Monitorul Oficial 113/1990

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0113 - Partea I - Marți, 16 octombrie year::1990

Legi

Lege pentru trecerea Direcției generale a penitenciarelor din cadrul Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiției

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Direcția generală a penitenciarelor din subordinea Ministerului de Interne trece, cu întreg activul și pasivul, în subordinea Ministerului Justiției.

Art. 2. - Personalul militar și personalul civil al Direcției generale a penitenciarelor, care trec la Ministerul Justiției, își mențin toate drepturile prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Personalul militar din Direcția generală a penitenciarelor - ofițeri, maiștri militari și subofițeri - își păstrează această calitate, iar personalul civil al acestei direcții se consideră transferat în interesul serviciului.

Structura organizatorică și atribuțiile Direcției generale a penitenciarelor se aprobă de ministrul justiției.

Art. 3. - Încadrarea, înaintarea în grad și trecerea în rezervă a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor se fac, potrivit reglementărilor legale, prin ordinul ministrului justiției.

De asemenea, ministrul justiției stabilește uniforma pentru personalul militar al Direcției generale a penitenciarelor.

Art. 4. - Trecerea Direcției generale a penitenciarelor din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiției se face pe bază de protocol.

Prin protocolul prevăzut la alin. 1 se vor reglementa modul de dotare a Direcției generale a penitenciarelor cu armament, muniție și celelalte mijloace tehnice specifice, de pregătire și perfecționare a ofițerilor și a altor categorii de personal, de stabilire și plată a pensiilor pentru personalul militar, precum și alte aspecte privind cooperarea între Ministerul de Interne și Ministerul Justiției.

Art. 5. - În termen de 6 luni de la adoptarea prezentei legi Ministerul Justiției va elabora și supune spre aprobare proiectul noii Legi privind executarea pedepselor, precum și a regulamentului de aplicare a acestei legi.

Art. 6. - Ministerul Finanțelor va lua măsuri pentru introducerea modificărilor corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Justiției și Ministerului de Interne, în conformitate cu prezenta lege, pe baza propunerilor comune ale acestor ministere.

Art. 7. - Orice dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.

Art. 8. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 9 octombrie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea pentru trecerea Direcției generale a penitenciarelor din cadrul Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiției și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 15 octombrie 1990 | Nr. 21.

Lege pentru modificarea Decretului-lege nr. 100/1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Decretul-lege nr. 100 din 14 martie 1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri se modifică după cum urmează:

1. Litera a) a articolului 1 va avea următorul conținut:

"a) parlament, pentru județe, municipii, orașe, comune, sate, localități componente ale municipiilor și orașelor și stațiuni balneoclimaterice, la propunerea guvernului;”

2. Cuvintele „primăriile județene și a municipiului București” din cuprinsul decretului-lege se înlocuiesc cu cuvintele „prefecturi și Primăria municipiului București”, iar cuvântul „viceprimar” cu cuvintele „subprefect sau viceprimar”.

Art. 2. - Decretul-lege nr. 100 din 14 martie 1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, în forma modificată prin prezenta lege, se publică în Monitorul Oficial al României.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 9 octombrie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea pentru modificarea Decretului-lege nr. 100/1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 15 octombrie 1990 | Nr. 22.

Lege privind abrogarea Decretului nr. 367/1981 pentru înființarea centrelor industrial-agrare Motru și Rovinari, în județul Gorj, și a direcțiilor administrativ-economice Motru și Rovinari

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 367/1981 pentru înființarea centrelor industrial-agrare Motru și Rovinari, în județul Gorj, și a direcțiilor administrativ-economice Motru și Rovinari.

Art. 2. - Personalul direcțiilor administrativ-economice Motru și Rovinari va fi redistribuit și încadrat prin grija Prefecturii județului Gorj și a primăriilor din orașele Motru și Rovinari.

Personalul care trece la alte unități, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, se consideră transferat în interesul serviciului și beneficiază, timp de trei luni de la data transferului, de același salariu tarifar de încadrare, dacă la noul loc de muncă salariul tarifar de încadrare este mai mic.

Art. 3. - Bunurile și celelalte elemente de activ și pasiv ale direcțiilor administrativ-economice Motru și Rovinari trec la primăriile acestor localități sau, după caz, la Prefectura județului Gorj.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 9 octombrie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind abrogarea Decretului nr. 367/1981 pentru înființarea centrelor industrial-agrare Motru și Rovinari, în județul Gorj, și a direcțiilor administrativ-economice Motru și Rovinari și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 15 octombrie 1990 | Nr. 23.

Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind gratuitățile și reducerile de tarife pentru călătoria cu mijloacele de transport feroviare și auto acordate invalizilor și veteranilor de război, pensionarilor invalizi ca urmare a participării la revoluția din decembrie 1989, văduvelor de război și văduvelor celor căzuți în revoluție

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Invalizii de război încadrați în grade de invaliditate, marii mutilați, precum și veteranii de război decorați cu ordinele sau medaliile Mihai Viteazu, Coroana României, Bărbăție și Credință, Meritul Sanitar, Crucea de Război și Serviciul Credincios cu Spade, precum și văduvele de război beneficiare de pensii de urmaș, au dreptul în cursul unui an calendaristic la 4 călătorii gratuite pe calea ferată, dus și întors.

Ceilalți veterani de război au dreptul la reducerea tarifului de transport cu 50 la sută pentru un număr de două călătorii dus și întors pe an.

Art. 2. - Persoanele prevăzute la art. 1 care locuiesc în mediul rural au dreptul la 6 călătorii gratuite dus și întors pe an cu autobuzele până în localitatea reședință de județ.

Art. 3. - Prevederile art. 1 și 2 se aplică și însoțitorilor legali ai pensionarilor invalizi încadrați în gradul I de invaliditate sau ai marilor mutilați.

Art. 4. - Prevederile art. 1, art. 2 și art. 3 se aplică și pensionarilor invalizi ca urmare a participării la lupta pentru victoria revoluției din decembrie 1989, precum și văduvelor celor căzuți în revoluție.

Art. 5. - Calitatea de invalid, mare mutilat, văduvă de război, sau pensionar invalid în urma revoluției din decembrie 1989, sau văduvă ca urmare a revoluției se atestă de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale pe baza reglementărilor proprii.

Calitatea de veteran de război se stabilește de către Ministerul Apărării Naționale prin Asociația Națională a Veteranilor de Război.

Art. 6. - Persoanele care beneficiază de gratuități pe calea ferată călătoresc astfel:

• la clasa I, invalizi de gradul I, marii mutilați, veterani decorați cu ordinele și medaliile prevăzute la art. 1, precum și generalii veterani;
• la clasa a II-a, celelalte categorii prevăzute la art. 1 și art. 4.

Art. 7. - Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Apărării Naționale - Asociația Națională a Veteranilor de Război și Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului vor stabili prin convenție modul de aplicare a prevederilor din prezenta hotărâre.

Art. 8. - Se autoriză Ministerul Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Apărării Naționale, să modifice în mod corespunzător indicatorii financiari pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale prevăzuți în bugetul de stat pe anul 1990. Achitarea costului biletelor speciale de călătorie se face de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Art. 9. - Orice prevederi care contravin prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 5 octombrie 1990 | Nr. 1065.

Hotărâre privind înființarea Centrului de cercetare și prelucrare a plantelor medicinale „Plantavorel” Piatra-Neamț

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data de 1 octombrie 1990 se înființează Centrul de cercetare și prelucrare a plantelor medicinale „Plantavorel” Piatra-Neamț, din județul Neamț, prin reorganizarea și dezvoltarea Laboratorului „Plantavorel” Piatra-Neamț, în subordinea Prefecturii județului Neamț din punct de vedere administrativ și economic și Ministerului Sănătății pe linie de specialitate, cu sediul în municipiul Piatra-Neamț, Strada Cuza Vodă nr. 66, având ca obiect de activitate valorificarea superioară a resurselor naturale de plante medicinale și aromatice din flora spontană și cultivată, precum și a altor produse de origine agricolă și animală din județ.

Organizarea unității înființate potrivit alin. 1 de mai sus se face prin trecerea în administrarea directă a mijloacelor materiale și financiare, precum și a personalului de la direcția sanitară a județului, prin protocol încheiat în baza datelor de bilanț la 30 iunie 1990.

Unitatea economică înființată are personalitate juridică, este de mărime mică și se încadrează în grupa a III-a de ramuri.

Personalul muncitor preluat se consideră transferat în interesul serviciului, la data de 1 octombrie 1990, cu salarizarea corespunzătoare capitolului VIII din anexa nr. IV, grupa a III-a de ramuri la funcțiile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, gradul III de organizare a unităților din grupa a V-a de ramuri la funcția de contabil șef și aparatul funcțional de rețea „Chimie A" pentru muncitori, prevăzute în Legea nr. 57/1974.

Art. 2. - Statul de funcții și organigrama unității înființate potrivit art. 1 de mai sus se aprobă de Prefectura județului Neamț.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 6 octombrie 1990 | Nr. 1071.

Hotărâre privind schimbarea subordonării Oficiului de stat pentru invenții și mărci

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Oficiul de stat pentru invenții și mărci trece din subordinea guvernului în subordinea Ministerului Învățământului și Științei.

Art. 2. - Activitatea Oficiului de stat pentru invenții și mărci va fi coordonată direct de secretarul de stat, șef al Departamentului științei din Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 3. - Ministerul Finanțelor și Ministerul Resurselor și Industriei vor introduce modificările necesare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Învățământului și Științei, potrivit prevederilor prezentei hotărâri, în condițiile Decretului nr. 86/1990 și Hotărârii guvernului nr. 374/1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 6 octombrie 1990 | Nr. 1076.

Hotărâre privind schimbarea subordonării Institutului de fizică atomică

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Institutul de fizică atomică trece din subordinea guvernului în subordinea Ministerului Învățământului și Științei.

Art. 2. - Activitatea Institutului de fizică atomică va fi coordonată direct de secretarul de stat, șef al Departamentului științei din Ministerul Învățământului și Științei.

Art. 3. - Ministerul Finanțelor și Ministerul Resurselor și Industriei vor introduce modificările necesare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Învățământului și Științei, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 6 octombrie 1990 | Nr. 1078.

Hotărâre privind efectuarea recensământului populației și locuințelor din România

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pentru cunoașterea cât mai exactă a numărului și distribuției teritoriale a populației, a structurilor sale demografice și socio-economice, precum și a fondului locativ și condițiilor de locuit ale populației, în perioada 7-14 ianuarie 1992 se va efectua pe întregul teritoriu al țării recensământul populației și locuințelor din România (numit în continuare recensământ).

Informațiile care se înregistrează la recensământ vor avea drept moment de referință ora „0” din noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1992.

Art. 2. - La recensământ se înregistrează toți cetățenii români cu domiciliul în țară, indiferent dacă la momentul de referință al recensământului se află pe teritoriul țării sau se află temporar în străinătate, precum și persoanele de altă cetățenie sau fără cetățenie care au domiciliul în România.

Nu se înregistrează persoanele de cetățenie străină din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale, al organizațiilor internaționale, firmelor, companiilor și organizațiilor economice, financiare, comerciale și culturale străine, precum și persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie aflate temporar pe teritoriul României la data recensământului.

Art. 3. - Recensământul locuințelor se va efectua concomitent cu recensământul populației și va cuprinde clădirile de locuit, precum și locuințele situate în orice clădire, indiferent de forma de proprietate.

Se exceptează clădirile situate pe teritoriul României deținute cu titlu de proprietate de către state, firme, companii sau persoane străine.

Art. 4. - Pentru verificarea calității datelor și informațiilor înregistrate în formularele de recensământ, se va efectua o anchetă selectivă de control după încheierea acțiunii de recenzare.

Art. 5. - În scopul cunoașterii aprofundate a unor aspecte socio-demografice, cu ocazia recensământului vor putea fi efectuate cercetări selective pe eșantioane reprezentative. Caracteristicile ce vor fi înregistrate în chestionarele cercetării vor fi aprobate o dată cu formularele recensământului.

Art. 6. - La recenzarea populației se vor înregistra, pentru fiecare persoană, următoarele caracteristici: numele și prenumele; situația (gradul de rudenie) față de capul gospodăriei; sexul; starea civilă; data nașterii; locul nașterii; domiciliul actual și cel anterior; reședința; anul stabilirii la domiciliul actual; anul căsătoriei (pentru persoanele de sex feminin); numărul de copii născuți vii (pentru femeile în vârstă de 15 ani și peste); cetățenia; naționalitatea etnică; limba maternă; religia; studii; ocupația; locul de muncă; sectorul socio-economic al locului de muncă; statutul profesional; deficiențe fizice.

Art. 7. - La recenzarea locuințelor se vor înregistra următoarele caracteristici:

• pentru clădiri: destinația clădirii; anul construirii; materialul de construcție a pereților exteriori; numărul nivelurilor; existența garajelor și capacitatea lor; numărul locuințelor din clădire;
• pentru locuințe: tipul locuinței și regimul de ocupare; forma de proprietate; nivelul la care se află; sursa de alimentare cu apa; instalația de apă caldă; canalizarea; instalația electrică; instalația de gaze la bucătărie; modul de încălzire; numărul și suprafața camerelor de locuit; felul dependințelor și suprafața lor; titlul sub care este ocupată locuință; numărul gospodăriilor din locuință.

Art. 8. - Înregistrarea informațiilor prevăzute la art. 6 și 7 în formularele de recensământ se face, de regulă, la domiciliul (reședința) persoanelor, de către recenzori, pe baza declarației persoanelor majore și a consultării buletinelor de identitate, a certificatelor de naștere și a altor documente legale care atestă corectitudinea datelor înregistrate, astfel:

a) persoanele aflate la domiciliu (reședință) vor fi înregistrate de către recenzorul sectorului în care se află amplasată locuința, pe baza declarațiilor acestora (pentru copii minori și persoane cu deficiențe, pe baza declarațiilor celorlalți membri ai gospodăriei), precum și a consultării actelor de identitate și altor documente legale care conțin informațiile necesare;

b) persoanele absente din gospodărie vor fi înregistrate la domiciliu, pe baza informațiilor furnizate de celelalte persoane din gospodărie sau a informațiilor ce rezultă din evidențele oficiale existente pe plan local, iar în localitatea unde se află (temporar sau pentru o perioadă mai lungă de 6 luni), potrivit declarațiilor și documentelor oficiale proprii, de către recenzorul sectorului în care se află;

c) persoanele care, datorită unor situații excepționale, nu au fost recenzate au obligația să se prezinte în ultima zi a perioadei de înregistrare la comisia de recensământ din localitatea în care se află și unde vor fi recenzate.

Cu excepția buletinelor de identitate și a certificatelor de naștere, consultarea altor documente legale se poate face numai cu acordul persoanelor recenzate.

Art. 9. - Recenzarea persoanelor din unitățile Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne se face de către aceste ministere în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri și ale normelor specifice elaborate de către acestea și aprobate de Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor.

Art. 10. - Recenzarea cetățenilor români din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentanțelor comerciale românești din străinătate și a cetățenilor români aflați temporar în străinătate la data recensământului se face de către Ministerul Afacerilor Externe, potrivit prevederilor prezentei hotărâri și ale normelor specifice elaborate de acesta și aprobate de Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor.

Art. 11. - Cetățenii au obligația de a furniza recenzorilor informații corecte.

Datele și informațiile individuale înscrise în formularele de recensământ sunt strict confidențiale și nu pot fi utilizate decât în scopuri statistice.

Art. 12. - Persoanele care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ (recenzorii), precum și cele cu sarcini de îndrumare, coordonare și control, au obligația de a respecta întocmai prevederile prezentei hotărâri și de a asigura păstrarea caracterului confidențial al datelor declarate de cetățeni și înscrise în formularele de recensământ.

În îndeplinirea sarcinilor ce îi revin pe timpul efectuării recensământului, personalul prevăzut la alineatul precedent se bucură de protecția legii ce se acordă persoanelor care îndeplinesc funcții ce implică exercițiul autorității de stat.

Art. 13. - Organizarea și efectuarea recensământului se realizează sub conducerea și controlul Comisiei centrale și al comisiilor teritoriale pentru recensământul populației și locuințelor. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se va constitui Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor, în componența prevăzută în anexa nr. 1.

Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor răspunde de efectuarea în bune condiții a întregii acțiuni, având următoarele atribuții:

a) aprobă planul general de organizare a recensământului, programul și metodologia de înregistrare, prelucrare a datelor și publicare a rezultatelor, precum și programele anchetelor selective;

b) aprobă formularele de înregistrare și instrucțiunile de completare a acestora;

c) aprobă clasificările și nomenclatoarele necesare înregistrării, prelucrării și publicării datelor;

d) organizează și îndrumă operațiile de delimitare și măsurare a locuințelor și de împărțire a teritoriului localităților în sectoare de recensământ;

e) organizează acțiunile de instruire a întregului personal de recensământ;

f) organizează acțiunile de popularizare a recensământului;

g) stabilește atribuțiile comisiilor de recensământ județene, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale;

h) prezintă guvernului și publică rezultatele preliminare ale recensământului, rezultatele definitive și detaliate urmând a fi publicate de Comisia Națională pentru Statistică.

Art. 14. - Pentru efectuarea lucrărilor de pregătire, organizare, prelucrare și publicare a datelor recensământului, se organizează, pe lângă Comisia Națională pentru Statistică, Direcția generală pentru recensământul populației și locuințelor, cu 40 posturi de specialitate, pe o perioadă de 4 ani, iar la direcțiile județene de statistică și a municipiului București se aprobă angajarea, în medie, a câte 15 persoane, pe o perioadă de doi ani.

Structura organizatorică a direcției generale, care va îndeplini funcția de secretariat tehnic al comisiei centrale, se aprobă de către ministrul de stat pentru calitatea vieții și protecția socială, președintele Comisiei centrale pentru recensământul populației și locuințelor. În cadrul numărului de 40 de posturi pot fi angajați și specialiști pensionari cu experiență în statistică și recensăminte, care, pe perioada respectivă, își păstrează integral dreptul la pensie.

Direcția generală pentru recensământul populației și locuințelor va fi dotată cu un autoturism și un microbuz pe întreaga perioadă de organizare, efectuare, prelucrare și publicare a datelor.

Art. 15. - Pentru pregătirea, organizarea, conducerea și efectuarea lucrărilor de recensământ la nivel teritorial, se constituie comisii de recensământ județene, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale, în componența prezentată în anexa nr. 2, care răspund de efectuarea recensământului pe teritoriul în care își desfășoară activitatea.

Atribuțiile comisiilor teritoriale de recensământ se stabilesc de Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor.

Art. 16. - Comisiile de recensământ județene, ale municipiilor care au peste 100.000 locuitori și ale sectoarelor municipiului București vor avea secretariate tehnice permanente. Componența acestor secretariate, atribuțiile lor și data începerii activității vor fi stabilite de Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor.

Art. 17. - Personalul de recensământ (recenzori, recenzori șefi și controlori) va fi recrutat din rândul personalului didactic, al funcționarilor, al specialiștilor în economie, informatică și alte domenii din aparatul primăriilor și organelor sale specializate, al instituțiilor de stat, altor unități economice și sociale, precum și din rândul pensionarilor, studenților și altor persoane cu pregătire corespunzătoare.

Pentru efectuarea în bune condiții a recensământului și pentru a nu se perturba procesul de învățământ, Ministerul Învățământului și Științei și Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor vor stabili, de comun acord, perioada vacanței de iarnă în anul școlar 1991/1992.

Art. 18. - Personalul de la art. 17, ca și specialiștii detașați în secretariatele tehnice vor fi scutiți de toate sarcinile ce le revin la unitățile unde sunt încadrați în muncă și își păstrează toate drepturile de care beneficiază la aceste unități, pe întreaga perioadă de participare la lucrările de recensământ stabilită de comisia centrală.

Recenzorii, recenzorii șefi și controlorii vor primi pentru activitatea depusă, pe lângă drepturile bănești ce li se cuvin la locurile de muncă, o indemnizație de 1.500 lei, neimpozabilă, ce se acordă o singură dată.

Celorlalte categorii de personal antrenate în lucrările de pregătire, efectuare și prelucrare a datelor recensământului li se pot acorda prime în limita fondului alocat prin buget.

Art. 19. - Prefecturile și primăriile municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale vor asigura condițiile tehnico-materiale necesare bunei desfășurări a pregătirii, organizării și efectuării recensământului.

În acest scop:

a) constituie și aprobă prin decizii componența nominală a comisiilor teritoriale de recensământ și a secretariatelor tehnice, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri și ale instrucțiunilor Comisiei centrale de recensământ;

b) asigură spațiile necesare desfășurării activităților comisiilor de recensământ și secretariatelor tehnice, depozitării și păstrării în condiții corespunzătoare a materialelor de recensământ, precum și alte mijloace necesare desfășurării în bune condiții a lucrărilor de recensământ;

c) verifică și actualizează denumirea străzilor și numerotarea clădirilor;

d) întocmesc listele străzilor, clădirilor, locuințelor, cu numărul persoanelor existente în locuințe, precum și materialele cartografice necesare delimitării unităților administrativ-teritoriale și împărțirii acestora în sectoare și circumscripții de recensământ, la termenele și în conformitate cu instrucțiunile Comisiei centrale de recensământ;

e) efectuează, potrivit normelor stabilite de Comisia centrală de recensământ împărțirea localităților în sectoare și circumscripții de recensământ;

f) efectuează măsurarea suprafeței clădirilor și locuințelor supuse recenzării;

g) organizează recrutarea recenzorilor, a recenzorilor șefi și a controlorilor și asigură - din bugetul de recensământ - transportul și cazarea acestora la centrele de instruire, precum și spațiile necesare acestei activități;

h) asigură mijloacele de transport necesare pregătirii și efectuării recensământului, la termenele și pe duratele prevăzute în graficele elaborate de comisiile de recensământ.

Art. 20. - În scopul stabilirii cu exactitate a numărului populației pe localități, în funcție de domiciliul și reședința fiecărei persoane la data recensământului, Ministerul de Interne va asigura actualizarea cărților de imobil, înscrierea operativă în buletinele de identitate a mențiunii de schimbare a domiciliului sau reședinței, inclusiv a modificărilor survenite în denumirile de localități și străzi, precum și în numerotarea clădirilor, astfel încât fiecare persoană să poată fi recenzată corespunzător situației reale de la data recensământului.

Art. 21. - Fondurile necesare pregătirii, organizării și efectuării recensământului, prelucrării datelor și publicării rezultatelor - anexa nr. 3 - se includ anual în indicatorii economici și financiari ai Comisiei Naționale pentru Statistică.

Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale Comisiei Naționale pentru Statistică, potrivit defalcării din anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

Cheltuielile pe plan local pentru realizarea activităților prevăzute la art. 19 lit. b), c), d), e), f) și h) se suportă din bugetele primăriilor.

Art. 22. - Ministerul Resurselor și Industriei va asigura cantitățile de hârtie, carton, carburanți, lubrifianți, precum și alte mijloace tehnico-materiale necesare efectuării recensământului, potrivit anexei nr. 4.

Art. 23. - Ministerul Culturii va asigura tipărirea la timp și în condiții corespunzătoare a întregului material de recensământ, pe baza graficelor stabilite de Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor.

Art. 24. - Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor va organiza acțiunile de popularizare a recensământului. Radioteleviziunea și celelalte mijloace de informare sunt chemate să sprijine aceste acțiuni.

Art. 25. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului va asigura, în mod prioritar, transportul materialelor de recensământ, potrivit graficului stabilit de Comisia centrală de recensământ. De asemenea, Ministerul Comunicațiilor va asigura, cu prioritate, servicii poștale și de telecomunicații pentru operațiunile de recensământ.

Art. 26. - Prelucrarea datelor recensământului se va efectua de către Comisia Națională pentru Statistică cu ajutorul echipamentelor de calcul aflate la centrul său de calcul și la direcțiile județene de statistică, precum și al echipamentelor specializate care urmează a fi primite de organul național de statistică pentru efectuarea recensământului în cadrul acordului între guvernul român și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație.

Art. 27. - Publicarea rezultatelor definitive ale recensământului se va face de către Comisia Națională pentru Statistică, pe baza planului și calendarului, aprobate de Comisia centrală de recensământ.

Art. 28. - Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a celor vinovați.

Art. 29. - Constituie contravenții următoarele fapte - dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni - și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei:

a) împiedicarea persoanelor antrenate în acțiunea de recensământ de a efectua înregistrarea și controlul datelor ce fac obiectul recensământului cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri sau a desfășurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului;

b) refuzul de a furniza organelor de recensământ informațiile prevăzute în formularele de înregistrare, precum și furnizarea de date eronate;

c) nerespectarea de către personalul însărcinat cu efectuarea recensământului a dispozițiilor legale și a instrucțiunilor privind modul de înregistrare a populației și de păstrare a caracterului confidențial al datelor personale declarate de cetățeni și înscrise în formularele de recensământ.

Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac de către primar sau de persoane anume împuternicite de Comisia centrală sau de către comisiile județene și a municipiului București pentru recensământul populației și locuințelor.

Contravențiilor prevăzute în prezentul articol le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 30. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 8 octombrie 1990 | Nr. 1079.

Anexa nr. 1

Componența Comisiei centrale pentru recensământul populației și locuințelor

Președinte:

Ioan Aurel Stoica - ministru de stat pentru calitatea vieții și protecția socială

Vicepreședinți:

Petru Pepelea - secretar de stat - președintele Comisiei Naționale pentru Statistică

Octavian Partenie - secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Gheorghe Polizu - secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului

Secretar :

Alexandru Radocea - vicepreședinte al Comisiei Naționale pentru Statistică

Membri:

Dumitru Popescu - secretar de stat la Ministerul Resurselor și Industriei

Mihai Drăgănescu - președintele Academiei Române

Hans Otto Stamp - secretar de stat la Ministerul Învățământului și Științei

Babeţi Coriolan - secretar de stat la Ministerul Culturii

Gheorghe Iacob - secretar de stat la Ministerul Sănătății

Gheorghe Voinea - secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale

George Ioan Dănescu - secretar de stat la Ministerul de Interne

Constantin Ene - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

Alexandru Dobre - secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului

Virgil Popescu - subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor

Eugeniu Goga - subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor

Vasile Gheţău - director în Comisia Națională pentru Statistică

Anexa nr. 2

Comisiile județene (a municipiului București), municipale, orășenești, ale sectoarelor municipiului București și comunale pentru recensământul populației și locuințelor

A. Comisia județeană și a municipiului București

Președinte: - subprefect al județului (viceprimar al capitalei)

Vicepreședinți:

- secretarul prefecturii (primăriei capitalei)

- directorul direcției județene de statistică

- directorul direcției de urbanizare și amenajare a teritoriului

Secretar: - directorul adjunct al direcției județene de statistică

Membri:

- directorul direcției dezvoltării economici-sociale

- locțiitorul șefului Inspectoratului Ministerului de Interne

- inspectorul general al inspectoratului școlar

- directorul direcției pentru dezvoltare și administrare locativă

- directorul direcției sanitare

- directorul direcției poștă și telecomunicații

- directorul direcției de muncă și protecție socială

- 3-4 specialiști din administrația locală, din învățământ, sănătate

B. Comisia municipală (orășenească) de recensământ și a sectorului municipiului București

Președinte: - viceprimar al municipiului (orașului)

Vicepreședinte: - secretarul primăriei

Secretar: - șeful oficiului (compartimentului) de stare civilă

Membri:

- șeful oficiului (compartimentului) de stare civilă

- adjunct al șefului poliției

- inspectorul școlar

- șeful compartimentului pentru administrarea fondului locativ

- șeful secției sanitare a orașului

- 1-3 specialiști din administrația locală (învățământ, cultură, sănătate)

C. Comisia comunală

Președinte: - primarul comunei

Secretar: - secretarul primăriei

Membri:

- directorul școlii din satul de reședință al comunei

- referentul cu starea civilă

- șeful postului de poliție

- șeful circumscripției medicale.