Monitorul Oficial 150/1991

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0150 - Partea I - Joi, 18 iulie year::1991

Hotărâri ale Adunării Deputaților

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat

În temeiul art. 71 alin. final din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României și având în vedere Raportul Comisiei de validare,

Adunarea Deputaților hotărăște:

Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al domnului Gheorghe Roman, în Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan | București, 8 iulie 1991 | Nr. 12.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind autorizarea Institutului român de standardizare să desfășoare activități de import-export și comercializare de standarde și alte publicații de specialitate

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Până la data de 31 decembrie 1992, Institutul român de standardizare este autorizat să desfășoare activități de import-export și comercializare de standarde și alte publicații de specialitate din domeniul său de activitate, cu obligația vărsării la bugetul administrației centrale de stat a veniturilor obținute în lei și valută.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 24 iunie 1991 | Nr. 442.

Hotărâre cu privire la plata salariilor contabililor șefi din cooperativele agricole, în perioada 1 iulie - 31 decembrie 1991

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Salariile contabililor șefi din cooperativele agricole se vor achita în perioada 1 iulie - 31 decembrie 1991 din sumele obținute ca urmare a lichidării patrimoniului cooperativelor agricole de producție, înainte de achitarea creditorilor cooperativei.

Art. 2. - Plata salariilor, contribuției privind asigurările sociale, cotei de șomaj și compensațiilor bănești pentru contabilii șefi din cooperativele agricole se va face de către direcțiile generale pentru agricultură și alimentație, județene, din sumele încasate în acest scop de la cooperativele agricole.

Salariile contabililor șefi se vor stabili în conformitate cu prevederile art. 33 din Hotărârea Guvernului nr. 307/1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 24 iunie 1991 | Nr. 443.

Hotărâre privind prețurile de contractare și de achiziție pentru cantitățile de grâu, orz și orzoaică ce se livrează la fondul de stat și furaje din recolta anului 1991

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Prețurile de contractare și de achiziție garantate de stat pentru cantitățile de grâu, orz și orzoaică ce se livrează la fondul de stat, furaje și pentru uiumul provenit de la morile prestatoare cu capital de stat, precum și cele pentru decontarea prestațiilor cu plata în cereale, sunt următoarele:

	U.M.	Preț lei/U.M.
Grâu tare	kg	10,00
Grâu, secară, triticale	kg	8,00
Orz	kg	7,00
Orzoaică (90% germinație)	kg	9,00

Art. 2. - Corespunzător prevederilor art. 1 se modifică prețurile de contractare și de achiziție din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 191/1991.

Art. 3. - Condițiile de livrare și de calitate sunt cele în vigoare la data prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 27 iunie 1991 | Nr. 445.

Norme emise de Banca Națională a României

Norme pentru aplicarea prevederilor referitoare la sumele în valută și în lei ce pot fi introduse și scoase din România potrivit Regulamentului privind operațiunile curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Națională a României și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 13 mai 1991 (art. 13, 14, 15, 16, 17, 18 și 19)

Capitolul I

Cu privire la sumele în valută efectivă (numerar) ce pot fi introduse în România

1. Persoanele fizice pot intra în România cu valută efectivă (numerar) în limita unei sume echivalente cu 50.000 dolari S.U.A. (art. 13 din regulament).

În sensul prezentelor norme, prin valută efectivă (numerar) se înțeleg biletele de bancă străine și monedele străine în circulație.

2. Limita de 50.000 dolari S.U.A. arătată la pct. 1 de mai sus constituie suma maximă în valută efectivă (numerar) de persoană fizică și călătorie ce poate fi introdusă în România.

În sensul prezentelor norme, în categoria persoane fizice se cuprind:

• cetățeni români cu domiciliul în România;
• cetățeni români cu domiciliul în străinătate;
• cetățeni străini cu domiciliul în străinătate;
• cetățeni străini cu domiciliul în România;
• alte categorii de cetățeni străini.

De asemenea, se cuprind persoanele fizice care sunt reprezentanți ai persoanelor juridice.

3. La intrarea în România, persoanele fizice, cetățeni români și străini, sunt obligate să declare organelor vamale românești sumele în valută efectivă (numerar) aflate asupra lor, care depășesc echivalentul a 1.000 dolari S.U.A. (art. 16 din regulament). Declarația vamală, vizată de vamă, rămâne asupra declarantului, urmând a fi prezentată la ieșirea din țară, pentru justificarea valutei.

4. Sumele în valută efectivă (numerar) ce depășesc limita de 50.000 dolari S.U.A. se depun la organele vamale din punctele de trecere a frontierei de stat românești.

Pentru aceste sume, organul vamal va întocmi o chitanță de consemnare în 3 exemplare, conținând elementele necesare de identificare a depunătorului și a sumei în valută (numele și prenumele deponentului, numărul și seria pașaportului, țara care l-a eliberat, felul valutei și suma, motivul depunerii), precum și denumirea băncii comerciale din România unde urmează a fi depusă suma în valută pentru consemnare pe numele deponentului. Chitanța de consemnare se datează și se semnează de către organul vamal care a întocmit-o și care va aplica, totodată, pe aceasta ștampila sa personală.

Băncile comerciale la care s-au făcut depuneri de astfel de sume le pot transfera în străinătate, pe baza cererii titularului și cu reținerea de la acesta a originalului chitanței vamale de consemnare, în termen de 3 ani de la data depunerii în bancă. După acest termen, sumele în valută în cauză se virează de bănci la fondul valutar al statului, iar echivalentul în lei, la bugetul administrației centrale de stat, în conformitate cu Normele metodologice nr. V/72/11/1991 privind efectuarea de către bănci a operațiunilor legate de virarea la buget a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor venituri datorate de agenții economici în valută, emise de Banca Națională a României.

La soluționarea cererilor de transfer în străinătate, băncile comerciale vor avea în vedere și vor aplica și celelalte reglementări în vigoare în România privind supravegherea și controlul tranzacțiilor valutare.

5. Pentru operațiunile efectuate, vămile și băncile comerciale percep comisioanele, taxele și spezele practicate de acestea în cadrul reglementărilor și normelor specifice de lucru.

Capitolul II

Cu privire la sumele în valută efectivă (numerar) ce pot fi scoase din România

6. Persoanele fizice rezidente în România pot ieși din țară cu sume în valută efectivă (numerar) echivalente cu maximum 5.000 dolari S.U.A./persoană/călătorie (art. 14 din regulament).

Persoanele fizice rezidente în România sunt cetățenii români cu domiciliul în România, cetățenii străini cu domiciliul în România, precum și cetățenii străini aflați temporar în România care au solicitat și au obținut statut de rezident în România.

În cadrul limitei de la alin. 1, scoaterea din țară a sumelor se efectuează în următoarele condiții:

a) sumele în valută efectivă (numerar) până la 1.000 dolari S.U.A. de persoană și călătorie se pot scoate fără justificarea provenienței lor cu vreun document;

b) sumele în valută efectivă (numerar) care depășesc 1.000 dolari S.U.A., dar până la maximum 5.000 dolari S.U.A., pot fi scoase din țară pe baza unui document bancar (adeverință, certificat de valută etc.) care probează că suma a fost ridicată de la bancă. Aceste sume se înscriu de către destinatar în declarația vamală (art. 16 din regulament).

7. Persoanele fizice rezidente care scot din țară sume în valută efectivă (numerar) în limita de la pct. 6 de mai sus le pot utiliza în străinătate pentru operațiuni curente (art. 14 din regulament), cum sunt: cheltuieli în cadrul călătoriilor turistice în grup organizat sau individual, pe cont propriu; vizite la rude sau prieteni; tratamente medicale sau procurarea de medicamente; participare la congrese, conferințe, simpozioane sau alte categorii de manifestări științifice, culturale, sportive etc.; studii în străinătate; procurări de bunuri de consum de uz personal și plăți de servicii; deplasări în interes de serviciu etc. Aceste destinații sunt exemplificative și nu limitative.

În cazul în care aceste sume ar fi destinate unor investiții de capital în străinătate (investiție directă, cumpărări de acțiuni, obligațiuni sau titluri de stat etc.) este necesar ca persoana fizică respectivă să obțină o autorizație prealabilă a Băncii Naționale a României.

8. În cazul în care persoanele fizice rezidente în România au asupra lor sume în valută efectivă (numerar) care depășesc plafonul arătat la cap. II, pct. 6 de mai sus, au obligația să le depună la organele vamale, care le vor consemna pe numele titularilor, urmându-se procedura de la cap. I, pct. 4 alin. 2 și 3 din prezentele norme.

9. Persoanele fizice aflate temporar în România (cetățeni străini cu domiciliul în străinătate) pot scoate din România sume în valută efectivă (numerar) în limita sumelor declarate la intrarea în România (art. 16 din regulament). Sumele în cauză se justifică cu declarația vamală completată la intrarea în România, conform cap. I, pct. 3 din prezentele norme.

Aceste persoane pot avea, de asemenea, asupra lor sume în valută efectivă (numerar) care provin din ridicări din conturi și transferuri bancare în România, ori din încasarea în România a cecurilor de călătorie, cecurilor bancare, cărților de credit și a altor instrumente de plată. Aceste sume se justifică cu un document eliberat de unitatea bancară sau o altă persoană juridică autorizată din România.

În cazul în care persoanele fizice în cauză au asupra lor la ieșirea din România sume în valută în numerar peste cele justificate, potrivit alin. 1 și 2 de la acest punct, au obligația să le depună la organele vamale, urmându-se procedura de la cap. I, pct. 4 din prezentele norme.

10. În cazul în care persoanele fizice încearcă să scoată din România valută efectivă (numerar) peste limitele permise, conform cap. I și II din prezentele norme, în forme vădit frauduloase, organele vamale vor reține aceste sume. În acest scop, se întocmește un proces-verbal de constatare a contravenției, în două exemplare, din care un exemplar se înmânează contravenientului.

Sumele reținute se depun de către vamă în cont la o bancă comerciala autorizată.

Împotriva procesului-verbal de contravenție, contravenientul are dreptul să facă plângere la judecătoria din raza teritorială a organului vamal constatator, în termen de 90 de zile de la data primirii procesului-verbal.

În baza hotărârii judecătorești, suma în valută confiscată se virează la fondul valutar al statului, iar echivalentul în lei se face venit la bugetul administrației centrale de stat.

Capitolul III

Cu privire la alte instrumente de plată în valută

11. Persoanele fizice române și străine pot introduce și scoate din România cecuri de călătorie, cecuri bancare, cărți de credit și orice alte instrumente bancare similare, exprimate în valută străină.

Limitele și condițiile arătate la cap. I și II din prezentele norme nu se referă la instrumentele de plată menționate la alin. 1 din acest punct.

Capitolul IV

Cu privire la introducerea și scoaterea de sume în lei din România

12. Persoanele fizice nu pot introduce sau scoate din România sume efective (numerar) mai mari de 2.500 lei de persoană și călătorie (art. 18 din regulament).

În sensul prezentelor norme, prin sume efective (numerar) în lei se înțeleg biletele de bancă românești și monedele românești în circulație.

Sunt interzise scoaterea din România și introducerea în România a bancnotei de 500 lei.

Persoanele fizice, conform alin. 1, sunt cele precizate la cap. I, pct. 2 din prezentele norme.

13. La ieșirea din România, persoanele fizice menționate la pct. 12 de mai sus au obligația să declare sumele în lei care depășesc plafonul de 2.500 lei de persoană și să le depună organelor vamale contra chitanță de consemnare, urmându-se procedura de consemnare similară celei de la cap. I, pct. 4 din prezentele norme.

Deponenților care sunt cetățeni români sau cetățeni străini cu domiciliul în România li se restituie aceste sume la întoarcerea din călătorie.

În cazul persoanelor fizice cetățeni străini cu domiciliul în străinătate aflate temporar în România și cetățeni români cu domiciliul în străinătate - restituirea se poate face cu ocazia unei noi călătorii în România.

Termenul maxim de restituire este de 3 ani. După expirarea acestui termen, sumele în cauză se fac venit la bugetul administrației centrale de stat.

14. În cazul în care persoanele fizice încearcă să scoată din România sume în lei, în numerar, peste limita permisă potrivit pct. 12 de mai sus, în forme vădit frauduloase, organele vamale vor reține aceste sume în vederea confiscării, procedându-se conform cap. II, pct. 10 din prezentele norme. Totodată, în funcție de gravitatea faptei, vor sesiza organele Ministerului de Interne din punctele de trecere a frontierei de stat, în vederea reținerii și declanșării procedurii de urmărire penală.

15. La intrarea în România, persoanele fizice nu pot introduce sume în lei peste limita de 2.500 lei de persoană și călătorie, prevăzută la pct. 12 de mai sus. Sumele în lei peste această limită se confiscă de organele vamale și se fac venit la bugetul administrației centrale de stat.

16. Pentru operațiunile efectuate în cadrul prevederilor de la cap. IV, vama reține comisioanele și spezele practicate în baza reglementărilor și normelor specifice de lucru.

Capitolul V

Alte dispoziții

17. Membrii reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale în România, cetățeni străini, precum și membrii familiilor lor, sunt scutiți de obligațiile prevăzute în prezentele norme.

Aceleași scutiri se aplică și întregului personal al reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale din România, compus din cetățeni străini, precum și membrilor familiilor lor.

Prevederile de la acest punct se aplică, de asemenea, cetățenilor străini, persoane oficiale, posesoare de pașapoarte diplomatice, în misiune temporară, în vizită sau în trecere prin România, precum și persoanelor care se bucură de privilegii diplomatice, în baza convențiilor diplomatice la care România a aderat.

18. Scoaterea din România de titluri publice (titluri de stat) românești exprimate în valută străină, cât și a celor exprimate în lei se poate efectua numai pe baza autorizației date de Banca Națională a României (art. 17 și 19 din regulament).

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu | București, 6 iunie 1991 | Nr. V/371/21.

Norme pentru aplicarea unor prevederi din Hotărârea Guvernului României nr. 352/1991 (art. 1, 2 și 3) și a prevederilor art. 3 din Regulamentul privind operațiunile curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Națională a României și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 13 mai 1991

1. Vânzările de mărfuri cu amănuntul către populație se efectuează de către toate persoanele juridice, indiferent de forma de proprietate și organizare, numai cu plata în lei.

2. Fac excepție de la pct. 1 unitățile de comercializare cu amănuntul din aeroporturi și alte puncte de trecere a frontierei de stat care funcționează în regim de „duty-free”, precum și cele de comercializare de mărfuri în valută către membrii reprezentanțelor diplomatice, care vor efectua vânzări în valută în baza autorizației date de Banca Națională a României.

De asemenea, fac excepție unitățile autorizate de Banca Națională a României, care desfac mărfuri la bordul aeronavelor și navelor românești, precum și în vagoanele-restaurant și de dormit românești care circulă în trafic internațional și care vor efectua vânzările respective cu plata în valută sau în lei, conform opțiunii cumpărătorului. La vânzările cu plata în lei, acestea vor fi limitate la suma de 2.500 lei de persoană, care este permisă la scoaterea din România, potrivit Regulamentului privind operațiunile curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Națională a României.

Agenții economici care au în gestiunea lor unitățile de la alineatele precedente sunt obligați să înregistreze zilnic, în evidențele lor contabile încasările în valută efectivă obținute din activitatea de vânzare desfășurată.

De asemenea, ei au obligația să păstreze sumele încasate la băncile comerciale autorizate, unde își au deschise conturile în valută.

3. Agenții economici prevăzuți la pct. 1 de mai sus au la dispoziție un interval de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 352/13.V.1991 pentru a organiza trecerea la vânzarea către populație numai cu plata în lei.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu | București, 10 iunie 1991 | Nr. V/398/23.

Norme pentru aplicarea prevederilor referitoare la înființarea și funcționarea caselor de schimb valutar conform Regulamentului privind operațiunile curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Națională a României și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 101 din 13 mai 1991

I. Categorii de persoane autorizate să efectueze schimb valutar

1. Pentru efectuarea operațiunilor de schimb valutar pe teritoriul României, Banca Națională a României autoriză următoarele categorii de persoane juridice: (a) bănci comerciale autorizate să participe la piața valutară și (b) case de schimb valutar organizate de alte bănci comerciale decât cele prevăzute la lit. (a) de la acest punct, agenții de turism, societăți cu activitate turistică și alte categorii de persoane juridice înregistrate conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

2. Băncile autorizate să participe la piața valutară vor continua să efectueze toate tranzacțiile valutare permise în mod curent, inclusiv cumpărarea și vânzarea de valută contra lei de la rezidenți și nerezidenți, persoane fizice. Aceste operațiuni se vor efectua în condițiile prevăzute la cap. III de mai jos.

3. Casele de schimb valutar constituie o categorie de persoane juridice, autorizate de Banca Națională a României, care au permisiunea de a cumpăra și vinde valută în numerar, precum și de a cumpăra cecuri de călătorie în valută și a încasa unele servicii turistice specifice, prevăzute în mod expres în autorizația de funcționare. Casele de schimb valutar pot participa la piața valutară interbancară numai prin intermediul băncii lor corespondente autorizate.

II. Condițiile pentru acordarea autorizațiilor și funcționarea caselor de schimb valutar

Băncile comerciale, altele decât cele menționate în cap. I, pct. 1 lit. (a) de mai sus, agențiile de turism, societățile cu activitate turistică și alte persoane juridice înregistrate conform Legii nr. 31/1990 pot solicita Băncii Naționale a României acordarea de autorizații de funcționare pentru case de schimb valutar, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) solicitantul trebuie să aibă un spațiu permanent de lucru cu acces public și adresă identificabile;

(b) solicitantul trebuie să notifice numele și adresa băncii (băncilor) sale;

(c) solicitantul constituit conform Legii nr. 31/1990 trebuie să prezinte dovada capitalului vărsat în totalitate în numele casei de schimb valutar ca persoană juridică independentă.
Totodată, solicitantul va trebui să prezinte dovada existenței unor disponibilități în cont, la înființare, echivalente cu 10 milioane lei. Această sumă va putea fi revizuită periodic de către organul ce eliberează autorizația de funcționare;

(d) casa de schimb valutar trebuie să aibă personal fără cazier judiciar. Numai personalul angajat are dreptul să efectueze operațiuni în numele casei de schimb valutar;

(e) casa de schimb valutar să aibă asigurată dotarea tehnică necesară pentru verificarea autenticității bancnotelor, precum și pentru păstrarea și manipularea în deplină securitate a valutei;

(f) fiecare solicitant îndeplinind condițiile de autorizare pentru schimb valutar va plăti un comision de autorizare de 50.000 lei;

(g) comisionul de autorizare este supus revederii periodice;

(h) casa de schimb valutar este înregistrată ca o persoană juridică și poate avea în cadrul său un număr nelimitat de puncte de schimb, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la lit. {a), (b), (d) și (e) de la acest capitol;

(i) casele de schimb valutar pot începe operațiunile după primirea autorizației de la Banca Națională a României;

(j) Banca Națională a României își rezervă dreptul de a refuza unui solicitant eliberarea autorizației.

III. Operațiuni de schimb valutar

1. Casa de schimb valutar poate cumpăra în mod liber, fără limitări, valută sub forma bancnotelor și cecurilor de călătorie, în oricare din valutele cotate de Banca Națională a României, de la rezidenți și nerezidenți, persoane fizice. De asemenea, poate încasa unele servicii turistice specifice care sunt prevăzute în mod expres în autorizația de funcționare.

2. Casa de schimb valutar poate vinde valută sub forma bancnotelor numai rezidenților, în oricare din valutele cotate de Banca Națională a României, până la o sumă maximă în echivalent cu 1.000 dolari S.U.A., de tranzacție, adică limita admisă liber sub formă de bancnote în conformitate cu Regulamentul emis la 13 mai 1991 de Banca Națională a României privind operațiunile curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine.

3. Casa de schimb valutar poate vinde nerezidenților, contra lei, valută sub formă de bancnote în oricare din valutele cotate de Banca Națională a României, dar numai până la concurența sumei evidențiate ca fiind schimbate din valută în lei pe documentul emis de o casă de schimb valutar din România.

Astfel de operațiuni se pot efectua numai pentru documente de schimb emise în ultimele 30 de zile și numai pentru sumele în lei pentru care nu au mai fost efectuate restituiri de valută în acest interval de timp de către un punct de schimb valutar.

Pentru scopul acestei reglementări, casele (punctele) de schimb valutar vor menționa pe documentele în cauză sumele în lei pentru care s-au efectuat restituiri de valută și data, pe care le vor confirma cu semnătura lucrătorului și ștampila punctului de schimb valutar. Punctul de schimb valutar care efectuează restituirea ultimului sold va reține documentul respectiv.

4. Atât cursurile de vânzare, cât și cele de cumpărare pentru toate valutele și cecurile de călătorie negociate vor fi afișate zilnic, la loc vizibil, la începutul programului de lucru. Cursurile afișate nu mai pot fi modificate în timpul zilei respective de lucru.

5. Fiecare casă de schimb valutar poate să-și stabilească liber cursurile de schimb, atât cele de vânzare cât și cele de cumpărare, cu condiția ca nivelul cursului de vânzare să nu depășească cu mai mult de 10% cursul de cumpărare.

6. Pentru operațiunile de schimb valutar se pot încasa comisioane în afara marjei între cursurile de vânzare și cele de cumpărare.

IV. Conturile în valută ale caselor de schimb valutar

1. Casa de schimb valutar trebuie să-și păstreze disponibilitățile în valută numai în conturi deschise la bănci autorizate din România.

2. Disponibilitățile din conturile în valută ale unei case de schimb valutar vor fi utilizate numai pentru operațiunile curente.

V. Cerințe de evidență și raportare

1. Pentru fiecare tranzacție, casa de schimb valutar va întocmi documentele de schimb valutar în care va înregistra numele persoanei care face tranzacția, documentul de identitate (pașaport sau documentul național de identitate, după caz) și numărul acestuia, suma în valută, cursul de schimb și suma în lei. Originalul documentului de schimb valutar, datat, semnat și ștampilat de casa (punctul) de schimb, se înmânează clientului.

2. Se va ține un registru zilnic al tranzacțiilor, indicând cumpărările de valută în bancnote și cecuri de călătorie, pe feluri de valută și vânzările de valută (bancnote), pe feluri de valută, precum și sumele în lei plătite și, respectiv, încasate în cadrul acestor operațiuni.

3. Până la data de 15 a fiecărei luni, casele de schimb vor transmite Băncii Naționale a României - Oficiul de control al devizelor - pentru luna precedentă, un exemplar al situației privind cumpărările de valute, pe feluri de valută, precum și a sumelor în lei aferente fiecărei categorii de operațiuni. În cazul caselor de schimb valutar care au mai multe puncte de schimb, situația se va întocmi centralizat pe casa de schimb valutar.

VI. Controlul valutar

1. O casă de schimb valutar trebuie să îndeplinească toate prevederile prezente și viitoare ale reglementărilor de schimb valutar, așa cum sunt stabilite și transmise de Banca Națională a României.

2. Personalul fiecărei case de schimb valutar este răspunzător de efectuarea în conformitate cu reglementările operațiunilor de schimb valutar.

VII. Sancțiuni

1. Autorizația unei case de schimb valutar poate fi revocată de către Banca Națională a României, dacă aceste reglementări nu sunt respectate sau dacă modul în care se desfășoară activitatea este contrar reglementărilor valutare sau legislației în general.

2. Pentru nerespectarea prevederilor în vigoare se aplică penalizările și sancțiunile în vigoare.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu | București, 4 iulie 1991 | Nr. V/630/36.