Monitorul Oficial 33/1991: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare
Migrat la civvic.ro
Fără descriere a modificării
(Migrat la civvic.ro)
 
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{MigrationWarning}}
__FORCETOC__
__FORCETOC__
[[Category:Monitorul Oficial|*1991 0033]]
[[Category:Monitorul Oficial|*1991 0033]]


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul III, Nr. [[issue::33]] - Luni, 11 februarie [[year::1991]]
Anul III, Nr. [[issue::0033]] - Partea I - Luni, 11 februarie [[year::1991]]


== Legi==
== Legi==
Linia 9: Linia 10:
=== Lege pentru soluționarea conflictelor colective de muncă ===
=== Lege pentru soluționarea conflictelor colective de muncă ===


'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.
:'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.


'''Capitolul I'''
'''Capitolul I'''


'''Dispoziţii generale'''
'''Dispoziții generale'''


Art. l. - Exercitarea dreptului la muncă și revendicarea drepturilor economice și sociale aferente muncii sunt garantate de legile țării și nu pot fi îngrădite.
Art. 1. - Exercitarea dreptului la muncă și revendicarea drepturilor economice și sociale aferente muncii sunt garantate de legile țării și nu pot fi îngrădite.


Art. 2. - (1) Conflictele cu privire la interesele profesionale cu caracter economic și social ale salariaților, organizați sau neorganizati în sindicate, rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă dintre unitate, pe de o parte, și salariații acesteia ori majoritatea salariaților ei, pe de altă parte, constituie conflicte colective de muncă și se soluționează potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 2. - (1) Conflictele cu privire la interesele profesionale cu caracter economic și social ale salariaților, organizați sau neorganizați în sindicate, rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă dintre unitate, pe de o parte, și salariații acesteia ori majoritatea salariaților ei, pe de altă parte, constituie conflicte colective de muncă și se soluționează potrivit prevederilor prezentei legi.


(2) Conflictele colective de muncă pot avea loc și între conducerea unității și salariații unei subunități sau unui compartiment al acesteia, precum și între conducerea unității și salariații care exercită aceeași meserie sau profesie în respectiva unitate.
(2) Conflictele colective de muncă pot avea loc și între conducerea unității și salariații unei subunități sau unui compartiment al acesteia, precum și între conducerea unității și salariații care exercită aceeași meserie sau profesie în respectiva unitate.


Art. 3. - Nu constituie conflicte colective de muncă:
Art. 3. - Nu constituie conflicte colective de muncă:
:a) litigiile dintre salariați și unitate a căror soluționare este supusă altor reglementări legale decât cele prevăzute în prezenta lege;
:a) litigiile dintre salariați și unitate a căror soluționare este supusă altor reglementări legale decât cele prevăzute în prezenta lege;
:b) revendicările salariaților pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi.
:b) revendicările salariaților pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi.


Linia 35: Linia 38:
'''Capitolul II'''
'''Capitolul II'''


''''Concilierea conflictelor colective de muncă'''
'''Concilierea conflictelor colective de muncă'''


'''Secţiunea I'''
'''Secțiunea I'''


'''Concilierea directă'''
'''Concilierea directă'''


Art. 7. - (l) În toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă, organul sindical sau, în lipsa acestuia, reprezentanții aleși ai salariaților vor sesiza conducerea unității despre această situație.  
Art. 7. - (1) În toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă, organul sindical sau, în lipsa acestuia, reprezentanții aleși ai salariaților vor sesiza conducerea unității despre această situație.  


(2) Sesizarea se va face în scris, cu precizarea revendicărilor salariaților, inclusiv motivarea acestora, precum și a propunerilor de soluționare, iar conducerea unității este obligată sa o primească și să o înregistreze.
(2) Sesizarea se va face în scris, cu precizarea revendicărilor salariaților, inclusiv motivarea acestora, precum și a propunerilor de soluționare, iar conducerea unității este obligată o primească și să o înregistreze.


(3) Cerința prevăzută de alin. 2 se consideră îndeplinită și dacă revendicările salariaților, motivarea acestora și propunerile de soluționare sunt exprimate de sindicat sau de către reprezentanții aleși ai salariaților cu ocazia primirii la conducerea unității și discuțiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.
(3) Cerința prevăzută de alin. 2 se consideră îndeplinită și dacă revendicările salariaților, motivarea acestora și propunerile de soluționare sunt exprimate de sindicat sau de către reprezentanții aleși ai salariaților cu ocazia primirii la conducerea unității și discuțiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.
Linia 49: Linia 52:
Art. 8. - Conducerea unității are obligația de a răspunde în scris organului sindical sau, în lipsa acestuia, reprezentanților salariaților, în termen de 48 de ore de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.
Art. 8. - Conducerea unității are obligația de a răspunde în scris organului sindical sau, în lipsa acestuia, reprezentanților salariaților, în termen de 48 de ore de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.


Art. 9. - În situația în care unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, nu s-a realizat un consens, conflictul colectiv de muncă reconsidera declanșat.
Art. 9. - În situația în care unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, nu s-a realizat un consens, conflictul colectiv de muncă se consideră declanșat.


'''Secţiunea II'''
'''Secțiunea II'''


'''Concilierea organizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale'''
'''Concilierea organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale'''


Art. 10. - În cazul în care conflictul colectiv de muncă a fost declanșat în condițiile prevăzute la art. 9, sindicatul sau, după caz, reprezentanții salariaților sesizează Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin organele sale teritoriale - direcțiile de muncă și protecţie socială - în vederea continuării concilierii.
Art. 10. - În cazul în care conflictul colectiv de muncă a fost declanșat în condițiile prevăzute la art. 9, sindicatul sau, după caz, reprezentanții salariaților sesizează Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin organele sale teritoriale - direcțiile de muncă și protecție socială - în vederea continuării concilierii.


Art. 11. - (1) Sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de muncă se formulează în scris și va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele mențiuni:
Art. 11. - (1) Sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de muncă se formulează în scris și va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele mențiuni:
:a) unitatea la care s-a ivit conflictul colectiv de muncă, cu indicarea sediului și numelui conducătorului;
:a) unitatea la care s-a ivit conflictul colectiv de muncă, cu indicarea sediului și numelui conducătorului;
:b) obiectul conflictului colectiv de muncă și motivarea acestuia;
:b) obiectul conflictului colectiv de muncă și motivarea acestuia;
:c) dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 7-9;
 
:c) dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 7-9;
 
:d) indicarea persoanelor delegate să reprezinte, la conciliere, sindicatul sau, după caz, salariații.
:d) indicarea persoanelor delegate să reprezinte, la conciliere, sindicatul sau, după caz, salariații.


(2) Sesizarea se depune în două exemplare la direcția de munca și protecție socială în a cărei rază teritorială își are sediul unitatea și trebuie să fie datată și semnată de organul sindical indicat de statut sau, după caz, de reprezentanții salariaților.
(2) Sesizarea se depune în două exemplare la direcția de muncă și protecție socială în a cărei rază teritorială își are sediul unitatea și trebuie să fie datată și semnată de organul sindical indicat de statut sau, după caz, de reprezentanții salariaților.


Art. 12. - În termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale desemnează delegatul său pentru participare la concilierea conflictului colectiv de muncă, care are obligația să ia măsuri pentru:
Art. 12. - În termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale desemnează delegatul său pentru participare la concilierea conflictului colectiv de muncă, care are obligația să ia măsuri pentru:
:a) comunicarea sesizării către conducătorul unității în termen de 48 de ore de la desemnarea sa;
:a) comunicarea sesizării către conducătorul unității în termen de 48 de ore de la desemnarea sa;
:b) convocarea părților la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăși șapte zile de la înregistrarea sesizării.
:b) convocarea părților la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăși șapte zile de la înregistrarea sesizării.


Linia 73: Linia 82:
(2) În mod excepțional, când natura activității unității o impune, delegatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale poate stabili ca la conciliere să participe un număr mai mare de delegați din partea sindicatului sau salariaților.  
(2) În mod excepțional, când natura activității unității o impune, delegatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale poate stabili ca la conciliere să participe un număr mai mare de delegați din partea sindicatului sau salariaților.  


(3) Poate fi aleasă ca delegat al sindicatului sau, după caz, al salariaților orice persoană salarială a unității de cel puțin trei ani sau de la înființarea acesteia, dacă unitatea nu are trei ani de la înființare, și care a împlinit vârsta de 21 ani, nu fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 46 și 47 din prezenta lege și nici nu se află în executarea uneia din pedepsele complimentare prevăzute de art 64 din Codul penal.
(3) Poate fi aleasă ca delegat al sindicatului sau, după caz, al salariaților orice persoană salarială a unității de cel puțin trei ani sau de la înființarea acesteia, dacă unitatea nu are trei ani de la înființare, și care a împlinit vârsta de 21 ani, nu fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 46 și 47 din prezenta lege și nici nu se află în executarea uneia din pedepsele complimentare prevăzute de art. 64 din Codul penal.


Art. 14. - Pentru susținerea punctul lui de vedere al unității, conducătorul acesteia, dacă nu participă personal, va desemna, printre-o împuternicire scrisă, o delegație de 2-5 membri ai consiliului de administrație care să participe la conciliere.
Art. 14. - Pentru susținerea punctul lui de vedere al unității, conducătorul acesteia, dacă nu participă personal, va desemna, printre-o împuternicire scrisă, o delegație de 2-5 membri ai consiliului de administrație care să participe la conciliere.
Linia 83: Linia 92:
Art. 16. - (1) La data fixată pentru conciliere, delegatul Ministerului Muncă și Protecției Sociale verifică împuternicirile delegaților părților și stăruie ca aceștia să acționeze pentru a se realiza concilierea.
Art. 16. - (1) La data fixată pentru conciliere, delegatul Ministerului Muncă și Protecției Sociale verifică împuternicirile delegaților părților și stăruie ca aceștia să acționeze pentru a se realiza concilierea.


(2) Susţinerile părților și rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părți și de delegatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
(2) Susținerile părților și rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părți și de delegatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.


(3) Procesul-verbal se întocmește în trei exemplare, câte unul pentru delegații sindicatului sau, după caz, ai salariaților, conducerea unității și delegatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
(3) Procesul-verbal se întocmește în trei exemplare, câte unul pentru delegații sindicatului sau, după caz, ai salariaților, conducerea unității și delegatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Linia 89: Linia 98:
Art. 17. - În cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluționarea conflictului colectiv de muncă, acesta este obligatoriu pe întreaga durată stabilită și pentru toate părțile între care a avut loc conflictul colectiv de muncă.
Art. 17. - În cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluționarea conflictului colectiv de muncă, acesta este obligatoriu pe întreaga durată stabilită și pentru toate părțile între care a avut loc conflictul colectiv de muncă.


Art. 18. - În situațiile în care acordul cu privire la soluționarea conflictului colectiv de munca este numai parțial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora sa realizat acordul și cele rămase nesoluționate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părți referitoare la acestea din urmă.
Art. 18. - În situațiile în care acordul cu privire la soluționarea conflictului colectiv de muncă este numai parțial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul și cele rămase nesoluționate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părți referitoare la acestea din urmă.


Art. 19. - Rezultatele concilierii menționate la artă 17 și 18 vor fi aduse la cunoștință salariaților de cei care au făcut sesizarea pentru efectuarea concilierii.  
Art. 19. - Rezultatele concilierii menționate la art. 17 și 18 vor fi aduse la cunoștință salariaților de cei care au făcut sesizarea pentru efectuarea concilierii.  


'''Capitolul III'''
'''Capitolul III'''
Linia 97: Linia 106:
'''Declararea, desfășurarea și încetarea grevei'''
'''Declararea, desfășurarea și încetarea grevei'''


Art. 20. - (1) Greva constituie o încetare colectivă și voluntară a lucrului. Hotărârea de declarare a grevei se ia de către sindicate, cu acordul a cel puțin jumătate din numărul membrilor. Pentru salariații neorganizaţi în sindicate, hotărârea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puțin jumătate din numărul acestora.
Art. 20. - (1) Greva constituie o încetare colectivă și voluntară a lucrului. Hotărârea de declarare a grevei se ia de către sindicate, cu acordul a cel puțin jumătate din numărul membrilor. Pentru salariații neorganizați în sindicate, hotărârea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puțin jumătate din numărul acestora.


(2) Grevele pot fi de avertisment sau propriu-zise.
(2) Grevele pot fi de avertisment sau propriu-zise.
Linia 105: Linia 114:
Art. 21. - Greva este organizată și condusă de organul sindical sau, după caz, de reprezentanții salariaților, care vor stabili și durata acesteia.
Art. 21. - Greva este organizată și condusă de organul sindical sau, după caz, de reprezentanții salariaților, care vor stabili și durata acesteia.


Art. 22. - Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate toate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de munca prin procedurile de conciliere prevăzute la art. 7-l9 și dacă momentul declanșării a fost adus la cunoștință conducerii unității de către organizatori, cu 48 de ore înainte.
Art. 22. - Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate toate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile de conciliere prevăzute la art. 7-l9 și dacă momentul declanșării a fost adus la cunoștință conducerii unității de către organizatori, cu 48 de ore înainte.


Art. 23. - În situația în care, după declararea grevei, jumătate din membrii de sindicat sau jumătate din salariații care au hotărât declararea grevei renunţă la grevă, aceasta trebuie să înceteze.
Art. 23. - În situația în care, după declararea grevei, jumătate din membrii de sindicat sau jumătate din salariații care au hotărât declararea grevei renunță la grevă, aceasta trebuie să înceteze.


Art. 24. - (1) Greva poate fi declarată numai pentru apărarea intereselor profesionale cu caracter economic și social ale salariaților.
Art. 24. - (1) Greva poate fi declarată numai pentru apărarea intereselor profesionale cu caracter economic și social ale salariaților.
Linia 121: Linia 130:
(2) Salariații care nu participă la grevă își pot continua activitatea, dacă aceasta este posibil.  
(2) Salariații care nu participă la grevă își pot continua activitatea, dacă aceasta este posibil.  


(3) Salariații aflați în grevă trebuie să se abțină de la orice acțiune de natură să împiedice continuarea activității de către cei care nu participa la grevă.
(3) Salariații aflați în grevă trebuie să se abțină de la orice acțiune de natură să împiedice continuarea activității de către cei care nu participă la grevă.


(4) Nu se consideră acțiune de natură să împiedice activitatea faptul că din cauza grevei a încetat întregul proces de producție din unitate.
(4) Nu se consideră acțiune de natură să împiedice activitatea faptul că din cauza grevei a încetat întregul proces de producție din unitate.


Art. 27. - Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unității, au obligația ca pe durata acesteia să protejeze bunurile unității și să asigure funcționarea continua a utilajelor și instalațiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viața sau sănătatea oamenilor ori ar putea cauza pagube ireparabile.
Art. 27. - Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unității, au obligația ca pe durata acesteia să protejeze bunurile unității și să asigure funcționarea continuă a utilajelor și instalațiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viața sau sănătatea oamenilor ori ar putea cauza pagube ireparabile.


Art. 28. - Pe durata grevei, conducerea unității nu poate fi împiedicată să-și desfășoare activitatea de salariații aflați în grevă sau de organizatorii acesteia.
Art. 28. - Pe durata grevei, conducerea unității nu poate fi împiedicată să-și desfășoare activitatea de salariații aflați în grevă sau de organizatorii acesteia.
Linia 147: Linia 156:
(3) Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligația prevăzută la alin. 1 atrage răspunderea patrimonială a acestora pentru pagubele cauzate unității.
(3) Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligația prevăzută la alin. 1 atrage răspunderea patrimonială a acestora pentru pagubele cauzate unității.


Art. 33. - Conducătorul unității, când apreciază că greva a fost declarată ori se continuă fără respectarea legii, se poate adresa judecătoriei în raza căreia își are sediul unitatea, cu 0 cerere pentru constatarea neîndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege pentru declanșarea sau continuarea grevei.
Art. 33. - Conducătorul unității, când apreciază că greva a fost declarată ori se continuă fără respectarea legii, se poate adresa judecătoriei în raza căreia își are sediul unitatea, cu o cerere pentru constatarea neîndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege pentru declanșarea sau continuarea grevei.


Art. 34. - Judecătoria fixează termen pentru soluționarea cererii, care nu poate fi mai mare de trei zile de la sesizare, și dispune citarea părților.
Art. 34. - Judecătoria fixează termen pentru soluționarea cererii, care nu poate fi mai mare de trei zile de la sesizare, și dispune citarea părților.


Art. 35. - (1) Judecătoria examinează cererea și pronunță, de urgență, o hotárire prin care, după caz:
Art. 35. - (1) Judecătoria examinează cererea și pronunță, de urgență, o hotărâre prin care, după caz:
 
:a) respinge cererea unității;
:a) respinge cererea unității;
:b) admite cererea unității și dispune încetarea grevei ca fiind ilegală.
:b) admite cererea unității și dispune încetarea grevei ca fiind ilegală.


Linia 159: Linia 170:
Art. 36. - (1) Judecătoria și tribunalul județean sau al municipiului București soluționează cererea sau, după caz, recursul în complet format potrivit legii pentru judecarea litigiilor individuale de muncă.
Art. 36. - (1) Judecătoria și tribunalul județean sau al municipiului București soluționează cererea sau, după caz, recursul în complet format potrivit legii pentru judecarea litigiilor individuale de muncă.


(2) Judecarea conflictelor colective de muncă se face potrivit Codului de procedura civilă, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
(2) Judecarea conflictelor colective de muncă se face potrivit Codului de procedură civilă, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.


(3) În cazul în care dispun încetarea grevei ca fiind ilegală, instanțele vor decide obligarea celor vinovați la despăgubirile cerute de unitate pentru pagubele ce i-au fost pricinuite.  
(3) În cazul în care dispun încetarea grevei ca fiind ilegală, instanțele vor decide obligarea celor vinovați la despăgubirile cerute de unitate pentru pagubele ce i-au fost pricinuite.  
Linia 178: Linia 189:
* un arbitru stabilit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
* un arbitru stabilit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.


Art. 41. - Comisia de arbitraj își desfășoară activitatea de soluționare a conflictului colectiv de muncă la sediul Ministerului Muncii și Protecției Sociale sau, după*caz, la sediul direcției de muncă și protecție socială.
Art. 41. - Comisia de arbitraj își desfășoară activitatea de soluționare a conflictului colectiv de muncă la sediul Ministerului Muncii și Protecției Sociale sau, după caz, la sediul direcției de muncă și protecție socială.


Art. 42. - După stabilirea comisiei de arbitraj, părțile sunt obligate să depună la aceasta întreaga documentaţie privind conflictul colectiv de muncă şi susţinerile lor.
Art. 42. - După stabilirea comisiei de arbitraj, părțile sunt obligate să depună la aceasta întreaga documentație privind conflictul colectiv de muncă și susținerile lor.


Art. 43. - (1) În termen de trei zile de la primirea documentaţiei prevăzute la art. 42, comisia de arbitraj are obligaţia să convoace părţile şi să examineze împreună cu acestea conflictul colectiv de muncă, pe baza dispoziţiilor legii şi a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
Art. 43. - (1) În termen de trei zile de la primirea documentației prevăzute la art. 42, comisia de arbitraj are obligația să convoace părțile și să examineze împreună cu acestea conflictul colectiv de muncă, pe baza dispozițiilor legii și a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.


(2) Comisia de arbitraj se pronunţă printr-o hotărâre în termen de 24 de ore de la încheierea dezbaterilor.
(2) Comisia de arbitraj se pronunță printr-o hotărâre în termen de 24 de ore de la încheierea dezbaterilor.


(3) Hotărârea se comunică părţilor în termen de 24 de ore de la pronunţare.
(3) Hotărârea se comunică părților în termen de 24 de ore de la pronunțare.


(4) Prin hotărârea comisiei de arbitraj conflictul colectiv de muncă încetează.
(4) Prin hotărârea comisiei de arbitraj conflictul colectiv de muncă încetează.


Art. 44. - Pentru activitatea desfăşurată în soluţionarea unui conflict colectiv de muncă, membrii comisiei de arbitraj primesc un onorariu care se stabileşte şi se plăteşte de către părţile în litigiu în mod egal. În situaţia în care nu se realizează acordul părţilor cu privire la cuantumul onorariului, acesta se stabileşte de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ţinând seama şi de propunerile părţilor.
Art. 44. - Pentru activitatea desfășurată în soluționarea unui conflict colectiv de muncă, membrii comisiei de arbitraj primesc un onorariu care se stabilește și se plătește de către părțile în litigiu în mod egal. În situația în care nu se realizează acordul părților cu privire la cuantumul onorariului, acesta se stabilește de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ținând seama și de propunerile părților.


'''Capitolul IV'''
'''Capitolul IV'''


'''Dispoziţii finale'''
'''Dispoziții finale'''


Art.45. - (1) Nu pot declara grevă:
Art.45. - (1) Nu pot declara grevă:
:a) salariaţii care deţin funcţii de specialitate în aparatul Parlamentului, Guvernului, ministerelor, al altor organe centrale ale administraţiei de stat, prefecturilor şi primăriilor, funcţii de procuror sau judecător, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, precum şi personalul militarizat din unităţile aflate în subordinea Ministerului Justiţiei;
:b) salariaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din serviciile operative de la reactoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu care, prin oprire, prezintă pericol de explozie, precum şi cei din unităţile care execută producţie pentru nevoile de apărare a ţării.


(2) În situaţia existenţei unui conflict de muncă între unitate şi salariaţii prevăzuţi la alin. 1 lit. b) ori personalul civil din unităţile subordonate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, organul sindical sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor vor rezolva revendicările prin conciliere directă şi cu participarea delegatului Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
:a) salariații care dețin funcții de specialitate în aparatul Parlamentului, Guvernului, ministerelor, al altor organe centrale ale administrației de stat, prefecturilor și primăriilor, funcții de procuror sau judecător, personalul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și al unităților din subordinea acestor ministere, precum și personalul militarizat din unitățile aflate în subordinea Ministerului Justiției;
 
:b) salariații din unitățile sistemului energetic național, din serviciile operative de la reactoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu care, prin oprire, prezintă pericol de explozie, precum și cei din unitățile care execută producție pentru nevoile de apărare a țării.
 
(2) În situația existenței unui conflict de muncă între unitate și salariații prevăzuți la alin. 1 lit. b) ori personalul civil din unitățile subordonate Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, organul sindical sau, după caz, reprezentanții salariaților vor rezolva revendicările prin conciliere directă și cu participarea delegatului Ministerului Muncii și Protecției Sociale.


(3) Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel, de la plecarea şi până la întoarcerea în ţară, nu poate declara grevă. Personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convenţii internaţionale ratificate de statul român.
(3) Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel, de la plecarea și până la întoarcerea în țară, nu poate declara grevă. Personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convenții internaționale ratificate de statul român.


(4) În unităţile sanitare, farmaceutice, de învăţământ, telecomunicaţii, ale radioteleviziunii, în unităţile de transporturi pe căile ferate, inclusiv cele de reparat material rulant, în unităţile de transporturi fluviale, în unităţile de aviaţie civilă şi cele de stat care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu pâine, lapte, carne, gaze, energie electrică, căldură şi apă, greva este permisă cu condiţia ca organizatorii să asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de 1/3 din activitatea normală.
(4) În unitățile sanitare, farmaceutice, de învățământ, telecomunicații, ale radioteleviziunii, în unitățile de transporturi pe căile ferate, inclusiv cele de reparat material rulant, în unitățile de transporturi fluviale, în unitățile de aviație civilă și cele de stat care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu pâine, lapte, carne, gaze, energie electrică, căldură și apă, greva este permisă cu condiția ca organizatorii să asigure serviciile esențiale, dar nu mai puțin de 1/3 din activitatea normală.


Art. 46. - (1) Fapta persoanei care prin ameninţări ori violenţe împiedică sau obligă un salariat sau un grup de salariaţi să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă de la 2.000 lei la 7.000 lei, dacă fapta nu întruneşte elementele unei alte infracţiuni pentru care legea penală prevede o pedeapsă mai gravă.
Art. 46. - (1) Fapta persoanei care prin amenințări ori violențe împiedică sau obligă un salariat sau un grup de salariați să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă de la 2.000 lei la 7.000 lei, dacă fapta nu întrunește elementele unei alte infracțiuni pentru care legea penală prevede o pedeapsă mai gravă.


(2= tentativa se pedepseşte.
(2) Tentativa se pedepsește.


Art. 47. - Declararea grevei de către organizatori cu nesocotirea interdicţiilor şi condiţiilor prevăzute la art. 24 alin. 2 sau la art. 45 alin. 1, 3 şi 4 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă de la 2.000 lei la 7.000 lei, dacă fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni pentru care legea penală prevede o pedeapsă mai gravă.
Art. 47. - Declararea grevei de către organizatori cu nesocotirea interdicțiilor și condițiilor prevăzute la art. 24 alin. 2 sau la art. 45 alin. 1, 3 și 4 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă de la 2.000 lei la 7.000 lei, dacă fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni pentru care legea penală prevede o pedeapsă mai gravă.


Art. 48. - Participarea salariaţilor la grevă nu înlătură răspunderea lor materială, contravenţională, civilă sau penală, după caz, dacă faptele săvârşite în timpul grevei atrag, potrivit legii, această răspundere.
Art. 48. - Participarea salariaților la grevă nu înlătură răspunderea lor materială, contravențională, civilă sau penală, după caz, dacă faptele săvârșite în timpul grevei atrag, potrivit legii, această răspundere.




{{SemnLege|dataSenat=7 februarie 1991|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=11 februarie 1991|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea pentru soluționarea conflictelor colective de muncă|presRom=Ion Iliescu|dataPres=11 februarie 1991|nrLege=15}}
{{SemnLege|dataSenat=7 februarie 1991|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=11 februarie 1991|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea pentru soluționarea conflictelor colective de muncă|presRom=Ion Iliescu|dataPres=11 februarie 1991|nrLege=15}}
2.173 de modificări

Meniu de navigare