Monitorul Oficial 210/1995

Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0210 - Partea I – Miercuri, 13 septembrie year::1995

Hotărâri ale Senatului

Hotărâre privind prelungirea datei depunerii Raportului Comisiei pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Comisia pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 instituită prin Hotărârea Senatului nr. 15/1993, își va continua activitatea și va depune raportul până la data de 31 decembrie 1995.

Art. 2. - Toate autoritățile publice, instituțiile și organizațiile solicitate de comisie să prezinte rapoarte și informări cu privire la desfășurarea evenimentelor din decembrie 1989 sunt obligate să depună aceste rapoarte și informări până la data de 31 octombrie 1995.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 11 septembrie 1995 | Nr. 12.

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia nr.61 din 13iunie 1995

Viorel Mihai Ciobanu - președinte

Mihai Constantinescu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată următoarele:

Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi a Județului Călărași, prin încheierile din 26 aprilie 1995, pronunțate în dosarele nr. 69/1994 și nr. 70/1994, a sesizat Curtea Constituțională cu excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 151/1975 și ale Legii nr. 8/1971, invocate de pârâtul Marin Tudor. În susținerea excepțiilor se arată că cele două acte normative încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în titlul III, capitolul V, secțiunea a 2-a privind administrația publică locală, precum și cele ale titlului IV referitor la economia și finanțele publice.

Exprimând-și opinia, Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi a Județului Călărași consideră ca dispozițiile Decretului Consiliului de Stat nr. 151/1975 și ale Legii nr. 8/1971 sunt în vigoare și nu contravin prevederilor constituționale.

Întrucât excepțiile de neconstituționalitate ridicate se referă la același text de lege și se întemeiază pe aceleași motive, urmează ca la Dosarul nr. 81C/1995 să fie conexat și Dosarul nr. 82C/1995 pentru o mai bună administrare a justiției și pentru evitarea unor decizii cu motivări identice.

Curtea Constituțională,

luând act de excepțiile ridicate, de raportul întocmit de judecătorul-raportor, precum și de dispozițiile legale atacate ca neconstituționale, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Excepțiile de neconstituționalitate cu care Curtea Constituțională a fost sesizată au fost invocate de pârâtul Marin Tudor în dosarele nr. 69/1994 și nr. 70/1994 ale Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi a Județului Călărași.

Referitor la problema învestirii Curții Constituționale, se constată că prin Decizia Plenului acesteia nr. 11 din 15 februarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 13 martie 1995, s-a statuat că excepțiile privind neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor se pot ridica numai în față instanțelor judecătorești stabilite, în baza art. 125 alin. (1) din Constituție, prin Legea nr. 92/1992 și prin Legea nr. 54/1993. Pe cale de consecință, s-a decis ca sesizarea Curții Constituționale se poate dispune doar de către instanța judecătorească în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere, în condițiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 47/1992, și că instanțele Curții de Conturi, neavând aceasta calitate, nu pot sesiza Curtea Constituțională.

Potrivit art. 26 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, interpretarea dată de plen, cu votul majorității judecătorilor, este obligatorie pentru completele de judecată.

În speță, se constată că excepțiile au fost invocate în fața Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi a Județului Călărași, care nu este instanță judecătorească în sensul Legii nr. 92/1992 sau al Legii nr. 54/1993, astfel că sesizarea Curții Constituționale, prin încheierile din 26 aprilie 1995, nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 din Legea nr. 47/1992.

În sensul celor arătate, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin deciziile nr. 21/1995 și nr. 31/1995, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 23 martie 1995 și, respectiv, nr. 105 din 30 mai 1995.

Întrucât de la pronunțarea acestor decizii și până în prezent nu au intervenit elemente noi care să justifice o schimbare a practicii jurisdicționale a Curții Constituționale, urmează ca excepțiile să fie respinse ca vădit nefondate, aceasta nefiind legal sesizată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (2) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

Respinge ca vădit nefondate excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 151/1975 și ale Legii nr. 8/1971, invocate de Marin Tudor în dosarele nr. 69/1994 și nr. 70/1994 ale Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi a Județului Călărași, Curtea Constituțională nefiind legal sesizată.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 13 iunie 1995.

Președinte, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

Decizia nr.66 din 28 iunie 1995

Viorel Mihai Ciobanu - președinte

Mihai Constantinescu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, invocată din oficiu de Tribunalul Ialomița în Dosarul nr. 122/1995.

La apelul nominal s-a prezentat apelantul contestator Șerbănescu George, intimata Direcția generală pentru agricultură și alimentație Ialomița fiind lipsă.

Procedura este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților.

Șerbănescu George solicită admiterea excepției, apreciind ca neconstituționale prevederile art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii potrivit cărora contestațiile împotriva redistribuirii de personal, făcută cu prilejul reducerii de personal, sunt de competența exclusivă a organului administrativ ierarhic superior.

Procurorul solicită admiterea excepției, susținând că organele prevăzute în art. 175 alin. (1) din Codul muncii nefiind organe jurisdicționale, prevederile de la lit. c) a aceluiași articol sunt neconstituționale. De altfel, arată că, în acest sens, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 59/1994 prin care a constatat că dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul muncii sunt neconstituționale.

Președintele completului declară închise dezbaterile.

Curtea Constituțională,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 martie 1995, Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, invocată, din oficiu, de către Tribunalul Ialomița, în Dosarul nr. 122/1995. În motivarea excepției se arată că, potrivit art. 174 din Codul muncii, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 104/1992, „sunt de competența instanțelor judecătorești toate litigiile de muncă ce nu sunt date printr-o dispoziție expresă în competența altor organe". În raport cu această reglementare, instanța consideră că prevederile art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, potrivit cărora contestațiile împotriva redistribuirii de personal sunt de competența organului administrativ ierarhic superior sau organului de conducere colectivă, sunt neconstituționale, „organele indicate de acest text neputând avea calitatea de organe jurisdicționale”.

În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază că excepția este întemeiată, deoarece prevederile art. 175 alin. (1) din Codul muncii încalcă dispozițiile art. 16, 21 și 125 din Constituție, prin faptul ca ele constituie o restrângere a drepturilor salariaților de a se adresa justiției și deci trebuie considerate abrogate implicit fată de prevederile art. 150 alin. (1) din Constituție.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

Curtea Constituțională,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor și având în vedere dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii raportate la Constituție, precum și prevederile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Constată că, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992, este competentă să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, sunt de competența organului administrativ ierarhic superior sau a organului de conducere colectivă contestațiile împotriva redistribuirii de personal, făcută cu prilejul reducerii personalului din administrație sau din producție.

Din analiza textului rezultă că dispozițiile sale sunt neconstituționale în funcție de prevederile art. 21 și 125 din Constituție. În conformitate cu aceste prevederi, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime și nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept, iar justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

În consecință, prevederile art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, prin faptul că exclud competența instanțelor judecătorești de la soluționarea litigiilor legate de redistribuirea salariaților în cazul reducerii de personal, sunt neconstituționale. Totodată, aceste prevederi încalcă și principiul egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, generând o diferență de tratament nejustificată între salariații al căror contract de muncă este modificat ca urmare a reducerii de personal, ce nu se pot adresa justiției, și ceilalți salariați al căror contract este modificat din alte cauze, care au acces la justiție.

Pentru acest motiv, organul ierarhic superior nu poate fi considerat nici ca un organ administrativ de jurisdicție, competent în faza prealabilă a litigiului din fața instanței judecătorești, deoarece în acest mod diferența de tratament, în fond, s-ar menține. Cât timp, în cazul modificării unui contract de muncă, salariatul se poate adresa direct justiției, nu se justifică să fie obligat a se adresa, în prealabil, organului ierarhic superior, dacă această modificare este urmarea reducerii de personal. După cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994, procedura administrativ-jurisdicțională prealabilă este condiționată de anumite exigențe, care în cazul de față nu se regăsesc. De altfel, ar fi contrar înseși voinței legiuitorului să se confere prevederilor art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii o asemenea interpretare, întrucât intenția acestuia a fost în mod indubitabil de a exclude competența instanțelor judecătorești, instituind în mod exclusiv pe aceea a organului administrativ ierarhic superior. Deci o astfel de interpretare ar avea semnificația modificării textului, ceea ce excede competența jurisdicțională a Curții, cu atât mai mult cu cât, în fond, astfel cum este reglementată competența organului administrativ, ea nu este însoțită de garanțiile specifice unei proceduri jurisdicționale.

Întrucât Codul muncii a fost modificat expres prin Legea nr. 104/1992, deci după intrarea în vigoare a Constituției, rezulta că, în speță, nu se pune problema aplicării art. 150 alin. (1) din Constituție, ci a controlului legitimității constituționale a prevederilor respective.

Considerentele ce justifică caracterul neconstituțional al art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii sunt conforme și cu practica jurisdicțională a Curții Constituționale, așa cum rezultă din Decizia acesteia nr. 59 din 18 mai 1994 prin care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor lit. b) a aceluiași articol.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 16, art. 21, art. 125 și art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 24 și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

Admite excepția invocată, din oficiu, de către Tribunalul Ialomița și constată că prevederile art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul muncii sunt neconstituționale.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 28 iunie 1995.

Președinte, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu

Magistrat-asistent, Constantin Burada

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind unele măsuri de igienizare a municipiului București și a unor localități din sectorul agricol Ilfov

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - (1) Se aprobă organizarea acțiunii de igienizare, deratizare și dezinsecție a municipiului București și a zonelor compacte de case din localitățile sectorului agricol Ilfov, adiacente municipiului București.

(2) Acțiunea de igienizare, deratizare și dezinsecție este coordonată de Consiliul Local al Municipiului București.

Art. 2. - Finanțarea cheltuielilor necesare acțiunii de igienizare, deratizare și dezinsecție se asigură prin alocații din bugetul municipiului București și al sectorului agricol Ilfov, constituite pe seama următoarelor surse:

a) venituri proprii provenite din taxa specială instituită în acest scop, potrivit legii, și datorată de către persoanele juridice și fizice din raza teritorială supusă acțiunii de igienizare, deratizare și dezinsecție. Taxa specială se va stabili în raport cu suprafața și cu nivelul de risc la infestare;

b) sume defalcate din impozitul pe salarii, prevăzute în bugetele municipiului București și sectorului agricol Ilfov, în raport cu suprafața totală supusă acțiunii de igienizare, deratizare și dezinsecție;

c) alte surse atrase în acest scop.

Art. 3. - (1) Taxa specială prevăzută la art. 2 lit. a) se va stabili prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului București, respectiv a Consiliului Local al Sectorului Agricol Ilfov.

(2) Încasarea taxei speciale se va efectua trimestrial de către un agent desemnat prin concurs de oferte.

(3) Baza de date necesară încasării taxei speciale va fi pusă la dispoziția agentului încasator prin grija consiliilor locale și a administrațiilor financiare teritoriale și va fi actualizată săptămânal.

Art. 4. - (1) Acțiunea de igienizare, deratizare și dezinsecție se va realiza de către un antreprenor unic desemnat prin licitație organizată, în conformitate cu Legea nr. 83/1994, de către Consiliul Local al Municipiului București.

(2) Antreprenorul va efectua acțiunile de igienizare indiferent dacă unele persoane juridice sau fizice au contracte în derulare cu alte firme prestatoare.

Art. 5. - Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, prin instituțiile de specialitate din subordine, vor supraveghea, din punct de vedere metodologic, întreaga acțiune și vor confirma realizarea scopului propus.

Art. 6. - Împiedicarea efectuării acțiunilor de igienizare, deratizare și dezinsecție constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 250.000 lei la 500.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 750.000 lei la 1.000.000 lei, pentru asociațiile de locatari și persoanele din conducerea agenților economici și instituțiilor publice.

Art. 7. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 6 se fac de către persoanele împuternicite de primarul general al municipiului București, președintele Consiliului Local al Sectorului Agricol Ilfov, de ministrul sănătății, ministrul agriculturii și alimentației și ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului.

Art. 8. - Prevederile prezentei hotărâri se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică.

p. Prim-ministru, Florin Georgescu, ministru de stat, ministrul finanțelor | București, 2 septembrie 1995 | Nr. 690.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat

p. Ministrul sănătății, Dan Georgescu, secretar de stat

Ministrul agriculturii și alimentației, Valeriu Tabără

Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie

Hotărâre privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoașterii judecătorești, a funcționării Reprezentanței din România a Camerei de Comerț și Industrie a Regiunii Cernăuți

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă, în vederea recunoașterii prin hotărâre judecătorească, funcționarea în România a Reprezentanței Camerei de Comerț și Industrie a Regiunii Cernăuți, persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, cu sediul în Cernăuți, str. Stasiuc nr. 20, constituită după legile în vigoare din Ucraina.

Art. 2. - (1) Reprezentanța persoanei juridice prevăzute la art. 1 are sediul în municipiul Suceava, str. Nicolae Bălcescu nr. 4, județul Suceava.

(2) Scopul reprezentanței îl constituie, în principal, contribuția la dezvoltarea economiei regiunii Cernăuți, armonizarea relațiilor dintre întreprinzătorii din România și cei din Ucraina, dezvoltarea tuturor formelor de activitate economică, comercială și tehnico-științifică dintre cele două state.

Art. 3. - Reprezentanța va funcționa în România după recunoașterea ei prin hotărâre judecătorească, cu respectarea legii române, și va beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația română.

p. Prim-ministru, Florin Georgescu, ministru de stat, ministrul finanțelor | București, 2 septembrie 1995 | Nr. 693.

Contrasemnează:

p. Ministrul comerțului, Ion Pârgaru, secretar de stat

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Hotărâre privind deschiderea temporară a unui punct de control pentru trecerea frontierei în zona militară a Aeroportului Internațional Otopeni

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă deschiderea temporară a unui punct de control pentru trecerea Frontierei în zona militară a Aeroportului Internațional Otopeni, pentru transporturile de mărfuri speciale efectuate cu aeronave militare române și străine.

Art. 2. - Activitatea organelor vamale și a poliției de frontieră se va desfășura în mod obligatoriu, la solicitarea instituțiilor abilitate, după asigurarea infrastructurii necesare acestora.

Art. 3. - Necesarul de personal pentu desfășurarea activității de control pentru trecerea frontierei va fi asigurat în cadrul numărului de posturi aprobat pentru Ministerul de Interne și Direcția generală a vămilor.

p. Prim-ministru, Florin Georgescu, ministru de stat, ministrul finanțelor | București, 5 septembrie 1995 | Nr. 711.

Contrasemnează:

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat

Ministrul apărării naționale, Gheorghe Tinca

Ministru de interne, Doru Ioan Tărăcilă

Ministrul transporturilor, Aurel Novac

Acte ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare

Decizie privind aprobarea regulamentelor Bursei de Valori București

În baza art. 13 și art. 15 din Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori,

în temeiul Hotărârii Parlamentului României nr. 17/1994,

Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă regulamentele Bursei de Valori București, cu modificările adoptate în ședința Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare din data de 11 august 1995, după cum urmează:

a) Regulamentul de organizare și funcționare a Bursei de Valori București nr. 1 din 31 iulie 1995;

b) Regulamentul privind membrii Asociației bursei nr. 2 din 31 iulie 1995;

c) Regulamentul privind înscrierea valorilor mobiliare la cota bursei nr. 3 din 31 iulie 1995;

d) Regulamentul privind operațiunile bursiere nr. 4 din 31 iulie 1995;

e) Regulamentul privind compensarea și decontarea tranzacțiilor nr. 5 din 31 iulie 1995;

f) Regulamentul privind depozitarea și înregistrarea valorilor mobiliare nr. 6 din 31 iulie 1995;

g) Regulamentul privind constituirea și administrarea fondului de garantare nr. 7 din 31 iulie 1995;

h) Regulamentul privind răspunderea juridică nr. 8 din 31 iulie 1995.

Art. 2. - Bursa de Valori București va adapta în mod corespunzător procedurile de punere în aplicare a regulamentelor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Se decide publicarea de către Bursa de Valori București a regulamentelor prevăzute la art. 1 al prezentei decizii.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data semnării.

Art. 5. - Anexa la prezenta decizie cuprinzând modificările adoptate se transmite Bursei de Valori București.

Art. 6. - Departamentul încadrarea piețelor de capital va asigura aducerea la îndeplinire a acestei decizii.

p. Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Mihai Radu, vicepreședinte

București, 11 august 1995 | Nr. D/111.

Decizie privind aprobarea regulamentelor Bursei de Valori București

În baza art. 13 și art. 15 din Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori,

în temeiul Hotărârii Parlamentului României nr. 17/1994,

Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea evidenței tehnico-operative și contabile a membrilor Asociației Bursei de Valori București nr. 9 din 31 iulie 1995 și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comitetului Bursei de Valori București nr. 10 din 31 iulie 1995, cu modificările adoptate în ședința Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare din data de 23 august 1995.

Art. 2. - Bursa de Valori București va publica și va adapta în mod corespunzător procedurile de punere în aplicare a regulamentelor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Prezenta decizie intră în vigoare la data semnării.

Art. 4. - Anexa cuprinzând modificările adoptate se transmite Bursei de Valori București.

Art. 5. - Departamentul încadrarea piețelor de capital va asigura aducerea la îndeplinire a acestei decizii.

p. Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Mihai Radu, vicepreședinte

București, 24 august 1995 | Nr. D/115.

Diverse

Rectificare

În Ordonanța Guvernului nr. 18/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994, se face următoarea rectificare:

• La art. III, care modifică Ordonanța Guvernului nr. 14/1992 prin introducerea a două noi alineate după alineatul 1 al articolului 1, în primul alineat introdus, în rândul 4, după cuvântul stat, în locul semnului de punctuație două puncte(:) se va citi virgulă (,).