Monitorul Oficial 51/1992

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0051 - Partea I - Vineri, 27 martie year::1992

Diverse

Declarația solemnă a Parlamentului României cu ocazia împlinirii a 74 de ani de la unirea Basarabiei cu țara

Camerele Parlamentului României, reunite în ședința solemnă din 26 martie 1992, cu ocazia aniversării a 74 de ani de la unirea Basarabiei cu țara, declară următoarele:

Se împlinesc 74 de ani de când Sfatul Țării, ca urmare a voinței românilor și a locuitorilor de altă naționalitate din Basarabia, a hotărât unirea cu România, pas istoric spre desăvârșirea unirii tuturor românilor într-un stat național unitar, realizată la 1 Decembrie 1918.

„Basarabia - se spune în acest act istoric - în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România.”

Anul 1940 a adus din nou norii negri asupra României. Ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop, Basarabia a fost ruptă încă o dată din trupul țării, intrând sub ocupație sovietică. Pentru frații noștri de dincolo de Prut a început „Golgota” suferințelor de tot felul, calvarul deportărilor, al dislocărilor de populații și deznaționalizării românilor.

Pentru românii basarabeni, flacăra speranței, zeci de ani abia pâlpâind, a început să se întețească o dată cu procesul de restructurare a fostei U.R.S S., explodând într-o corolă de lumină în ziua de 27 august 1991, când Republica Moldova și-a declarat independența de stat.

Vechile structuri, precum și forțele ostile, strâns legate de vechiul regim și de tendințele imperiale, nu au putut accepta ideea unui stat independent, dar mai ales perspectiva reunirii acestuia cu țara, trecând la organizarea unor acțiuni destabilizatoare prin înființarea așa-ziselor „republici independente”.

În prezent asistăm la acțiuni sângeroase îndreptate împotriva populației românești civile și pașnice, îndeosebi a celei din stânga Nistrului, precum și împotriva structurilor statale ale Republicii Moldova.

În aceste momente grele, în care se pune în cumpănă însăși ființa națională a Republicii Moldova, ne declarăm solidaritatea necondiționată cu frații noștri basarabeni și ne exprimăm credința că în viitorul cel mai apropiat dreptatea va birui și conflictele existente își vor găsi soluția politică adecvată.

În acest context, salutând poziția cu privire la Moldova adoptată la Kiev de către șefii statelor din Comunitatea Statelor Independente, atitudine conformă spiritului Actului final de la Helsinki și procesului C.S.C.E., constituind un pas important pe drumul soluționării politice a situației dramatice din această republică.

Apreciem în mod deosebit măsurile energice întreprinse de Ucraina în vederea interzicerii tranzitării forțelor destabilizatoare peste teritoriul acesteia spre Republica Moldova și ne exprimăm convingerea că, prin eforturile reunite ale statelor succesoare ale U.R.S.S., se va bara calea spre escaladarea conflictelor interetnice și interstatale.

Ca reprezentant al voinței națiunii, Parlamentul României se adresează parlamentelor statelor europene și, în primul rând, Parlamentului Rusiei, Organizației Națiunilor Unite, celorlalte organizații internaționale, cerându-le să sprijine Republica Moldova, stat independent și membru al O.N.U., în vederea soluționării gravelor probleme cu care se confruntă, garantării securității și a integrității teritoriale.

Declarația a fost adoptată în ședința solemnă a celor două Camere ale Parlamentului României din 26 martie 1992.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan