Monitorul Oficial 238/1991

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0238 - Partea I - Joi, 28 noiembrie year::1991

Legi

Legea administrației publice locale

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.

Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestionarea, sub propria responsabilitate, a intereselor colectivităților pe care le reprezintă.

Aplicarea principiilor enunțate nu poate aduce atingere caracterului de stat național unitar al României.

Art. 2. - Unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele și județele.

Comunele pot fi formate din unu sau mai multe sate și cătune.

Unele orașe pot fi declarate municipii, în condițiile legii. Municipiile pot avea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a căror delimitare și organizare se stabilesc prin lege.

Art. 3. - Delimitarea comunelor, orașelor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii.

Art. 4. - Comunele, orașele și județele sunt persoane juridice. Ele au deplină capacitate, posedă un patrimoniu și au inițiativă în tot ceea ce privește administrarea intereselor publice locale, exercitând, în condițiile legii, autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite.

Ca persoane juridice civile au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit legii.

Art. 5. - Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de lege.

Autoritățile administrației publice locale se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Acestea sunt subordonate autorităților administrative ale municipiilor.

Art. 6. - Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și orașe, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 7. - În fiecare județ se alege un consiliu județean, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean alege, din rândul membrilor săi, președintele și delegația permanentă.

Art. 8. - Raporturile dintre administrația publică județeană și cea locală au la bază principiile autonomiei, legalității și colaborării în rezolvarea problemelor comune. În relațiile dintre administrația publică locală și cea județeană nu există raporturi de subordonare.

Art. 9. - În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice din comune, orașe și județe elaborează și aprobă bugetele de venituri și cheltuieli și au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, în condițiile legii.

Art. 10. - Problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale se pot supune, în condițiile legii, aprobării locuitorilor, prin referendum local.

Art. 11. - Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București.

Prefectul este reprezentantul Guvernului și coordonează și supraveghează serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în unitățile administrativ-teritoriale.

Art. 12. - Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, actele autorităților administrației publice locale, în cazul în care consideră că acestea sunt ilegale.

Actul atacat este suspendat de drept.

Capitolul II

Consiliile locale

Secțiunea 1

Componența și constituirea consiliilor locale

Art. 13. - Consiliile comunelor și ale orașelor sunt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Art. 14. - Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește în raport cu populația existentă la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:

Numărul locuitorilor comunei sau orașului	Numărul consilierilor
până la 3.000	11
între 3.001 și 5.000	13
între 5.001 și 7.000	15
între 7.001 și 10.000	17
între 10.001 și 20.000	19
între 20.001 și 50.000	21
între 50.001 și 100.000	23
între 100.001 și 200.000	25
între 200.001 și 400.000	31
peste 400.000	35

Consiliul municipiului București este compus din 75 consilieri.

Art. 15. - Funcția de consilier este incompatibilă cu funcția de:

a) prefect și subprefect, precum și alte funcții publice ale consiliilor locale și județene și din aparatul prefecturilor, ministerelor și ale celorlalte autorități guvernamentale;

b) primar;

c) membru al altui consiliu comunal sau orășenesc.

Din același consiliu local nu pot face parte soții, ascendenții și descendenții, frații și surorile.

Art. 16. - Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consiliilor în ședință de constituire și a primarilor aleși se face de către prefect.

Ședința este legal constituită dacă sunt prezenți consilierii în proporție de cel puțin două treimi. În cazul în care această prezență nu este asigurată, ședința se va ține, de drept, 3 zile mai târziu.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

Art. 17. - Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-7 consilieri.

Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care:

a) constată existența unor incompatibilități sau încălcarea condițiilor de eligibilitate;

b) constată că alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al consilierilor. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.

Consiliul este legal constituit după validarea mandatelor a cel puțin două treimi din membrii acestuia.

Hotărârile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate în justiție, în condițiile contenciosului administrativ, de cei interesați.

Art. 18. - Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului următorul jurământ:

„Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, județului) ......”.

Consilierii care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.

După depunerea jurământului, consilierul care a condus ședința de constituire declară consiliul legal constituit.

Art. 19. - Mandatul de consilier încetează înainte de termen în caz de demisie, incompatibilitate, pierdere a drepturilor electorale, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială sau deces.

Art. 20. - Consiliul poate alege din rândul membrilor săi, pe durata mandatului, comisii pentru diferite domenii de specialitate, ale căror sarcini se stabilesc prin regulament. Primarii și viceprimarii nu pot face parte din aceste comisii.

Secțiunea a 2-a

Atribuțiile consiliilor locale

Art. 21. - Consiliul local are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice.

Consiliul local are următoarele atribuții principale:

a) alege viceprimarii;

b) aprobă statutul comunei sau orașului și regulamentul de funcționare a consiliului, pe baza statutului și regulamentului-cadru orientative, elaborate de Guvern;

c) aprobă studii, prognoze orientative și programe de dezvoltare economico-socială;

d) stabilește statutul personalului, organigramele și numărul de personal, la propunerea primarului;

e) aprobă bugetul local, formarea, administrarea, întrebuințarea și executarea acestuia; aprobă virările de credite și modul de utilizare al rezervei bugetare; aprobă împrumuturile și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

f) stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, pe timp limitat, în condițiile legii;

g) administrează domeniul public și privat al comunei ori orașului și exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înființat;

h) poate înființa instituții și agenți economici de interes local; hotărăște asupra concesionării sau închirierii de servicii publice, participării la societăți comerciale, locației de activități sau servicii ale administrației publice;

i) numește și eliberează din funcție membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome și membrii consiliilor împuterniciților statului de la societățile comerciale cu capital integral de stat, de interes local;

j) urmărește și controlează activitatea consiliilor împuterniciților statului de la societățile comerciale de interes local, pe perioada existenței lor, primind trimestrial rapoartele acestora;

k) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau societățile comerciale pe care le înființează;

l) asigură buna funcționare a serviciilor de gospodărie comunală, transport local și rețele edilitare;

m) aprobă și asigură realizarea programelor de organizare și dezvoltare urbanistică a localităților, precum și de amenajare a teritoriului, cu respectarea tradiției locale și a prevederilor legale; asigură realizarea lucrărilor publice;

n) asigură condițiile necesara bunei funcționari a instituțiilor locale de învățământ, sanitare, de cultură și de tineret, de sub autoritatea sa;

o) organizează serviciile publice în condiții de operativitate și eficiență;

p) ia măsuri pentru crearea condițiilor necesare petrecerii timpului liber al cetățenilor și asigură desfășurarea activităților științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

r) acționează pentru refacerea și protecția mediului înconjurător în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția și conservarea monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și rezervațiilor naturale;

s) contribuie la realizarea măsurilor de protecție socială;

ș) asigură libertatea comerțului și a concurenței loiale și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii;

t) înființează și asigură funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

ț) asigură apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor;

u) organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și asigură buna funcționare a acestora;

v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetățean de onoare al comunei sau orașului;

x) hotărăște asocierea cu alte consilii locale, precum și cu agenți economici din țară și din străinătate, în scopul realizării și exploatării unor lucrări de interes comun;

z) hotărăște stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare și înfrățire cu localități din străinătate.

Consiliul local exercită și alte atribuții stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al orașului.

Secțiunea a 3-a

Funcționarea consiliilor locale

Art. 22. - Mandatul consiliilor locale este de 4 ani.

Consilierii își exercită mandatul de la data depunerii jurământului până la constituirea noului consiliu ales.

Consiliul legal constituit alege, cu majoritate simplă, pentru durata unei ședințe, un președinte.

Art. 23. - Primarul și serviciile locale ale administrației publice sunt obligate să pună la dispoziția consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 15 zile, informațiile necesare îndeplinirii mandatului.

Art. 24. - Consiliul local se întrunește în ședință ordinară lunar, la convocarea primarului.

El se poate întruni în ședință extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare.

Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședință va preciza ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării acesteia.

Ordinea de zi se aduce la cunoștința locuitorilor comunei sau orașului prin presa locală ori prin alt mijloc de publicitate.

Art. 25. - Ședințele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor.

Prezența consilierilor la ședințe este obligatorie. În cazul în care un consilier absentează de două ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului consiliului.

În cazul în care consiliul nu poate funcționa datorită absenței membrilor săi, după 3 convocări consecutive se dizolvă de drept. Dizolvarea consiliului se comunică prefectului și atrage organizarea de noi alegeri.

Art. 26. - Ședințele consiliului local sunt publice, cu excepția cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Lucrările ședințelor se desfășoară în limba oficială a statului.

Problemele de buget se vor discuta, întotdeauna, în ședință publică.

Art. 27. - Dezbaterile din ședințele consiliului se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, de secretar și de cel puțin 3 consilieri.

La începutul fiecărei ședințe, secretarul consiliului prezintă procesul-verbal al ședinței anterioare și îl supune aprobării consiliului. Consilierii au dreptul să conteste conținutul procesului-verbal și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.

Procesul-verbal se depune într-un dosar special al ședinței respective, care va fi sigilat și semnat de președinte, secretar și de consilierii menționați la alin. 1.

Art. 28. - Ordinea de zi a ședințelor se aprobă de consiliu, la propunerea celui care, în condițiile art. 24, a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente.

Art. 29. - Consiliul local, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin, adoptă hotărâri, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți, în afara cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere o altă majoritate. În caz de paritate de voturi, hotărârea nu se adoptă.

Hotărârile privind bugetul local, stabilirea de impozite și taxe locale, administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților, amenajarea teritoriului și asocierea cu alte consilii sau cu agenți economici din țară și străinătate se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor consiliului.

Consiliul poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri sau primar.

Art. 30. - Hotărârile consiliului local se semnează de către președintele ședinței respective.

Hotărârile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

În unitățile administrativ-teritoriale în care minoritățile naționale au o pondere însemnată, hotărârile se aduc la cunoștința cetățenilor și în limba acestora.

Art. 31. - Nu poate lua parte la deliberarea și adoptarea hotărârilor consilierul care:

a) fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rudele sale până la gradul IV inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului;

b) este membru al organelor de conducere ale regiilor autonome sau ale societăților comerciale în legătură cu care are loc deliberarea.

Hotărârile luate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. 1 pot fi anulate, în condițiile legii.

Art. 32. - Problemele înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de raportul de specialitate al compartimentului de resort al administrației publice locale.

Art. 33. - Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile acestuia. De asemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfășurată în exercitarea mandatului.

Art. 34. - Consiliul local poate fi dizolvat în următoarele cazuri:

a) numărul consilierilor s-a redus sub jumătate și nu s-a putut completa prin supleanți până la două treimi;

b) hotărârile acestuia contravin intereselor generale ale statului sau încalcă ordinea de drept;

c) compromite cu rea-credință interesele comunei sau ale orașului.

Dizolvarea consiliului se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului. Hotărârea de dizolvare va stabili și data alegerilor pentru noul consiliu local, care nu poate depăși 60 de zile de la dizolvare decât în situații excepționale.

Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de cei interesați în fața instanței de contencios administrativ. În acest caz, nu se mai efectuează procedura prealabilă cerută de lege.

Până la alegerea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale unității administrativ-teritoriale.

Art. 35. - În exercitarea funcției, consilierii sunt ocrotiți de lege.

În cazul în care un membru al consiliului săvârșește acte contrare Constituției și legilor ori compromite cu rea-credință interesele comunei sau ale orașului, el poate fi demis din funcție, la propunerea prefectului, prin hotărâre a Guvernului.

Prefectul poate suspenda din funcție persoana a cărei demitere a cerut-o.

Împotriva acestei măsuri, consilierul se poate adresa instanței în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Art. 36. - La lucrările consiliului pot participa, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean, reprezentanții acestora, parlamentarii, precum și alte persoane invitate, a căror prezență este considerată utilă.

Capitolul III

Primarul

Art. 37. - Comunele și orașele au câte un primar, iar municipiul București are un primar general, aleși în condițiile legii.

Primarul participă, de drept, la ședințele consiliului local.

Primarii sunt ajutați de unu sau mai mulți viceprimari. Numărul viceprimarilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Pe toată durata mandatului de primar și viceprimar, contractul de muncă al acestora la regiile autonome, societățile comerciale cu capital de stat sau la instituțiile bugetare se suspendă.

Art. 38. - Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul.

Validarea alegerii primarului general al Capitalei se face de către Tribunalul municipiului București.

Invalidarea alegerii unui primar se poate pronunța în cazurile prevăzute de art. 17 alin. 3.

Rezultatul validării se prezintă în ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o ședință extraordinară, de către un magistrat sau un delegat al prefectului.

În caz de invalidare a mandatului primarului ales, se organizează noi alegeri în termen de cel mult 60 de zile de la data invalidării, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Art. 39. - Primarul depune în fața consiliului local jurământul prevăzut la art. 18.

Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Art. 40. - Mandatul primarului este de 4 ani și expiră la depunerea jurământului de către noul primar.

Mandatul poate înceta înainte de termen în caz de demisie, pierderea drepturilor electorale, apariția uneia din situațiile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 alin. 1 lit. a) și c), deces sau demitere.

Art. 41. - Primarul poate fi demis din motivele arătate la art. 34 alin. 1 lit. b) și c), în condițiile prevăzute de același articol pentru dizolvarea consiliului local.

Pe timpul suspendării din funcție a primarului sau până la alegerea unui nou primar atribuțiile acestuia vor fi exercitate de un viceprimar desemnat de consiliu.

Art. 42. - Primarul și primarul general al Capitalei sunt șefii administrației publice locale și răspund în fața consiliului de buna funcționare a acesteia.

Primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice din țară și din străinătate, precum și în justiție.

Semnul distinctiv al primarului este o eșarfă în culorile drapelului național.

Este obligatorie purtarea eșarfei la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor.

Modelul acestei eșarfe se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

Art. 43. - Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției și ale legilor țării, ale decretelor Președintelui României, ale hotărârilor Guvernului, ale actelor emise de ministere și alte autorități ale administrației centrale, ale hotărârilor consiliului județean;

b) asigură executarea hotărârilor consiliului local. În cazul în care apreciază că o hotărâre a acestuia este ilegală, în termen de 3 zile de la data luării la cunoștință sesizează pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populației, prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit și, pe baza hotărârii consiliului, ia măsuri pentru organizarea acestei consultări;

d) prezintă consiliului, anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte privind starea economică și socială a comunei sau orașului;

e) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune aprobării consiliului;

f) exercită drepturile și asigură îndeplinirea obligațiilor ce revin comunei sau orașului în calitate de persoană publică civilă;

g) exercită funcția de ordonator principal de credite;

h) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului cele constatate;

i) ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop, poate mobiliza și populația;

j) asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, cu ajutorul poliției;

k) îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici;

l) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfășurarea adunărilor publice;

m) ia măsuri de interzicere sau suspendare a spectacolelor, reprezentațiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea și liniștea publică;

n) controlează igiena și salubritatea localurilor publice și a produselor alimentare puse în vânzare pentru populație;

o) ia măsuri pentru prevenirea și combaterea pericolelor provocate de animale;

p) asigură elaborarea regulamentului local de urbanism și a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului și le supune aprobării consiliului local, cu respectarea prevederilor legii;

r) asigură întreținerea drumurilor publice din comună sau din oraș, implantarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal;

s) supraveghează târgurile, piețele, oboarele, locurile și parcurile de distracții și ia măsuri operative pentru buna funcționare a acestora;

ș) conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară;

t) îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;

ț) emite avizele, acordurile și autorizațiile prevăzute de lege;

u) elaborează proiectul de statut al personalului, propune structura organizatorică, numărul de personal și salarizarea acestuia și le supune spre aprobare consiliului local;

v) numește și eliberează din funcție personalul serviciilor administrației publice locale, cu excepția secretarului;

x) controlează activitatea angajaților serviciilor consiliului;

z) supraveghează inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin comunei sau orașului.

Primarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul local.

Art. 44. - Primarul poate delega exercitarea unora dintre atribuțiile sale viceprimarilor, secretarului sau altor funcționari din serviciile consiliului.

Art. 45. - În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții. Acestea devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor interesate.

Primarul constată încălcările legii și adoptă măsurile legale pentru înlăturarea acestora sau, după caz, sesizează organele competente.

Prevederile art. 30 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Art. 46. - Primarii, în exercitarea funcției, sunt ocrotiți de lege. Prefectul poate dispune suspendarea din funcție a primarului pe timpul unei anchete judiciare. Împotriva acestei măsuri primarul se poate adresa instanței, în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Capitolul IV

Secretarul și serviciile publice locale

Secțiunea 1

Secretarul

Art. 47. - Fiecare consiliu local are câte un secretar. Secretarul este funcționar public și trebuie să aibă studii superioare juridice sau administrative. În mod excepțional, prefectul poate aproba ca, la comune, în funcția de secretar să fie angajate, după examenul de capacitate, și persoane care au numai bacalaureatul.

Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei formațiuni politice.

Art. 48. - Numirea și eliberarea din funcție a secretarului consiliului comunal și orășenesc se fac de către prefect. Numirea se face pe bază de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul se bucură de stabilitate în funcție și se supune regulilor cuprinse în statutul funcționarilor publici.

Art. 49. - Secretarul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) participă la ședințele consiliului local;

b) avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local;

c) primește și distribuie corespondența;

d) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

e) asigură convocarea consiliului local;

f) pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

g) comunică și înaintează, în termen de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităților și persoanelor interesate, actele emise de către consiliul local sau de către primar;

h) asigură aducerea la cunoștință publică a hotărârilor și dispozițiilor de interes general;

i) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, în afara celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; eliberează extrase sau copii de pe actele de stare civilă;

j) legalizează semnături și confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, cu excepția celor care se eliberează de autoritățile publice centrale.

Secretarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul local sau de către primar.

Secțiunea a 2-a

Serviciile publice ale consiliului local

Art. 50. - Serviciile publice ale comunei sau orașului se organizează de către consiliul local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune.

Art. 51. - Angajarea și eliberarea din funcție a personalului serviciilor publice locale se fac de către primar, în condițiile legii.

Art. 52. - Consiliul local aprobă regulamente de organizare și funcționare a serviciilor publice, stabilește competențele, atribuțiile și salarizarea personalului, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 53. - Condițiile privind angajarea, promovarea, eliberarea din funcție, precum și drepturile și obligațiile personalului din serviciile publice ale consiliului local sunt stabilite prin lege și regulamente.

Personalul din serviciile publice locale și din aparatul consiliului are statutul de funcționar public. Dispozițiile art. 47 se aplică în mod corespunzător.

Art. 54. - În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.

Cetățenii aparținând minorităților naționale în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și serviciile acestora, se pot adresa oral sau în scris și în limba lor maternă.

Cererile și actele prezentate în scris vor fi însoțite de traducerea lor autentificată în limba română.

În cazul în care reprezentantul autorității publice sau funcționarul acesteia nu cunoaște limba minorității respective, se va folosi un interpret.

Capitolul V

Consiliul județean

Secțiunea 1

Componența și constituirea consiliului județean

Art. 55. - Consiliul județean este autoritate a administrației publice județene.

Consiliul județean se compune din consilieri aleși în condițiile Legii privind alegerile locale.

Art. 56. - Numărul consilierilor fiecărui consiliu județean se stabilește în raport cu populația județului, existentă la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:

Numărul locuitorilor județului	Numărul consilierilor
până la 350.000	37
între 350.001 și 500.000	39
peste 500.000	45

Art. 57. - Constituirea consiliului județean se face în termen de 20 de zile de la data alegerii acestuia. Convocarea consiliului județean în ședință de constituire se face de către prefect.

Art. 58. - La constituirea consiliului județean se aplică în mod corespunzător și prevederile art. 15-20.

Secțiunea a 2-a

Atribuțiile consiliului județean

Art. 59. - Consiliul județean exercită următoarele atribuții principale:

a) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean;

b) organizează și conduce serviciile publice județene și aprobă regulamentele de funcționare a acestora;

c) analizează propunerile făcute de comune și orașe, în vederea elaborării de prognoze economice sau pentru refacerea și protecția mediului înconjurător;

d) adoptă programe și prognoze de dezvoltare economico-socială a județului și urmărește realizarea acestora;

e) adoptă bugetul județean și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

f) stabilește orientările generale privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților, precum și amenajarea teritoriului;

g) administrează domeniul public și privat al județului;

h) asigură construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor de interes județean, precum și a drumurilor de legătură cu județele vecine;

i) alege, dintre consilieri, președintele, vicepreședintele și delegația permanentă a consiliului județean;

j) adoptă regulamentul consiliului;

k) aprobă statutul personalului din serviciile publice județene, organigramele și numărul de personal;

l) stabilește impozite și taxe județene, precum și taxe speciale pe timp limitat, în condițiile legii;

m) hotărăște înființarea de instituții și agenți economici de interes județean, precum și concesionarea sau închirierea de servicii publice județene, participarea la societăți comerciale, locația de gestiune sau servicii ale administrației publice județene;

n) numește și eliberează din funcție membrii consiliilor împuterniciților agenților economici ce gestionează bunurile domeniului public de interes județean; urmărește și controlează activitatea consiliilor împuterniciților acestor agenții, pe perioada existenței lor, analizând trimestrial rapoarte ale acestora;

o) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societățile comerciale pe care le înființează;

p) înființează instituții social-culturale și sanitare și asigură buna lor funcționare;

r) asigură condiții pentru organizarea și desfășurarea activităților științifice, cultural-artistice, sportive și de tineret;

s) atribuie, în condițiile legii, denumiri de străzi, piețe și unor obiective de interes local.

Consiliul județean îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege.

Secțiunea a 3-a

Funcționarea consiliului județean

Art. 60. - Mandatul consiliului județean este de 4 ani.

Consilierii își exercită mandatul de la data depunerii jurământului prevăzut de art. 18, până la întrunirea noului consiliu ales.

Art. 61. - Consiliul județean se întrunește în ședințe ordinare, trimestrial.

El se poate întruni în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui consiliului, a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului sau a delegației permanente.

Convocarea consiliului județean se face de către președintele acestuia, cu cel puțin 10 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea celor extraordinare.

Dispozițiile art. 24 alin. 5, art. 25, 26 și 28 se aplică corespunzător.

Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședință va preciza ordinea de zi, data și locul desfășurării acesteia.

Art. 62. - Consiliul județean, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin, adoptă hotărâri.

Art. 63. - Consiliul județean alege, pe durata mandatului său, o delegație permanentă compusă din 5-7 consilieri, președintele și vicepreședinții consiliului.

Președintele și vicepreședinții consiliului județean sunt și președinte și vicepreședinți ai delegației permanente.

Președintele consiliului județean și vicepreședinții acestuia se aleg din rândul consilierilor județeni, cu votul majorității acestora.

Art. 64. - Delegația permanentă a consiliului județean realizează conducerea operativă a treburilor administrației publice județene, aduce la îndeplinire hotărârile consiliului județean și exercită atribuțiile acestuia, cu excepția celor prevăzute în art. 59 alin. 1 lit. d), e), f), i) și j).

În exercitarea atribuțiilor sale, delegația permanentă emite decizii. Ele devin executorii după ce au fost aduse la cunoștința persoanelor fizice și juridice interesate.

Dispozițiile art. 30 alin. 3 se aplică corespunzător.

Art. 65. - La ședințele delegației permanente poate asista prefectul sau reprezentantul acestuia.

Art. 66. - Președintele consiliului județean este șeful administrației publice județene și răspunde de buna funcționare a administrației județului.

Serviciile consiliului județean sunt subordonate președintelui acestuia.

Art. 67. - Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) conduce ședințele consiliului județean și ale delegației permanente;

b) asigură executarea hotărârilor consiliului județean și a deciziilor delegației permanente;

c) sprijină activitatea instituțiilor și a regiilor autonome de interes județean;

d) exercită atribuțiile care revin județului în calitate de persoană juridică;

e) exercită funcția de ordonator principal de credite;

f) întocmește proiectul bugetului județean și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului;

g) numește și eliberează din funcție personalul administrației publice județene, cu excepția secretarului;

h) prezintă consiliului, anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte cu privire la starea și activitatea administrației județului, precum și cu privire la starea economică și socială a județului.

Președintele consiliului județean îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul județean.

Art. 68. - Președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter individual. Ele devin executorii după ce au fost aduse la cunoștința persoanelor interesate.

Art. 69. - Consiliul județean și al municipiului București are un secretar numit de către Departamentul pentru Administrația Publică Locală, pe bază de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul este funcționar public și trebuie să aibă studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formațiuni politice.

Art. 70. - Dispozițiile prezentei legi privitoare la organizarea și funcționarea consiliilor locale, precum și cele cu privire la primar, cu excepția celor referitoare la atribuții, se aplică, în mod corespunzător, consiliului județean și președintelui acestuia. Secretarului consiliului județean îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local.

Capitolul VI

Bunuri și lucrări

Secțiunea 1

Administrarea bunurilor

Art. 71. - Constituie patrimoniul unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.

Art. 72. - Aparțin domeniului public de interes local sau județean toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public și nu au fost declarate de interes național.

Art. 73. - Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile - altele decât cele prevăzute la art. 72 - aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile și mijloacele prevăzute de lege.

Art. 74. - Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Domeniul privat este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Donațiile și legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, județean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.

Art. 75. - Toate bunurile aparținând unităților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale și județene li se prezintă anual un raport asupra situației bunurilor.

Art. 76. - Consiliile locale și cele județene hotărăsc cu privire la concesionarea, închirierea, locația de gestiune a bunurilor aparținând domeniului public sau privat. De asemenea, ele hotărăsc cu privire la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat.

Vânzarea, concesionarea, închirierea și locația de gestiune se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Înstrăinarea bunurilor aparținând domeniului privat al comunelor, orașelor sau județelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunțările la drepturi sau recunoașterile de drepturi în favoarea terțelor persoane se fac pe bază de expertiză însușită de consiliu.

Art. 77. - Consiliile locale și județene pot contracta, prin învoială sau licitație, în condițiile legii, lucrări și servicii de utilitate publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local și județean, după caz, sau a listei publice realizate.

Art. 78. - Consiliile locale și cele județene pot da în folosință gratuită, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lor societăților de binefacere sau de utilitate publică, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndeplinirii unor activități care satisfac cerințele cetățenilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Secțiunea a 2-a

Lucrările publice

Art. 79. - Lucrările de construcții și reparații de interes public se execută pe teritoriul comunelor și orașelor, numai în baza unor documentații tehnico-economice avizate sau aprobate, după caz, de consiliul local, potrivit legii.

Art. 80. - Documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului privind comuna și orașul se elaborează, se analizează și se aprobă în conformitate cu prevederile legii.

Art. 81. - Lucrările aprobate vor fi atribuite, spre execuție, în baza licitației organizate în condițiile legii și cu respectarea strictă a documentațiilor tehnico-economice aprobate.

Art. 82. - Consiliile locale și cele județene pot hotărî înființarea, în condițiile legii, a unor societăți comerciale, asociații, agenții și pot organiza alte activități, în scopul executării unor lucrări de interes local, cu capital social constituit prin aportul consiliilor și al altor persoane juridice și fizice.

Capitolul VII

Administrarea finanțelor locale

Secțiunea 1

Dispoziții comune

Art. 83. - Finanțele comunelor, orașelor și județelor se administrează în condițiile prevăzute de lege, conform principiului autonomiei locale.

Art. 84. - Veniturile administrației publice locale și ale celei județene sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora și din alte surse în conformitate cu dispozițiile legale.

Art. 85. - Veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale sunt prevăzute pentru fiecare an financiar în bugetele respective, aprobate de consiliul local sau, după caz, de cel județean, în condițiile legii.

Secțiunea a 2-a

Venituri

Art. 86. - Consiliile locale și cele județene asigură veniturile comunelor, orașelor și ale județelor prin stabilirea de impozite și taxe locale sau județene, după caz, precum și prin alte surse stabilite potrivit legii.

Art. 87. - Pentru funcționarea serviciilor publice locale și județene, create în interesul personal al locuitorilor, consiliile locale și județene stabilesc taxe, potrivit legii.

Cuantumul taxelor se stabilește pentru a acoperi cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere a acestor servicii.

Art. 88. - Taxele speciale se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate.

Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau județean, după caz, se vor determina condițiile în care se pot percepe taxele speciale și de aprobare de către locuitorii interesați, precum și modul de repartizare a acestora pe locuitor.

Hotărârile luate de consiliile locale și județene în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afișate, de îndată, la sediul acestora și vor fi aduse la cunoștință prin orice mijloc de publicitate.

Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestație, în termen de 15 zile de la afișarea acestora, constatată prin proces-verbal. După expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.

Secțiunea a 3-a

Cheltuieli

Art. 89. - În bugetele locale și cele județene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităților care se finanțează de la aceste bugete, în condițiile legii.

Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără existența surselor de finanțare.

Art. 90. - Consiliile locale și cele județene pot hotărî, cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condițiile legii. Împrumuturile vor fi prevăzute în bugete, după votarea lor, împreună cu celelalte mijloace de acoperire și rambursare.

Hotărârile consiliilor privind contractarea împrumuturilor se supun aprobării locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale respective.

Hotărârile privind împrumuturile se pot aproba numai dacă se constată că unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea și rambursarea acestora.

Art. 91. - În bugetele locale și județene se înscriu, la capitolul cheltuieli, și sumele necesare pentru salarizarea președintelui și a vicepreședinților consiliilor județene, primarilor, viceprimarilor, secretarilor, precum și pentru acordarea indemnizațiilor de ședință pentru consilieri, în condițiile stabilite prin regulamentele acestor consilii, pentru plata funcționarilor din serviciile publice ale consiliilor locale și județene, precum și pentru reprezentare și protocol.

Secțiunea a 4-a

Întocmirea, aprobarea și executarea bugetelor. Încheierea și aprobarea conturilor

Art. 92. - În fiecare buget local și județean se va prevedea, într-un articol special, crearea fondului de tezaur, din care se pot aproba credite suplimentare, potrivit legii, care se utilizează în cazul când creditele deschise prin buget pentru necesități curente nu sunt suficiente.

Art. 93. - Proiectul de buget, întocmit și publicat, este supus deliberării consiliului respectiv, în prima ședință, după expirarea termenului de 15 zile de la data publicării.

Proiectul este însoțit de raportul primarului sau al președintelui consiliului județean, după caz, precum și de contestațiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicării proiectului.

Consiliul deliberează, pronunțându-se și asupra contestațiilor, adoptând proiectul de buget după ce acesta a fost votat pe articole.

Art. 94. - Primarul și președintele consiliului județean întocmesc, prin serviciile subordonate lor, și prezintă spre aprobare consiliilor contul de încheiere a exercițiului bugetar.

Art. 95. - Dispozițiile cuprinse în acest capitol se completează cu prevederile Legii privind finanțele publice.

Capitolul VIII

Prefectul

Secțiunea 1

Prefectul județului și al municipiului București

Art. 96. - Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ. De asemenea, numește un prefect pentru municipiul București și Sectorul agricol Ilfov.

Prefectul este ajutat de un subprefect, iar la municipiul București, de 3 subprefecți.

Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărâre a Guvernului.

Pentru a fi numiți în funcție, prefectul și subprefectul trebuie să aibă studii superioare și vârsta de cel puțin 30 de ani.

Art. 97. - Prefectul și subprefectul nu pot fi deputați sau senatori, membri în consiliul județean și în consiliile locale sau primari și nu pot îndeplini o funcție de reprezentare profesională cu caracter național, o altă funcție publică sau o funcție ori activitate profesională salarizată în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale sau oricăror organizații ori unități cu scop lucrativ.

Art. 98. - În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale și județene și a primarilor să se desfășoare conform legii.

Între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale și județene și primari, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Art. 99. - Prefectul este șeful serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în unitățile administrativ-teritoriale.

Art. 100. - Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) asigură realizarea intereselor naționale, respectarea legilor și a ordinii publice;

b) exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităților publice locale și județene;

c) avizează numirea sau eliberarea din funcție a conducătorilor serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județe și în municipiul București;

d) dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor cetățenilor, prin organele legal constituite;

e) răspunde, în condițiile stabilite prin lege, de pregătirea și aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au un caracter militar; autoritățile militare și organele locale ale Ministerului de Interne au obligația să informeze pe prefect asupra oricărei probleme care poate avea importanță pentru județ;

f) prezintă, anual, Guvernului un raport asupra stării generale economice, sociale, culturale și administrative a județului.

Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de Guvern.

Art. 101. - În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor adoptate și emise de autoritățile administrației publice locale și județene, cu excepția celor de gestiune curentă, prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, actele acestora, dacă le consideră ilegale. Actul atacat este suspendat de drept.

Prefectul se va pronunța asupra legalității acestui act, în termen de 15 zile de la data comunicării actului, ce se va face în 10 zile de la adoptarea lui.

Art. 102. - Prefectul prezintă, anual, consiliului județean sau al municipiului București, o informare cu privire la activitatea desfășurată de serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județ și în municipiul București.

Art. 103. - Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condițiile legii.

Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic și de specialitate sunt emise după consultarea organelor sau serviciilor de specialitate și sunt contrasemnate de conducătorii acestora.

Art. 104. - Ordinul prefectului devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoștință publică, prin afișare și publicare când conține dispoziții normative, sau de la data comunicării în celelalte cazuri.

Art. 105. - Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cărui structură și atribuții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Secțiunea a 2-a

Comisia administrativă

Art. 106. - În fiecare județ și în municipiul București se organizează, pe lângă prefecturi, Comisia administrativă.

Comisia administrativă este compusă din: prefect, ca președinte, președintele consiliului județean sau, după caz, primarul general al municipiului București, primarul municipiului reședință de județ și conducătorii serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate la nivelul județului și al municipiului București.

Art. 107. - Comisia se convoacă de prefect sau la cererea președintelui consiliului județean, respectiv a primarului general al municipiului București, trimestrial și ori de câte ori este necesar. La lucrările comisiei pot fi invitați primari ai localităților din județ, precum și orice alte persoane a căror prezență este apreciată ca necesară.

Art. 108. - Comisia elaborează, anual, programul principalelor lucrări și activități din județ, respectiv din municipiul București, pe care îl comunică autorităților administrației publice locale și județene, precum și serviciilor publice ale ministerelor și celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județe și municipiul București.

Comisia administrativă sprijină serviciile publice ale ministerelor și pe cele ale administrației publice județene.

Art. 109. - În activitatea sa, Comisia administrativă adoptă hotărâri, prin vot deschis, care se semnează de președinte și sunt obligatorii pentru serviciile publice ale ministerelor și celorlalte autorități centrale organizate în județe și în municipiul București.

Lucrările comisiei administrative se realizează prin aparatul prefecturii.

Art. 110. - Divergențele dintre serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județe și municipiul București și autoritățile administrației publice județene se soluționează de către Guvern.

Capitolul IX

Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 111. - Membrii consiliilor locale și județene, precum și ai delegațiilor permanente ale consiliilor județene se bucură de protecția acordată de lege pentru funcționarii publici.

Art. 112. - Primarii, primarul general al municipiului București, președinții consiliilor județene, consilierii și funcționarii din serviciile consiliilor locale și județene răspund, după caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor care le revin.

Art. 113. - Până la stabilirea prin lege a delimitării și organizării administrativ-teritoriale a țării, Capitalei, municipiilor și a subdiviziunilor acestora, la municipiul București se constituie autoritățile administrației publice locale prevăzute la art. 5 alin. 1, care funcționează în condițiile art. 13-54, art. 59 alin. 1 lit. f), art. 67 și art. 106-110.

La sectoarele municipiului București, ca subdiviziuni ale acestuia, se constituie autoritățile administrației publice locale prevăzute la art. 5 alin. 2, care funcționează în condițiile art. 13-54, cu excepția celor de la art. 21 alin. 2 lit. b), c), f), h), i), j), m) - prima parte, t), v), x) și z) și art. 43 alin. 1 lit. c), l) și m).

Autorităților prevăzute la alin. 1 și 2 le sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 71-95, 111 și 112.

Pe aceeași perioadă, Sectorul agricol Ilfov și localitățile sale componente funcționează în condițiile prevăzute de prezenta lege pentru județ, respectiv pentru comună și oraș.

Serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale, organizate în municipiul București, funcționează și pentru Sectorul agricol Ilfov.

Art. 114. - În termen de 3 luni de la promulgarea prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul legii taxelor și impozitelor locale.

Art. 115. - Defalcarea și trecerea în patrimoniul comunelor, orașelor sau, după caz, al județelor a bunurilor și valorilor de interes local din domeniul public și privat al statului, precum și trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, județene, a regiilor autonome și societăților comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice stabilite prin prezenta lege, în sarcina consiliilor locale și județene, se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

Art. 116. - Secretarii și ceilalți angajați ai actualelor primării și prefecturi rămân în funcție, respectiv trec la consiliile locale și județene, urmând a fi confirmați pe post sau, după caz, înlocuiți, în condițiile legii.

Art. 117. - În primul an de activitate, serviciile de specialitate ale consiliilor județene vor acorda gratuit asistență tehnică primarilor care nu au organizate serviciile respective.

Art. 118. - Legea nr. 57/1968 privind organizarea și funcționarea consiliilor populare, Legea nr. 5/1990 privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor până la organizarea de alegeri locale și Hotărârea Guvernului nr. 932/1990 privind Îndrumarul pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor Legii nr. 5/1990, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă pe data constituirii noilor autorități ale administrației publice locale.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 noiembrie 1991.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 18 noiembrie 1991.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea administrației publice locale și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 26 noiembrie 1991 | Nr. 69.