persoanelor prin acțiunea flăcărilor, căldurii sau unei combinații între flăcări și căldură, produse printr-o reacție chimică a unei substanțe lansate asupra unei ținte.

a) Armele incendiare pot lua forma, spre exemplu, aruncătoarelor de flăcări, fugaselor, obuzelor, rachetelor, grenadelor, minelor, bombelor sau a altor conteinere cu substanțe incediare;

b) Armele incendiare nu cuprind:

(i) munițiile care pot avea efecte incendiare întâmplătoare, spre exemplu, munițiile iluminante, trasoarele, fumigenele sau sistemele de semnalizare;

(ii) muniții care sunt concepute să combine efectele de penetrare, de suflu sau de fragmentare cu un efect incendiar, de exemplu, proiectilele perforante, obuzele cu fragmente, bombele explozive și munițiile similare cu efecte combinate în care efectul incendiar nu vizează în mod expres cauzarea de arsuri persoanelor, ci obiectivele militare, spre exemplu, vehicule blindate, aeronave și instalații sau mijloace de sprijin logistic.

2. Prin concentrarea de civili se înțelege o concentrare de civili, fie ea permanentă sau temporară, așa cum există în părțile locuite ale marilor orașe, orașelor sau satelor locuite, sau ca acelea din lagăre și coloane de refugiați sau evacuați, sau grupuri de nomazi.

3. Prin obiectiv militar se înțelege, în măsura în care sunt vizate, bunuri, orice bun care, prin natura, amplasarea, destinația sau utilizarea sa are o contribuție efectivă la acțiunea militară, și a cărui distrugere totală sau parțială, captură sau neutralizare oferă, în condițiile date, un avantaj militar precis.

4. Prin bunuri cu caracter civil se înțelege toate bunurile care nu sunt obiective militare, în sensul paragrafului 3.

5. Prin precauții posibile se înțelege precauțiile care sunt practicabile sau care sunt practic posibil de luat, având în vedere toate condițiile date, inclusiv considerentele de ordin umanitar și de ordin militar.

Articolul 2

Protecția civililor și a obiectivelor civile

1. Este interzis în orice împrejurare ca populația civilă ca atare, civili izolați sau bunuri cu caracter civil să facă obiectul unui atac cu arme incendiare.

2. Este interzis, în orice împrejurare, ca un obiectiv militar, situat în interiorul unei concentrări de civili să facă obiectul unui atac cu arme incendiare lansate din aer.

3. Este interzis, de asemenea, ca un obiectiv militar situat în interiorul unei concentrări de civili să facă obiectul unui atac cu arme incendiare, altele decât armele incendiare lansate din aer, exceptând cazul când un asemenea obiectiv militar este separat în mod clar de concentrarea de civili și când au fost luate toate precauțiile posibile pentru limitarea efectelor incendiare la obiectivul militar și pentru evitarea și, în orice caz, minimalizarea pierderilor accidentale de vieți omenești în rândul populației civile, rănirilor care pot fi cauzate civililor și pagubele ocazionate bunurilor cu caracter civil.

4. Este interzis ca pădurile și alte tipuri de acoperiri vegetale să facă obiectul atacurilor cu arme incendiare, exceptând cazurile când aceste elemente naturale sunt utilizate pentru acoperirea, disimularea sau camuflarea combatanților sau a altor obiective militare, sau când acestea constituie ele însele obiective militare.

Președintele României

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1982

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1982, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 23 mai 1995 | Nr. 119.

Parlamentul României

Camera Deputaților

Senatul

Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65 din 19 august 1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 65 din 19 august 1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, emisă în temeiul art. 1 lit. k) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 30 august 1994, cu următoarele modificări:

• Articolul 4 alineatul (1) litera b) se completează și va avea următorul cuprins:

„b) are studii economice superioare în specialitatea Contabilitate-finanțe, cu diplomă recunoscută de Ministerul învățământului și practică în specialitate de cel puțin 3 ani, sau studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul învățământului și practică în specialitate de cel puțin 5 ani."

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 8 mai 1995 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 8 mai 1995 , cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 24 mai 1995 | Nr. 42.

Președintele României

Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65 din 19 august 1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă si a contabililor autorizați

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României, Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65 din 19 august 1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 23 mai 1995 | Nr. 121.