Monitorul Oficial 147/1990: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
(Migrat la civvic.ro)
 
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{MigrationWarning}}
__FORCETOC__
__FORCETOC__
[[Category:Monitorul Oficial|*1990 0147]]
[[Category:Monitorul Oficial|*1990 0147]]


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul II, Nr. [[issue::147]] - Partea I - Miercuri, 19 decembrie [[year::1990]]
Anul II, Nr. [[issue::0147]] - Partea I - Miercuri, 19 decembrie [[year::1990]]


== Legi==
== Legi ==


=== Lege privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale ===
=== Lege privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale ===


'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.
:'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.


'''Capitolul I'''
:::Capitolul I


'''Dispoziții generale'''
::'''Dispoziții generale'''


Art. 1. - Ministerul Apărării Naționale este organul central al puterii executive care organizează, conduce și coordonează activitatea în domeniul apărării, în scopul asigurării independenţei, suveranității și integrității teritoriale a României, precum și a ordinii constituţionale.
Art. 1. - Ministerul Apărării Naționale este organul central al puterii executive care organizează, conduce și coordonează activitatea în domeniul apărării, în scopul asigurării independenței, suveranității și integrității teritoriale a României, precum și a ordinii constituționale.


Art. 2. - Ministerul Apărării Naționale asigură, în activitatea pe care o desfășoară, aplicarea legilor, decretelor, hotărârilor guvernului, precum și a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Art. 2. - Ministerul Apărării Naționale asigură, în activitatea pe care o desfășoară, aplicarea legilor, decretelor, hotărârilor guvernului, precum și a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.


Ministrul apărării naționale răspunde pentru întreaga activitate pe care o desfășoară ministerul în fața guvernului, precum și, în calitate de membru al guvernului, în față parlamentului.
Ministrul apărării naționale răspunde pentru întreaga activitate pe care o desfășoară ministerul în fața guvernului, precum și, în calitate de membru al guvernului, în fața parlamentului.


Ca membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ministrul apărării naționale răspunde și în față acestui organism.
Ca membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ministrul apărării naționale răspunde și în fața acestui organism.


Art. 3. - În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Apărării Naționale colaborează cu ministerele și celelalte organe de stat și organizații.
Art. 3. - În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Apărării Naționale colaborează cu ministerele și celelalte organe de stat și organizații.


'''Capitolul II'''
:::Capitolul II


'''Organizare și funcționare'''
::'''Organizare și funcționare'''


Art. 4. - Conducerea Ministerului Apărării Naționale se exercită de către ministru. Pe lângă ministru funcționează Consiliul Militar Superior al Armatei, ca organ consultativ.
Art. 4. - Conducerea Ministerului Apărării Naționale se exercită de către ministru. Pe lângă ministru funcționează Consiliul Militar Superior al Armatei, ca organ consultativ.
Linia 35: Linia 36:
În aplicarea prevederilor legale, ministrul emite ordine și instrucțiuni.
În aplicarea prevederilor legale, ministrul emite ordine și instrucțiuni.


Art. 6. - În exercitarea atribuțiilor Sale, ministrul este ajutat de un secretar de stat și șef al Marelui Stat Major, care este înlocuitorul de drept al acestuia, precum și de 3-4 secretari de stat.
Art. 6. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul este ajutat de un secretar de stat și șef al Marelui Stat Major, care este înlocuitorul de drept al acestuia, precum și de 3-4 secretari de stat.


Structura organizatorică a Ministerului Apărării Naționale se aprobă de guvern și cuprinde: Marele Stat Major, departamente, direcții, Cabinetul ministrului, comandamente, inspectorate, secții, birouri și compartimente. Secretarul de stat și șef al Marelui Stat Major, precum și secretarii de stat și șefii de departamente, se numesc prin hotărâre a guvernului.
Structura organizatorică a Ministerului Apărării Naționale se aprobă de guvern și cuprinde: Marele Stat Major, departamente, direcții, Cabinetul ministrului, comandamente, inspectorate, secții, birouri și compartimente. Secretarul de stat și șef al Marelui Stat Major, precum și secretarii de stat și șefii de departamente, se numesc prin hotărâre a guvernului.


Art. 7. - Consiliul Militar Superior al Armatei se compune din: secretarii de stat, comandanţii sau șefii comandamentelor de armă, armată, ai direcțiilor centrale, inspectorii de armă, șeful compartimentului juridic, cadre cu funcții de conducere, specialiști cu experiență și înalta calificare, precum și alte persoane din armată, stabilite de ministrul apărării naționale.
Art. 7. - Consiliul Militar Superior al Armatei se compune din: secretarii de stat, comandanții sau șefii comandamentelor de armă, armată, ai direcțiilor centrale, inspectorii de armă, șeful compartimentului juridic, cadre cu funcții de conducere, specialiști cu experiență și înaltă calificare, precum și alte persoane din armată, stabilite de ministrul apărării naționale.


Președinte al Consiliului Militar Superior al Armatei este ministrul apărării naționale. În lipsa ministrului, atribuțiile președintelui se îndeplinesc de șeful Marelui Stat Major.
Președinte al Consiliului Militar Superior al Armatei este ministrul apărării naționale. În lipsa ministrului, atribuțiile președintelui se îndeplinesc de șeful Marelui Stat Major.
Linia 47: Linia 48:
Art. 8. - Personalul Ministerului Apărării Naționale este format din personal militar și civil.
Art. 8. - Personalul Ministerului Apărării Naționale este format din personal militar și civil.


Art. 9. - Atribuțiile și funcţionarea unităților din structura organizatorică, potrivit art. 6 alin, 2, se aprobă de ministrul apărării naționale.
Art. 9. - Atribuțiile și funcționarea unităților din structura organizatorică, potrivit art. 6 alin. 2, se aprobă de ministrul apărării naționale.


Art. 10. - În cadrul Ministerului Apărării Naționale funcționează: Consiliul de înzestrare, Consiliul superior al învățământului militar, Consiliul tehnico-economic și Comisia de coordonare a cercetărilor științifice, a căror organizare, atribuții și componență se aprobă de ministrul apărării naționale, la propunerea președintelui consiliului sau comisiei.
Art. 10. - În cadrul Ministerului Apărării Naționale funcționează: Consiliul de înzestrare, Consiliul superior al învățământului militar, Consiliul tehnico-economic și Comisia de coordonare a cercetărilor științifice, a căror organizare, atribuții și componență se aprobă de ministrul apărării naționale, la propunerea președintelui consiliului sau comisiei.
Linia 53: Linia 54:
Art. 11. - Ministerul Apărării Naționale poate avea în subordinea sa regii autonome, cluburi, asociații sportive și formații cultural-artistice.
Art. 11. - Ministerul Apărării Naționale poate avea în subordinea sa regii autonome, cluburi, asociații sportive și formații cultural-artistice.


'''Capitolul III'''
:::Capitolul III


'''Atribuții'''
::'''Atribuții'''


Art. 12. - Ministerul Apărării Naționale are următoarele atribuții specifice:
Art. 12. - Ministerul Apărării Naționale are următoarele atribuții specifice:
Linia 74: Linia 75:
:o) înfăptuiește sarcinile ce-i revin în legătură cu organizarea și funcționarea apărării civile și teritoriale în România;
:o) înfăptuiește sarcinile ce-i revin în legătură cu organizarea și funcționarea apărării civile și teritoriale în România;
:p) stabilește modul de organizare și funcționare a consiliilor de onoare pentru judecarea abaterilor de la demnitatea ostășească săvârșite de către militarii din cadrele permanente;
:p) stabilește modul de organizare și funcționare a consiliilor de onoare pentru judecarea abaterilor de la demnitatea ostășească săvârșite de către militarii din cadrele permanente;
:r) ia măsurile ce se impun, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru rechiziţionarea de bunuri şi chemarea la prestări de servicii, potrivit cu nevoile armatei;
:r) ia măsurile ce se impun, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru rechiziționarea de bunuri și chemarea la prestări de servicii, potrivit cu nevoile armatei;
:s) conduce și îndrumă învățământul militar, înființează și organizează licee militare, precum și școli militare pentru pregătirea maiștrilor militari și subofițerilor, centre de instrucție și cursuri pentru pregătirea și perfecționarea militarilor;
:s) conduce și îndrumă învățământul militar, înființează și organizează licee militare, precum și școli militare pentru pregătirea maiștrilor militari și subofițerilor, centre de instrucție și cursuri pentru pregătirea și perfecționarea militarilor;
:ș) aprobă înființarea, dislocarea și redislocarea unităților în timp de pace până la eșalonul brigadă exclusiv;
:ș) aprobă înființarea, dislocarea și redislocarea unităților în timp de pace până la eșalonul brigadă exclusiv;
Linia 84: Linia 85:
Art. 13. - Ministerul Apărării Naționale are dreptul, în condițiile prevăzute de lege, să solicite și să obțină de la organele centrale și locale de stat, precum și de la persoanele fizice și juridice, date, informații sau documente, necesare îndeplinirii atribuțiilor sale.
Art. 13. - Ministerul Apărării Naționale are dreptul, în condițiile prevăzute de lege, să solicite și să obțină de la organele centrale și locale de stat, precum și de la persoanele fizice și juridice, date, informații sau documente, necesare îndeplinirii atribuțiilor sale.


'''Capitolul IV'''
:::Capitolul IV


'''Dispoziții finale'''
::'''Dispoziții finale'''


Art. 14. - Prin armată, în sensul prezentei legi, se înțeleg trupele Ministerului Apărării Naționale.
Art. 14. - Prin ''armată'', în sensul prezentei legi, se înțeleg trupele Ministerului Apărării Naționale.


Art. 15. - Ministerul Apărării Naționale asigură, potrivit legii, asistența medicală, socială, drepturile de pensie și asigurări sociale ale personalului, precum și ale familiilor și urmașilor acestuia.
Art. 15. - Ministerul Apărării Naționale asigură, potrivit legii, asistența medicală, socială, drepturile de pensie și asigurări sociale ale personalului, precum și ale familiilor și urmașilor acestuia.


Art. 16. - Ministerul Apărării Naționale are un parc propriu de autovehicule pentru aparatul Central și unitățile din subordine, care se stabilește prin statele de organizare ale unităților.
Art. 16. - Ministerul Apărării Naționale are un parc propriu de autovehicule pentru aparatul central și unitățile din subordine, care se stabilește prin statele de organizare ale unităților.


Art. 17. - Dispozițiile legii privind organizarea și funcționarea ministerelor se aplică în mod corespunzător în armată, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Art. 17. - Dispozițiile legii privind organizarea și funcționarea ministerelor se aplică în mod corespunzător în armată, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.


Art. 18. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 444/1972 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale se abrogă.
Art. 18. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 444/1972 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale se abrogă.


{{SemnLege|dataSenat=17 decembrie 1990|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=18 decembrie 1990|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale|presRom=Ion Iliescu|dataPres=18 decembrie 1990|nrLege=41}}
{{SemnLege|dataSenat=17 decembrie 1990|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=18 decembrie 1990|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale|presRom=Ion Iliescu|dataPres=18 decembrie 1990|nrLege=41}}
Linia 103: Linia 103:




=== Lege pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniţilor din timpul Revoluţiei din decembrie 1989  ===
=== Lege pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul Revoluției din decembrie 1989  ===


'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.
:'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.


Art 1. - Pentru cinstirea și eternizarea memoriei celor care și-au jertfit viața pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 se instituie titlul de „Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989”.
Art. 1. - Pentru cinstirea și eternizarea memoriei celor care și-au jertfit viața pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 se instituie titlul de „Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989”.


Titlul de „Erou-martir al Revoluției române din decembrie l989” se conferă post-mortem; brevetul de atestare și însemnul titlului se predau, spre păstrare, familiei celui decorat.
Titlul de „Erou-martir al Revoluției române din decembrie l989” se conferă post-mortem; brevetul de atestare și însemnul titlului se predau, spre păstrare, familiei celui decorat.


Art 2. - În semn de prețuire și recunoștință pentru cei care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 se instituie titlul de „Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989”.
Art. 2. - În semn de prețuire și recunoștință pentru cei care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 se instituie titlul de „Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989”.


Art. 3. - Titlurile prevăzute la art. 1 și 2 se conferă, potrivit legii, de către Președintele României, la propunerea unei comisii; componența și regulile de funcționare ale comisiei sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 3. - Titlurile prevăzute la art. 1 și 2 se conferă, potrivit legii, de către Președintele României, la propunerea unei comisii; componența și regulile de funcționare ale comisiei sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege.


Art. 4. Descrierea și modul de atribuire a însemnului titlului „Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989”, precum și descrierea, modul de atribuire și purtare a însemnului titlului „Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie l989”, se stabilesc printre-un regulament aprobat prin hotărâre a parlamentului.
Art. 4. - Descrierea și modul de atribuire a însemnului titlului „Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989”, precum și descrierea, modul de atribuire și purtare a însemnului titlului „Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie l989”, se stabilesc printr-un regulament aprobat prin hotărâre a parlamentului.


Conferirea titlurilor prevăzute la art. 1 și 2 se atestă prin brevet.
Conferirea titlurilor prevăzute la art. 1 și 2 se atestă prin brevet.
Linia 152: Linia 152:
:p) asistență juridică gratuită;
:p) asistență juridică gratuită;
:r) pensionarea, cu reducerea vârstei prevăzute de lege cu cinci ani, pentru mamele eroilor-martiri ai revoluției, precum și pentru soțiile acestora dacă nu se recăsătoresc;
:r) pensionarea, cu reducerea vârstei prevăzute de lege cu cinci ani, pentru mamele eroilor-martiri ai revoluției, precum și pentru soțiile acestora dacă nu se recăsătoresc;
:s) burse de elevi și studenți în instituțiile de învăţământ de stat, în condițiile legii, indiferent de venituri, pentru copiii eroilor-martiri, invalizilor sau răniților revoluției;
:s) burse de elevi și studenți în instituțiile de învățământ de stat, în condițiile legii, indiferent de venituri, pentru copiii eroilor-martiri, invalizilor sau răniților revoluției;
:ș) obținerea cu prioritate de împrumuturi bancare pentru investiții, cu termen de rambursare dublu față de cel prevăzut de lege și cu reducerea dobânzii la 50%.
:ș) obținerea cu prioritate de împrumuturi bancare pentru investiții, cu termen de rambursare dublu față de cel prevăzut de lege și cu reducerea dobânzii la 50%.


Linia 161: Linia 161:
Art. 9. - Prefecturile și primăriile vor acorda sprijinul necesar persoanelor care fac obiectul prezentei legi, pentru obținerea de locuințe, locuri de muncă, precum și pentru soluționarea altor probleme de ordin social și profesional cu care se confruntă.
Art. 9. - Prefecturile și primăriile vor acorda sprijinul necesar persoanelor care fac obiectul prezentei legi, pentru obținerea de locuințe, locuri de muncă, precum și pentru soluționarea altor probleme de ordin social și profesional cu care se confruntă.


Art. 10. - Consiliul de administrație al Fundaţiei pentru Fondul „Libertatea”, constituit în temeiul Decretului-lege nr. 124/1990, se completează cu câte un reprezentant al celor 9 asociații ale răniților și urmaşilor eroilor revoluției.
Art. 10. - Consiliul de administrație al Fundației pentru Fondul „Libertatea”, constituit în temeiul Decretului-lege nr. 124/1990, se completează cu câte un reprezentant al celor 9 asociații ale răniților și urmașilor eroilor revoluției.


Art. 11. - Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne.
Art. 11. - Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne.
Linia 169: Linia 169:
Art. 13. - Decretul-lege nr. 76/1990, prevederile referitoare la pensionarii invalizi ca urmare a participării la Revoluția din decembrie 1989 din Hotărârea guvernului nr. 1065/1990, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi, se abrogă.
Art. 13. - Decretul-lege nr. 76/1990, prevederile referitoare la pensionarii invalizi ca urmare a participării la Revoluția din decembrie 1989 din Hotărârea guvernului nr. 1065/1990, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi, se abrogă.


Art. 14. - Prezenta lege intra în vigoare în data de 1 decembrie 1990.
Art. 14. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 decembrie 1990.
 


{{SemnLege|dataSenat=17 decembrie 1990|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=18 decembrie 1990|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul Revoluției din decembrie 1989|presRom=Ion Iliescu|dataPres=18 decembrie 1990|nrLege=42}}
{{SemnLege|dataSenat=17 decembrie 1990|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=18 decembrie 1990|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul Revoluției din decembrie 1989|presRom=Ion Iliescu|dataPres=18 decembrie 1990|nrLege=42}}




Linia 192: Linia 190:


Regulamentul de lucru va fi stabilit de către comisie.
Regulamentul de lucru va fi stabilit de către comisie.


B. Competența: comisia constată din oficiu sau la cererea celor interesați, calitatea de martir sau rănit în Revoluția din decembrie 1989, eliberează certificate doveditoare celor îndreptățiți legal și propune acordarea titlurilor prevăzute de art. 1 și 2 din prezenta lege.
B. Competența: comisia constată din oficiu sau la cererea celor interesați, calitatea de martir sau rănit în Revoluția din decembrie 1989, eliberează certificate doveditoare celor îndreptățiți legal și propune acordarea titlurilor prevăzute de art. 1 și 2 din prezenta lege.

Versiunea curentă din 18 aprilie 2012 17:51

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0147 - Partea I - Miercuri, 19 decembrie year::1990

Legi

Lege privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I
Dispoziții generale

Art. 1. - Ministerul Apărării Naționale este organul central al puterii executive care organizează, conduce și coordonează activitatea în domeniul apărării, în scopul asigurării independenței, suveranității și integrității teritoriale a României, precum și a ordinii constituționale.

Art. 2. - Ministerul Apărării Naționale asigură, în activitatea pe care o desfășoară, aplicarea legilor, decretelor, hotărârilor guvernului, precum și a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Ministrul apărării naționale răspunde pentru întreaga activitate pe care o desfășoară ministerul în fața guvernului, precum și, în calitate de membru al guvernului, în fața parlamentului.

Ca membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ministrul apărării naționale răspunde și în fața acestui organism.

Art. 3. - În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Apărării Naționale colaborează cu ministerele și celelalte organe de stat și organizații.

Capitolul II
Organizare și funcționare

Art. 4. - Conducerea Ministerului Apărării Naționale se exercită de către ministru. Pe lângă ministru funcționează Consiliul Militar Superior al Armatei, ca organ consultativ.

Art. 5. - Ministrul conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu guvernul, cu celelalte ministere, alte organe de stat și organizații din țară, precum și cu organisme similare din alte țări.

În aplicarea prevederilor legale, ministrul emite ordine și instrucțiuni.

Art. 6. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul este ajutat de un secretar de stat și șef al Marelui Stat Major, care este înlocuitorul de drept al acestuia, precum și de 3-4 secretari de stat.

Structura organizatorică a Ministerului Apărării Naționale se aprobă de guvern și cuprinde: Marele Stat Major, departamente, direcții, Cabinetul ministrului, comandamente, inspectorate, secții, birouri și compartimente. Secretarul de stat și șef al Marelui Stat Major, precum și secretarii de stat și șefii de departamente, se numesc prin hotărâre a guvernului.

Art. 7. - Consiliul Militar Superior al Armatei se compune din: secretarii de stat, comandanții sau șefii comandamentelor de armă, armată, ai direcțiilor centrale, inspectorii de armă, șeful compartimentului juridic, cadre cu funcții de conducere, specialiști cu experiență și înaltă calificare, precum și alte persoane din armată, stabilite de ministrul apărării naționale.

Președinte al Consiliului Militar Superior al Armatei este ministrul apărării naționale. În lipsa ministrului, atribuțiile președintelui se îndeplinesc de șeful Marelui Stat Major.

Consiliul Militar Superior al Armatei își desfășoară activitatea pe baza unui regulament aprobat de ministrul apărării naționale.

Art. 8. - Personalul Ministerului Apărării Naționale este format din personal militar și civil.

Art. 9. - Atribuțiile și funcționarea unităților din structura organizatorică, potrivit art. 6 alin. 2, se aprobă de ministrul apărării naționale.

Art. 10. - În cadrul Ministerului Apărării Naționale funcționează: Consiliul de înzestrare, Consiliul superior al învățământului militar, Consiliul tehnico-economic și Comisia de coordonare a cercetărilor științifice, a căror organizare, atribuții și componență se aprobă de ministrul apărării naționale, la propunerea președintelui consiliului sau comisiei.

Art. 11. - Ministerul Apărării Naționale poate avea în subordinea sa regii autonome, cluburi, asociații sportive și formații cultural-artistice.

Capitolul III
Atribuții

Art. 12. - Ministerul Apărării Naționale are următoarele atribuții specifice:

a) aduce la îndeplinire sarcinile ce-i revin cu privire la realizarea sistemului de apărare a României;
b) analizează și propune măsurile ce se impun pentru asigurarea capacității de apărare a țării, pregătirea operativă a teritoriului, precum și proiectul planului de întrebuințare a armatei în caz de război;
c) asigură o permanentă capacitate de luptă și de mobilizare a armatei și pregătirea rezerviștilor; urmărește, controlează și îndrumă pregătirea de mobilizare a economiei țării la toate nivelurile, în vederea asigurării permanente a nevoilor de apărare a țării;
d) asigură apărarea integrității teritoriului, inclusiv a spațiului aerian și a apelor teritoriale; organizează și asigură apărarea frontierelor de stat;
e) asigură punerea în aplicare a planului de cooperare cu Ministerul de Interne, în legătură cu intervenția și misiunile unităților, inclusiv utilizarea armamentului, munițiilor și tehnicii din dotare, pentru paza și apărarea unor obiective importante de pe teritoriul național, menținerea și restabilirea ordinii de drept;
f) prezintă sau avizează, după caz, potrivit reglementărilor în vigoare, proiecte de acte normative;
g) realizează încadrarea armatei cu personal militar și civil necesar îndeplinirii sarcinilor ce-i revin;
h) întreține relații de colaborare cu ministerele apărării din celelalte state ale lumii; asigură, prin atașații săi militari, reprezentarea armatei romane în raporturile cu armatele statelor cu care România are relații diplomatice;
i) sprijină activitatea celorlalte ministere și altor organe de stat, precum și a unităților economice care au sarcini cu privire la apărarea țării, controlând, în același timp, modul în care acestea își îndeplinesc sarcinile ce le revin, în acest domeniu, conform legii;
j) asigură, împreună cu celelalte ministere și organe de stat și organizații economice, înzestrarea armatei cu armament, tehnică militară modernă, construcții și materiale necesare întreținerii și cazării efectivelor;
k) aprobă, în limita competenței sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții și urmărește executarea acestora la termenele stabilite;
l) conduce, îndrumă și coordonează activitatea de comerț exterior privind importul de tehnică militară și asigurarea asistenței tehnice corespunzătoare, precum și activitatea privind exportul de produse cu destinație militară și documentațiile pentru acestea;
m) colaborează cu ministerele și cu celelalte organe de stat, în vederea producerii de tehnică militară;
n) stabilește normele de întrebuințare, întreținere și reparare pentru armament, tehnică militară și alte bunuri din dotare, precum și normele de consum pentru muniții și alte materiale, stabilește normele privind planificarea, asigurarea materială și financiară, decontarea, evidența și controlul mijloacelor materiale și bănești necesare unităților subordonate;
o) înfăptuiește sarcinile ce-i revin în legătură cu organizarea și funcționarea apărării civile și teritoriale în România;
p) stabilește modul de organizare și funcționare a consiliilor de onoare pentru judecarea abaterilor de la demnitatea ostășească săvârșite de către militarii din cadrele permanente;
r) ia măsurile ce se impun, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru rechiziționarea de bunuri și chemarea la prestări de servicii, potrivit cu nevoile armatei;
s) conduce și îndrumă învățământul militar, înființează și organizează licee militare, precum și școli militare pentru pregătirea maiștrilor militari și subofițerilor, centre de instrucție și cursuri pentru pregătirea și perfecționarea militarilor;
ș) aprobă înființarea, dislocarea și redislocarea unităților în timp de pace până la eșalonul brigadă exclusiv;
t) echivalează studiile militare urmate în străinătate cu studiile militare din țară, în vederea încadrării cadrelor respective în funcții pentru care statele de organizare prevăd anumite studii; stabilește criteriile pentru echivalarea studiilor între diferite instituții de învățământ militar, eliberând acte de echivalare în acest scop, folositoare în armată;
ț) elaborează regulamente și instrucțiuni cu caracter militar necesare instruirii personalului armatei; editează publicații și lucrări legate de domeniul de activitate al armatei;
u) coordonează și îndrumă activitatea de cercetare și proiectare din unitățile subordonate;
v) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

Art. 13. - Ministerul Apărării Naționale are dreptul, în condițiile prevăzute de lege, să solicite și să obțină de la organele centrale și locale de stat, precum și de la persoanele fizice și juridice, date, informații sau documente, necesare îndeplinirii atribuțiilor sale.

Capitolul IV
Dispoziții finale

Art. 14. - Prin armată, în sensul prezentei legi, se înțeleg trupele Ministerului Apărării Naționale.

Art. 15. - Ministerul Apărării Naționale asigură, potrivit legii, asistența medicală, socială, drepturile de pensie și asigurări sociale ale personalului, precum și ale familiilor și urmașilor acestuia.

Art. 16. - Ministerul Apărării Naționale are un parc propriu de autovehicule pentru aparatul central și unitățile din subordine, care se stabilește prin statele de organizare ale unităților.

Art. 17. - Dispozițiile legii privind organizarea și funcționarea ministerelor se aplică în mod corespunzător în armată, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Art. 18. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 444/1972 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 17 decembrie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 18 decembrie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 18 decembrie 1990 | Nr. 41.


Lege pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul Revoluției din decembrie 1989

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Pentru cinstirea și eternizarea memoriei celor care și-au jertfit viața pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 se instituie titlul de „Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989”.

Titlul de „Erou-martir al Revoluției române din decembrie l989” se conferă post-mortem; brevetul de atestare și însemnul titlului se predau, spre păstrare, familiei celui decorat.

Art. 2. - În semn de prețuire și recunoștință pentru cei care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 se instituie titlul de „Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989”.

Art. 3. - Titlurile prevăzute la art. 1 și 2 se conferă, potrivit legii, de către Președintele României, la propunerea unei comisii; componența și regulile de funcționare ale comisiei sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 4. - Descrierea și modul de atribuire a însemnului titlului „Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989”, precum și descrierea, modul de atribuire și purtare a însemnului titlului „Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie l989”, se stabilesc printr-un regulament aprobat prin hotărâre a parlamentului.

Conferirea titlurilor prevăzute la art. 1 și 2 se atestă prin brevet.

Art. 5. - Urmașii eroilor-martiri ai revoluției vor primi împreună cu însemnul titlului prevăzut la art. 1 și suma de 30.000 lei.

Răniții revoluției vor primi împreună cu însemnul titlului prevăzut la art. 2 și suma de 20.000 lei.

Art. 6. - Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și urmașii celor care au decedat, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, au dreptul la următoarele pensii minime, dacă pensia calculată potrivit legii pentru accident de muncă sau în timpul îndeplinirii unei sarcini de stat ori obștești nu este mai mare:

  • 4.500 lei lunar pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate;
  • 3.500 lei lunar pentru persoanele încadrate în gradul II de invaliditate;
  • 3.000 lei lunar pentru persoanele încadrate în gradul III de invaliditate;
  • 2.250 lei lunar pentru fiecare urmaș care beneficiază de pensie de urmaș.

Persoanele încadrate în gradul I de invaliditate primesc și o indemnizație lunară de îngrijire de 1.000 lei.

Prevederile din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, referitoare la plata, suspendarea sau încetarea plății pensiilor, se aplică în mod corespunzător și pensiilor stabilite potrivit prezentului articol.

Art. 7. - Urmașii eroilor-martiri ai revoluției, răniții, precum și pensionarii de invaliditate care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria revoluției, beneficiază și de următoarele drepturi:

a) prioritate la închirierea și cumpărarea de locuințe din fondul de stat;
b) stabilirea chiriei la tariful de bază prevăzut pentru un salariu sau o pensie de până la 800 lei lunar, fără aplicarea majorărilor ce se percep persoanelor care au un venit mediu pe membru de familie mai mare de 1.500 lei lunar;
c) acordarea unei camere în plus pensionarilor de invaliditate de gradul I;
d) acordarea de credite pentru construirea de locuințe, în condițiile cele mai favorabile prevăzute de lege;
e) atribuirea fără plată a locurilor de veci în cimitire;
f) acces gratuit la tratament și consultații în spitalele și policlinicile Ministerului Sănătății;
g) medicamente gratuite;
h) acordarea gratuită de proteze;
i) acces gratuit la senatorii și baze de tratament, aparținând Ministerului Sănătății;
j) transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun, aparținând unităților cu capital de stat și, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată clasa I, dus-întors. Persoanele care locuiesc în mediul rural au dreptul și la 12 călătorii gratuite pe an, dus-întors, cu trenul sau cu autobuzul unităților cu capital de stat, până în localitatea reședință de județ;
k) scutire de plata taxelor și impozitelor pentru clădiri și terenul aferent;
l) scutire de plata impozitului pe salariu;
m) posibilitatea cumulării pensiei cu orice alte venituri;
n) acces gratuit la creșele și grădinițele subvenționate de stat;
o) acordarea gratuită a unui mototriciclu pentru persoanele care și-au pierdut membrele inferioare ori cu alte deficiențe locomotorii care se încadrează în criteriile medicale în vigoare, prioritate la cumpărarea unui autoturism hycomat, cu plata în rate, cu un acont de 20%, pentru invalizii cu deficiențe locomotorii;
p) asistență juridică gratuită;
r) pensionarea, cu reducerea vârstei prevăzute de lege cu cinci ani, pentru mamele eroilor-martiri ai revoluției, precum și pentru soțiile acestora dacă nu se recăsătoresc;
s) burse de elevi și studenți în instituțiile de învățământ de stat, în condițiile legii, indiferent de venituri, pentru copiii eroilor-martiri, invalizilor sau răniților revoluției;
ș) obținerea cu prioritate de împrumuturi bancare pentru investiții, cu termen de rambursare dublu față de cel prevăzut de lege și cu reducerea dobânzii la 50%.

Drepturile prevăzute la alin. 1 lit. f)-i) se acordă numai pe perioada în care beneficiarii își păstrează calitatea de urmaș sau de pensionar de invaliditate, iar răniții până la vindecare.

Art. 8. - Drepturile prevăzute la art. 6 și art. 7 alin. 1 pentru urmași pot fi acordate, după caz, și părinților, bunicilor, fraților sau surorilor eroilor-martiri, dacă la data decesului se aflau în întreținerea acestora și sunt lipsiți de mijloace de întreținere.

Art. 9. - Prefecturile și primăriile vor acorda sprijinul necesar persoanelor care fac obiectul prezentei legi, pentru obținerea de locuințe, locuri de muncă, precum și pentru soluționarea altor probleme de ordin social și profesional cu care se confruntă.

Art. 10. - Consiliul de administrație al Fundației pentru Fondul „Libertatea”, constituit în temeiul Decretului-lege nr. 124/1990, se completează cu câte un reprezentant al celor 9 asociații ale răniților și urmașilor eroilor revoluției.

Art. 11. - Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne.

Art. 12. - Guvernul României va aduce la îndeplinire prevederile prezentei legi, asigurând resursele materiale și financiare necesare, inclusiv suplimentarea fondurilor valutare puse la dispoziția Ministerului Sănătății, în vederea trimiterii la tratament în străinătate, ori de câte ori aceasta se impune, a persoanelor care au suferit afecțiuni deosebit de grave în luptele pentru victoria revoluției.

Art. 13. - Decretul-lege nr. 76/1990, prevederile referitoare la pensionarii invalizi ca urmare a participării la Revoluția din decembrie 1989 din Hotărârea guvernului nr. 1065/1990, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi, se abrogă.

Art. 14. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 decembrie 1990.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 17 decembrie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 18 decembrie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul Revoluției din decembrie 1989 și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 18 decembrie 1990 | Nr. 42.


Anexă

A. Componența Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989:

  • 5 senatori;
  • 5 deputați;
  • câte un reprezentant din cele 9 asociații ale răniților și urmașilor eroilor revoluției din decembrie 1989;
  • un reprezentant al Ministerului Sănătății;
  • un reprezentant al Ministerului Muncii și Protecției Sociale;
  • un reprezentant al Ministerului Finanțelor;
  • un reprezentant al Procuraturii Generale;
  • un reprezentant al Ministerului Apărării Naționale
  • un reprezentant al Ministerului de Interne.

Comisia va fi condusă de către cel mai în vârstă parlamentar și va funcționa pe lângă Secretariatul general al guvernului, care va asigura lucrările de secretariat. Comisia ia hotărâri cu votul majorității simple a membrilor săi.

Regulamentul de lucru va fi stabilit de către comisie.

B. Competența: comisia constată din oficiu sau la cererea celor interesați, calitatea de martir sau rănit în Revoluția din decembrie 1989, eliberează certificate doveditoare celor îndreptățiți legal și propune acordarea titlurilor prevăzute de art. 1 și 2 din prezenta lege.

Calitatea de martir sau aceea de rănit se recunoaște celor care au decedat sau au fost răniți în acțiunile pentru victoria revoluției, în perioada 16 decembrie 1989 - 10 ianuarie 1990. Sunt martiri ai revoluției și cei care au decedat după acest interval, dacă motivul care a determinat decesul se plasează în acest interval și este în legătură cu victoria revoluției. Sunt considerați răniți cei care în acest interval au suferit, în sensul legii, vătămări grave corporale.

Pentru a-și îndeplini aceste atribuții, comisia este împuternicită să solicite relații de la orice organ de stat, precum și de la persoanele fizice și juridice.