Monitorul Oficial 65/1992

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0065 - Partea I - Luni, 13 aprilie year::1992

Decrete și legi

Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de înțelegere amicală și cooperare dintre România și Republica Franceză

În temeiul art. 91 alin. (1) și art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Tratatul de înțelegere amicală și cooperare dintre România și Republica Franceză, încheiat la Paris la 20 noiembrie 1991.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 5 februarie 1992 | Nr. 19.

Lege pentru ratificarea Tratatului de înțelegere amicală și cooperare dintre România și Republica Franceză

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul de înțelegere amicală și cooperare dintre România și Republica Franceză, încheiat la Paris la 20 noiembrie 1991.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 2 aprilie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 6 aprilie 1992 | Nr. 32.

Tratat de înțelegere amicală și cooperare între România și Republica Franceză

România și Republica Franceză:

• bazându-se pe relațiile tradiționale de prietenie și pe afinitățile de cultură și civilizație existente între popoarele celor două state,

• ținând seama de voința României de a crea o societate nouă și democratică, obiectiv pe care Franța îl sprijină și pe care îl privește cu deosebită simpatie,

• dorind să dezvolte cooperarea între cele două state în domeniile politic, economic și cultural,

• convinse de necesitatea de a întări solidaritatea europeană, pe baza respectării valorilor universale de libertate, democrație și dreptate,

• reafirmând fidelitatea statelor lor față de obligațiile care decurg din dreptul internațional și din Carta Națiunilor Unite,

• confirmând angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa și conștiente de importanța hotărârilor adoptate cu prilejul reuniunii de la Paris a șefilor de stat și de guvern ai țărilor membre ale Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa,

• hotărâte să-și aducă contribuția la depășirea definitivă a divizării Europei,

• ținând seama de competențele Comunităților Europene și de perspectivele evoluției acestora către o uniune politică și considerând că întărirea lor este de primă importanță pentru edificarea unei Europe unite și solidare,

• au hotărât să întărească relațiile lor de înțelegere și prietenie și, în acest scop, au convenit cele ce urmează:

Articolul 1

1. România și Republica Franceză se angajează să stabilească între ele o cooperare exemplară în toate domeniile, pe baza respectului, înțelegerii și încrederii reciproce, conform principiilor enunțate în Actul final de la Helsinki și în Carta de la Paris. 2. Părțile vor încheia, atunci când va fi necesar, alte acorduri și aranjamente pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului tratat.

Articolul 2

1. România și Republica Franceză vor acționa pentru crearea unei Europe pașnice și solidare.

În această perspectivă, ele vor dezvolta cooperare lor politică, economică și culturală, atât pe plan bilateral, cât și multilateral; ele vor acționa pentru ca Europa să evolueze spre o comunitate de drept și democrație, putând lua forma unei confederații.

2. Republica Franceză se angajează să favorizeze dezvoltarea și aprofundarea relațiilor dintre România și Comunitățile Europene.

În acest scop, ea va sprijini încheierea unui acord de asociere între România și Comunitățile Europene.

3. Angajamentele la care subscrie Republica Franceză în acordurile bilaterale româno-franceze respectă competențele Comunităților Europene și dispozițiile hotărâte de către instituțiile acestora.

Articolul 3

România și Republica Franceză vor colabora la menținerea păcii și întărirea securității în Europa, pentru a stabili în această zonă un spațiu de pace, de securitate și de cooperare.

În cadrul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, ele vor acționa pentru întărirea stabilității și încrederii pe continentul nostru și pentru continuarea unui proces echilibrat de dezarmare convențională.

Ele își aduc contribuția la crearea și buna funcționare a unor structuri și mecanisme de natură să întărească procesul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, îndeosebi în ce privește reglementarea pașnică a diferendelor și prevenirea conflictelor.

Articolul 4

1. România și Republica Franceză vor organiza consultări regulate, la niveluri corespunzătoare, asupra relațiilor lor bilaterale și asupra problemelor internaționale de interes reciproc, în special asupra problemelor fundamentale privind securitatea și cooperarea în Europa.

Întâlniri la nivelul cel mai înalt vor fi organizate pe baza acordului dintre părți.

Miniștrii afacerilor externe, care urmăresc punerea în aplicare, în ansamblu, a prezentului tratat, se vor întâlni cel puțin o dată pe an. Reuniuni de lucru între reprezentanți ai ministerelor afacerilor externe se vor ține cel puțin o dată pe an.

2. România și Republica Franceză hotărăsc să-și acorde ajutor reciproc pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă. În mod deosebit, Franța va acorda sprijinul său României în eforturile urmărind edificarea unei societăți democratice.

Articolul 5

Ținând seama de schimbările fundamentale intervenite în Europa în materie de securitate și, în mod deosebit, de încetarea situației de confruntare, România și Republica Franceză vor dezvolta și adânci relațiile lor pe plan militar și vor proceda în mod regulat la schimburi de vederi asupra concepțiilor lor în domeniul politic și militar.

Ele vor favoriza în acest scop contactele și cooperarea între ministere și instituții competente.

Articolul 6

În cazul în care va apărea, îndeosebi în Europa, o situație care, după părerea uneia dintre părți, ar crea o amenințare împotriva păcii, o încălcare a păcii, sau ar pune în pericol interesele sale majore de securitate, această parte poate cere celeilalte părți să aibă loc, fără întârziere, consultări între ele în problema respectivă.

Părțile se vor strădui să armonizeze, pe cât posibil, punctele lor de vedere și să găsească o poziție comună asupra mijloacelor de a depăși această situație.

Articolul 7

Conform dreptului internațional și dispozițiilor Cartei Națiunilor Unite, părțile reafirmă atașamentul lor față de menținerea păcii și securității și se angajează să acționeze pentru reglementarea pașnică a diferendelor.

Articolul 8

1. România și Republica Franceză se angajează să aprofundeze cooperarea lor economică și să creeze, în acest scop, un climat favorabil.

Părțile recunosc importanța unei astfel de cooperări, în special pentru punerea în practică a reformelor economice în România și în perspectiva creării unui ansamblu european.

2. Fiecare parte se va strădui să amelioreze condițiile de activitate a întreprinderilor celeilalte părți pe teritoriul său. Părțile vor încuraja investițiile directe, precum și crearea de întreprinderi mixte.

3. Comisia mixtă interguvernamentală de cooperare economică, științifică și tehnică va contribui la întărirea cooperării în domeniile aflate în competența sa, în special în domeniile industrial și tehnologic.

4. Părțile vor depune eforturi să coopereze pe plan bilateral și în cadrul european, pentru dezvoltarea și modernizarea ansamblului infrastructurilor, în special în domeniile comunicațiilor, transporturilor, telecomunicațiilor și energiei.

5. Părțile vor dezvolta cooperarea lor în domeniile urbanismului și amenajării teritoriului.

6. Părțile vor coopera, ținând seama de interesele lor reciproce și în legătură cu alte state, în cadrul instituțiilor economice și financiare multilaterale, în special Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Articolul 9

1. România și Republica Franceză, dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european deschis tuturor popoarelor continentului, vor dezvolta cooperarea lor în domeniile științei, tehnicii, educației și culturii, acordând o importanță deosebită acțiunilor de formare a cadrelor, cu precădere în domeniul gestiunii economice.

2. Părțile vor încuraja dezvoltarea studierii limbii române în Franța și limbii franceze în România.

3. Părțile vor contribui la dezvoltarea relațiilor dintre instituțiile de învățământ superior, încurajând schimburile și contactele directe între profesori, cercetători și studenți, precum și elaborarea de proiecte științifice comune coerente cu programele europene corespunzătoare.

4. Părțile vor favoriza cooperarea pedagogică și relațiile între instituțiile școlare.

5. Pentru a asigura o mai bună cunoaștere între popoarele român și francez, părțile vor sprijini dezvoltarea schimburilor culturale și artistice. Ele vor favoriza cooperarea în domeniul mijloacelor de informare, precum și difuzarea cărților și presei din țara parteneră.

6. România și Republica Franceză vor încuraja contactele între cetățenii celor două state, în special schimburile între tineri români și francezi.

7. Fiecare parte va acorda sprijinul său activităților institutelor sau centrelor culturale ale celeilalte părți.

Articolul 10

România și Republica Franceză vor depune eforturi pentru a extinde cooperarea lor în domeniul esențial al protecției mediului înconjurător.

Părțile vor dezvolta cooperarea lor pentru prevenirea catastrofelor naturale și a riscurilor tehnologice și pentru eliminarea consecințelor lor.

Articolul 11

România și Republica Franceză vor favoriza cooperarea între parlamentele și parlamentarii celor două state.

Articolul 12

1. România și Republica Franceză vor încuraja cooperarea descentralizată, cu respectarea obiectivelor definite prin prezentul tratat.

2. În același spirit, părțile vor facilita cooperarea între organizațiile politice, sociale și sindicale din cele două țări.

Articolul 13

România și Republica Franceză vor intensifica cooperarea lor în domeniul juridic și administrativ.

Articolul 14

1. România și Republica Franceză vor lărgi cooperarea lor în domeniul consular.

2. Părțile vor crea condițiile corespunzătoare pentru îmbunătățirea circulației cetățenilor lor între cele două state.

Articolul 15

România și Republica Franceză vor coopera în lupta împotriva terorismului, a traficului de stupefiante, precum și a exportului ilegal de bunuri culturale și, în general, împotriva criminalității organizate.

Articolul 16

Dispozițiile prezentului tratat nu afectează cu nimic angajamentele părților față de state terțe și nu sunt îndreptate împotriva nici unuia dintre ele.

Articolul 17

1. Prezentul tratat va fi supus ratificării și va intra în vigoare la 30 de zile de la data primirii ultimului instrument de ratificare.

2. Prezentul tratat se încheie pe un termen de 10 ani. Valabilitatea lui va fi prelungită prin tacită reconducțiune, din 5 în 5 ani, cu excepția cazului când una dintre părți notifică celeilalte părți, în scris, cu un preaviz de un an înainte de expirarea termenului de valabilitate în curs, hotărârea sa de a denunța tratatul.

Încheiat la Paris la 20 noiembrie 1991, în două exemplare, fiecare în limba română și limba franceză, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru România Președintele României, Ion Iliescu Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

Pentru Republica Franceză Președintele Republicii Franceze, François Mitterrand Prim-ministru Edith Cresson Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Roland Dumas

Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de înțelegere amicală și cooperare dintre România și Republica Franceză

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului de înțelegere amicală și cooperare, dintre România și Republica Franceză și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 4 aprilie 1992 | Nr. 71.

Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre România și Republica Turcia

În temeiul art. 91 alin. (1) și art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre România și Republica Turcia, încheiat la București la 19 septembrie 1991.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 5 februarie 1992 | Nr. 21.

Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre România și Republica Turcia

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre România și Republica Turcia, încheiat la București la 19 septembrie 1991.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 2 aprilie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 6 aprilie 1992 | Nr. 33.

Tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare între România și Republica Turcia

România și Republica Turcia,

exprimându-și satisfacția în legătură cu nivelul atins în relațiile tradiționale de prietenie și cooperare între țările și popoarele lor,

reamintind Tratatul de amiciție, de neagresiune, de arbitraj și de conciliațiune, semnat la Ankara la 17 octombrie 1933, și, în mod deosebit, confirmând angajamentul lor față de prevederile cuprinse în acesta referitoare la pacea inviolabilă și amiciția sinceră și perpetuă între cele două țări și popoare,

confirmând adeziunea lor la scopurile și principiile cuprinse în Carta Națiunilor Unite,

reafirmând angajamentele asumate în conformitate cu Actul final de la Helsinki din 1 august 1975 și cu documentele ulterioare ale Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, inclusiv Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 21 noiembrie 1990,

salutând pașii istorici care au fost făcuți pe continentul european către libertate, respect pentru drepturile omului, democrație, pace, securitate și cooperare,

convinse de necesitatea de a se depune eforturi în continuare pentru a accelera procesul către democrație, pace și unitate și de a se consolida, pe mai departe, noua atmosferă de prietenie și cooperare în Europa și, în acest scop, exprimându-și hotărârea de a-și aduce contribuția la aceste eforturi,

hotărâte să dezvolte și să lărgească, pe mai departe, pe o nouă bază, relațiile existente de prietenie, bună vecinătate și cooperare între cele două țări,

au căzut de acord asupra următoarelor:

Articolul 1

România și Republica Turcia, denumite în continuare părți, își reafirmă hotărârea de a dezvolta relațiile lor pe bază de încredere, cooperare și avantaj reciproc și în conformitate cu principiile respectării, una față de alta, a independenței politice, suveranității și integrității teritoriale, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Articolul 2

Părțile reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice.

Ele nu vor permite ca teritoriile lor să fie folosite pentru activități agresive și subversive îndreptate împotriva celeilalte părți.

În cazul în care va apărea un diferend între ele, părțile își exprimă hotărârea de a-l soluționa numai prin mijloace pașnice și în mod amiabil.

Articolul 3

Părțile se angajează ca, în cazul în care una dintre ele va face obiectul unei agresiuni armate din partea unui stat sau a unor state terțe, cealaltă parte să nu acorde agresorului sau agresorilor nici un fel de asistență militară sau de altă natură.

În cazul în care va apărea o situație de acest fel, ele vor depune toate eforturile, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, și vor folosi posibilitățile oferite de alte instituții și aranjamente internaționale disponibile, în vederea stopării agresiunii și eliminării consecințelor acesteia.

Articolul 4

În cazul în care va apărea o situație care ar putea să constituie o amenințare sau un pericol pentru pacea și securitatea internațională, părțile se angajează să intre în contact, în scopul evaluării situației și pentru a avea consultări asupra acesteia.

Articolul 5

Părțile sunt de acord să-și sporească cooperarea și eforturile comune, în scopul întăririi rolului pe care îl are Organizația Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității internaționale, precum și în alte domenii.

Articolul 6

Părțile își reafirmă adeziunea lor deplină la procesul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, care a intrat în faza stabilirii instituțiilor și structurilor sale, ca urmare a adoptării Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Părțile vor contribui la transformarea Europei într-o comunitate de state care să promoveze, în continuare, înțelegerea, prietenia, încrederea reciprocă și cooperarea între popoarele continentului.

Ele vor continua să-și aducă contribuția la realizarea obiectivelor comune, și anume: democrația, libertatea, statul de drept, libertatea de gândire, religie și credință, respectul pentru drepturile omului, libera inițiativă economică și dreptatea socială.

Articolul 7

Părțile vor promova, în cadrul procesului Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, controlul armamentelor și dezarmarea care să ducă la întărirea securității, la creșterea încrederii și stabilității în Europa.

Părțile vor coopera, inclusiv în forurile internaționale de negocieri la care participă amândouă, pentru înfăptuirea controlului armamentelor și a dezarmării pe bază de acorduri verificabile în mod efectiv.

Ele vor promova schimburi în domeniul militar, precum și contacte și consultări periodice, la nivelurile convenite, între organismele lor militare.

Articolul 8

Părțile se angajează să lărgească în mod substanțial cooperarea dintre ele în domeniile economic, industrial, financiar, comercial, științific, tehnologic și al protecției mediului.

Părțile sunt de acord că dezvoltarea relațiilor lor comerciale și a cooperării economice va contribui la bunăstarea și fericirea popoarelor celor două țări și că aceasta, la rândul său, va contribui în mare măsură la înfăptuirea reformei economice și la crearea economiei libere de piață în România.

Părțile vor încheia, dacă va fi necesar, noi acorduri și alte aranjamente practice, în scopul promovării cooperării în baza prezentului articol.

Ele subliniază importanța cooperării în diferite domenii economice, îndeosebi în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, între companii publice și private din cele două țări și a constituirii de societăți mixte între acestea. În acest scop, ele sunt de acord să ofere stimulentele necesare, în cadrul acordurilor lor bilaterale, și să încurajeze societățile mixte bilaterale și multilaterale în țările lor sau în terțe țări.

Părțile vor lua în considerare acordarea celui mai favorabil ansamblu de condiții cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor celeilalte părți pentru activități lucrative și alte activități economice, într-un mod care să nu contravină obligațiilor lor față de terțe părți și în conformitate cu legislațiile lor naționale.

Articolul 9

Părțile subliniază utilitatea consultărilor și a schimbului de experți, cu scopul de a beneficia de cunoștințele și experiența țărilor lor în domeniul economic, și sunt de acord să intensifice contactele, la toate nivelurile, pentru a fi mai bine informate despre potențialele celor două țări.

Ele sunt convinse că sarcini importante revin Comisiei Economice Interguvernamentale Româno-Turce în stimularea și orientarea realizării cooperării economice, comerciale și tehnice între cele două țări.

Convinse de avantajele potențiale ale înființării unui consiliu româno-turc al cercurilor de afaceri, părțile sunt de acord să încurajeze eforturile în această direcție.

Articolul 10

Părțile au convenit ca între instituțiile lor respective pentru știință și tehnologie să se stabilească relații strânse și, dacă se va considera necesar, acestea să stabilească grupuri de lucru ad-hoc. Ele sunt de acord ca baza contractuală pentru cooperarea științifică și tehnică să fie stabilită cât mai curând posibil.

Articolul 11

Părțile acordă o importanță fundamentală dezvoltării și diversificării relațiilor economice între țările regiunii Mării Negre.

În acest scop, părțile vor depune toate eforturile pentru înfăptuirea Declarației cu privire la cooperarea economică în regiunea Mării Negre, vizând elaborarea și realizarea de proiecte de cooperare de interes comun în domeniul economic, tehnologic și al protecției mediului, și vor acționa pentru ameliorarea condițiilor de activitate ale oamenilor de afaceri și stimularea inițiativelor individuale sau în asociere ale întreprinderilor și firmelor direct implicate din România și Republica Turcia.

Articolul 12

Având în vedere semnificația globală a problemelor de protecție a mediului, părțile intenționează să-și intensifice cooperarea în acest domeniu.

Exprimându-și speranța că statele riverane la Marea Neagră vor semna în curând Convenția cu privire la protecția Mării Negre împotriva poluării și protocoalele sale anexă, al căror text a fost definitivat, părțile își reafirmă angajamentul de a înfăptui și lărgi scopurile acestei convenții și de a combate, în strânsă cooperare cu organizațiile internaționale competente, toate cauzele de poluare din Marea Neagră.

Articolul 13

Părțile, hotărâte să lărgească comunicarea și legăturile culturale între popoarele român și turc și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european deschis tuturor popoarelor continentului, se angajează să dezvolte în continuare și să diversifice cooperarea culturală între cele două țări pe baza acordurilor și programelor referitoare la schimburile în domeniile culturii, științei, artei și învățământului.

Părțile vor încuraja cooperarea directă între universități, instituții de cercetări și organizații de cultură și artă.

Ele vor încuraja, de asemenea, și vor sprijini predarea limbii române în Turcia și a limbii turce în România. Părțile vor facilita schimbul de material didactic și crearea de posibilități pentru pregătirea cadrelor didactice.

Articolul 14

Părțile se angajează să depună, în continuare, eforturi pentru a facilita diseminarea liberă și mai largă a informațiilor de toate felurile și, în această privință, să încurajeze și să amelioreze cooperarea în domeniile presei și radioteleviziunii, inclusiv în ceea ce privește posibilitățile oferite de mijloacele moderne de comunicație, cum sunt transmisiile prin cablu și sateliți.

Articolul 15

Părțile acordă o importanță deosebită dezvoltării contactelor interparlamentare.

Părțile sprijină sporirea contactelor între cetățenii din cele două țări și dezvoltarea schimburilor și a cooperării între asociații de femei, organizații de tineret, sindicate, instituții de învățământ, organizații sportive și alte instituții sociale și profesionale. Ele vor încuraja sporirea contactelor și a cooperării între orașe și organele administrației locale.

Articolul 16

Părțile vor dezvolta în continuare cooperarea în domeniul consular. Ele se vor strădui să soluționeze cu bunăvoință problemele cu care s-ar putea confrunta cetățenii lor în timpul șederii în cealaltă țară.

Articolul 17

Părțile condamnă fără rezerve toate formele și actele de terorism, indiferent de originile, motivele și scopurile acestora. Ele reafirmă convingerea lor că terorismul nu poate fi justificat în nici o împrejurare.

Părțile se angajează să coopereze pentru combaterea terorismului internațional și a crimei organizate.

Ele vor coopera în combaterea traficului ilegal de droguri și arme, a contrabandei cu bunuri culturale și istorice și a altor cazuri de contrabandă.

Articolul 18

Părțile vor perfecționa cadrul juridic al relațiilor lor bilaterale, în concordanță cu dezvoltările din structurile economice, sociale și juridice din țările lor, ținând seama de nevoile de cooperare între ele și de tendințele generale din Europa.

Articolul 19

Părțile vor avea, în mod regulat, consultări politice, la niveluri corespunzătoare, în legătură cu dezvoltarea relațiilor bilaterale, precum și asupra problemelor internaționale și regionale de interes reciproc.

Articolul 20

Acest tratat nu este îndreptat împotriva nici unei alte țări și nu va aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților decurgând din acordurile existente, bilaterale și multilaterale, încheiate de părți cu terțe state.

Articolul 21

Acest tratat va fi supus ratificării. El va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare.

Prezentul tratat va rămâne în vigoare 20 de ani. După aceea, valabilitatea sa se va prelungi în mod tacit, pe perioade succesive de câte 5 ani, dacă nici una dintre părți nu-l va denunța, în scris, printr-o notificare cu un an înainte de expirare.

Încheiat la București la 19 septembrie 1991, în două exemplare, fiecare în limbile română și turcă, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru România, Ion Iliescu

Pentru Republica Turcia, Turgut Özal

Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre România și Republica Turcia

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre România și Republica Turcia și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 4 aprilie 1992 | Nr. 74.

Decret pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiană

În temeiul art. 91 alin. (1) și art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiană, încheiat la București la 23 iulie 1991.

Art. 2. - Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiană, încheiat la București la 23 iulie 1991, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 5 februarie 1992 | Nr. 20.

Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiană

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiană, încheiat la București la 23 iulie 1991.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 2 aprilie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 6 aprilie 1992 | Nr. 34.

Tratat de prietenie și colaborare între România și Republica Italiană

România și Republica Italiană,

pornind de la tradițiile de prietenie și de la afinitățile spirituale și culturale dintre cele două popoare,

recunoscând caracterul ilegal al Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939,

convinse de necesitatea de a construi relațiile dintre state pe baza valorilor universale de libertate democrație, pluralism și a respectului drepturilor omului,

stimulate de schimbările de natură politică și instituțională care au avut loc în Europa,

hotărâte să facă ireversibilă depășirea divizării continentului,

reafirmând fidelitatea lor față de principiile și scopurile Cartei Organizației Națiunilor Unite,

conștiente de importanța fundamentală a Actului final de la Helsinki, a Cartei de la Paris pentru o nouă Europă și a celorlalte documente ale Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa și reafirmând angajamentele asumate prin ele,

dorind să dezvolte și să consolideze relațiile dintre România și Comunitățile Europene,

hotărâte să întărească raporturile reciproce de prietenie, colaborare și bună vecinătate,

au convenit cele ce urmează:

Articolul 1

România și Italia vor dezvolta relațiile dintre ele pe baza încrederii, colaborării și respectului reciproc, în conformitate cu principiile suveranității, integrității teritoriale, egalității în drepturi, demnității umane și respectului drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Articolul 2

Înaltele părți contractante reafirmă inadmisibilitatea amenințării cu forța sau a folosirii forței în relațiile dintre state, precum și ca instrument de soluționare a diferendelor internaționale și subliniază necesitatea ca aceste diferende să fie rezolvate prin mijloace pașnice.

România și Italia vor acționa pentru creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite, care dispune de mecanisme adecvate pentru rezolvarea conflictelor și pentru menținerea păcii în lume.

În contextul european, ele vor contribui la crearea și la funcționarea eficientă a mecanismelor pentru soluționarea pașnică a diferendelor și prevenirea conflictelor.

Articolul 3

Înaltele părți contractante își vor intensifica eforturile pentru a contribui la crearea unei situații calitativ noi în Europa, prin echilibre militare la niveluri de armamente tot mai joase, compatibile cu menținerea stabilității și a securității și suficiente pentru apărare. În acest scop, ele se declară pentru încheierea de noi acorduri pentru dezarmare și întărirea încrederii și securității.

În acest context, înaltele părți contractante vor promova schimburi de vizite în domeniul militar, precum și contacte și consultări între instituțiile lor de resort.

Înaltele părți contractante vor conlucra, de asemenea, la negocierile internaționale la care participă amândouă, pentru înfăptuirea dezarmării sub un control internațional riguros și eficient.

Articolul 4

Înaltele părți contractante vor sprijini înfăptuirea măsurilor de securitate colectivă prevăzute în cap. VII al Cartei Organizației Națiunilor Unite.

Dacă una dintre părți consideră că a apărut o situație care amenință interesele sale supreme de securitate, ea va putea să ceară celeilalte părți să se procedeze fără întârziere la consultări bilaterale.

Articolul 5

Înaltele părți contractante vor acționa individual și/sau în comun pentru ca Europa să dobândească tot mai mult caracterul unei comunități de state, fondată pe conviețuirea pașnică și pe colaborarea între popoarele care o compun.

În acest context, România și Italia sunt ferm hotărâte să consolideze, prin Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, democrația și statul de drept pe continent, să promoveze instaurarea de raporturi prietenești între toate statele, să întărească securitatea și să dezvolte colaborarea în domeniile economic, cultural și al mediului înconjurător, precum și dimensiunea umană.

Ele vor acționa pentru îmbunătățirea cooperării în Europa, prin crearea de noi structuri permanente corespunzătoare care să consolideze pacea pe continentul nostru, în conformitate cu rezultatele întâlnirii la nivel înalt de la Paris din 1990.

Articolul 6

România și Republica Italiană se angajează să lărgească și să adâncească colaborarea economică, industrială, financiară, tehnico-științifică și în domeniul ecologiei. Ele convin că există condiții pentru trecerea la un nivel calitativ nou în ce privește colaborarea economică.

Ele recunosc importanța unei asemenea colaborări, atât din punct de vedere al realizării programului de reforme economice în România, cât și al contribuției pe care cele două părți o vor putea aduce la realizarea de perspective economice comune la nivel european.

Ele relevă rolul fundamental al Comunităților Europene în realizarea acestui obiectiv, precum și importanța organizațiilor economice și financiare internaționale pentru dezvoltarea echilibrată a economiei mondiale.

Articolul 7

Înaltele părți contractante vor încuraja dezvoltarea și adâncirea relațiilor dintre România și Comunitățile Europene.

Articolul 8

Înaltele părți contractante se angajează să asigure aplicarea concretă a acordurilor încheiate între ele în domeniile la care se referă art. 6 al prezentului tratat, precum și a tuturor celorlalte convenții economice în vigoare.

Comisiile mixte interguvernamentale de colaborare economică și tehnico-științifică dintre România și Italia, ca și organismele lor operative, vor acționa pentru întărirea acestei colaborări în cadrul competențelor lor. În cazul în care va fi necesar, pot fi instituite, prin acordul reciproc al părților, alte organisme permanente sau ad-hoc.

Articolul 9

Înaltele părți contractante vor favoriza investițiile directe de capital, constituirea de societăți mixte și cu participarea unor parteneri din țări terțe, armonizarea normelor juridice în materie economică, precum și cooperarea în formarea profesională și la nivel da conducere.

Articolul 10

Înaltele părți contractante vor acorda o importanță prioritară colaborării în domeniul energetic, al transporturilor și telecomunicațiilor. Ele vor sprijini acțiunile de cooperare referitoare la soluționarea aspectelor tehnice ale activităților cu caracter industrial în aceste domenii, urmărind, în primul rând, economisirea de energie și modernizarea infrastructurilor.

În aceste domenii, înaltele părți contractante vor favoriza colaborarea reciprocă între organizații și întreprinderi din ambele țări și vor acționa pentru realizarea unei colaborări la nivel european.

Articolul 11

Înaltele părți contractante vor sprijini colaborarea în domeniul științei și tehnologiilor avansate, pe baza programelor deja convenite și a programelor suplimentare în care vor fi definite noile direcții prioritare privind cercetarea științifică și modernizarea tehnologică.

Recunoscând rolul crescând al științei și tehnologiei în societatea viitoare, înaltele părți contractante au căzut de acord, de asemenea, să se sprijine reciproc, pe cât posibil, în scopul unei inserări mai active a organismelor competente din cele două țări în programele multilaterale de colaborare științifică și tehnologică și în crearea de parcuri științifice și tehnologice.

Articolul 12

Pornind de la caracterul global al problemelor ocrotirii mediului înconjurător, înaltele părți contractante intenționează să promoveze colaborarea lor în acest domeniu, în conformitate cu angajamentele asumate prin acorduri în vigoare între ele.

Ele vor acorda o atenție deosebită ocrotirii mediului înconjurător din Marea Neagră și Marea Mediterană.

Folosind experiența pozitivă acumulată în acest sector, înaltele părți contractante vor dezvolta colaborarea în prognozarea și prevenirea catastrofelor naturale și pentru eliminarea efectelor lor.

Articolul 13

Angajamentele luate de Italia în acordurile bilaterale cu România respectă competențele Comunităților Europene, dispozițiile emanate de la instituțiile acestora, precum și celelalte dispoziții convenite între statele membre ale Comunităților Economice Europene pentru punerea în practică a sistemului comunitar.

Articolul 14

Înaltele părți contractante își exprimă dorința ca dezvoltarea cooperării dintre statele europene să fie însoțită de întărirea legăturilor de solidaritate cu țările din celelalte continente.

Articolul 15

Cele două părți se angajează să dezvolte colaborarea în cadrul organismelor economice multilaterale.

Articolul 16

România și Republica Italiană, pornind de la tradițiile de colaborare și legăturile culturale dintre popoarele român și italian, și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor facilita dezvoltarea schimburilor între unități teritoriale, instituții, organizații, asociații și cetățeni din cele două țări în domeniile culturii, învățământului și informațiilor.

Înaltele părți contractante vor încuraja încheierea de înțelegeri directe între universități și alte instituții de învățământ superior, centre de cercetare, instituții de cultură și de difuzare a informației.

Ele vor stimula inițiativele referitoare la colaborarea și schimburile în domeniile mijloacelor audiovizuale, cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice.

Înaltele părți contractante vor sprijini, în conformitate cu angajamentele asumate, activitatea centrelor culturale și vor utiliza pe deplin posibilitățile oferite de acestea.

Fiecare parte va acționa pentru lărgirea posibilităților de studiere a limbii celeilalte părți în școli, instituții de învățământ superior și alte instituții și, în acest scop, va sprijini cealaltă parte în activitatea de organizare a studiului limbii și de perfecționare a calificării personalului didactic.

Ele vor încuraja inițiativele referitoare la instituirea de școli bilingve.

Articolul 17

România și Republica Italiană sunt de acord să-și restituie reciproc operele de artă sustrase sau exportate ilegal de pe teritoriul uneia dintre ele și care se găsesc pe teritoriul celeilalte părți.

Articolul 18

Înaltele părți contractante vor facilita dezvoltarea pe multiple planuri a legăturilor între unități teritoriale, fundații, instituții, sindicate, asociații și cetățeni din cele două țări.

Ele vor favoriza, de asemenea, schimburile pe linie de tineret, precum și înfrățirea și schimburile între orașe și regiuni din cele două țări.

Articolul 19

Înaltele părți contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic și consular. Ele intenționează ca, pe bază de reciprocitate, să faciliteze, pe cât posibil, acordarea vizelor de intrare pentru cetățenii celeilalte părți care se deplasează în vizite oficiale sau în scopuri culturale, turistice și personale.

Articolul 20

Înaltele părți contractante vor colabora în prevenirea și combaterea traficului ilegal de stupefiante și a criminalității organizate.

Articolul 21

Înaltele părți contractante vor organiza consultări pe teme bilaterale și pe probleme internaționale de interes comun.

În acest scop, membri ai celor două guverne vor avea consultări periodice.

De asemenea, vor avea loc consultări regulate la nivelul funcționarilor din cele două ministere de externe.

Înaltele părți contractante vor favoriza, de asemenea, intensificarea raporturilor dintre cele două parlamente.

Articolul 22

Dispozițiile prezentului tratat nu afectează în nici un fel obligațiile derivând din tratatele și acordurile bilaterale și multilaterale încheiate anterior de înaltele părți contractante și nu sunt îndreptate împotriva vreunui stat terț.

Articolul 23

Prezentul tratat va fi ratificat în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecărei înalte părți contractante și va intra în vigoare în momentul schimbului documentelor de ratificare.

Articolul 24

Prezentul tratat se încheie pe o durată de 20 de ani.

Valabilitatea sa va fi prelungită tacit de fiecare dată pe noi perioade de câte 5 ani, cu excepția cazului în care una dintre înaltele părți contractante va notifica în scris celeilalte părți hotărârea sa de a denunța tratatul cu un preaviz de cel puțin un an înainte de împlinirea unui termen de valabilitate.

Încheiat la București la 23 iulie 1991, în două exemplare, fiecare în limba română și în limba italiană, amândouă textele având valoare egală.

Pentru România, Adrian Năstase

Pentru Republica Italiană, Gianni de Michelis

Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiană

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiană și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 4 aprilie 1992 | Nr. 73.

Decret pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Elenă

În temeiul art. 91 alin. (1) și art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Tratatul de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Elenă, încheiat la București la 28 noiembrie 1991.

Art. 2. - Tratatul de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Elenă, încheiat la București la 28 noiembrie 1991, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 5 februarie 1992 | Nr. 22.

Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Elenă

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Elenă, încheiat la București la 28 noiembrie 1991.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 2 aprilie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 6 aprilie 1992 | Nr. 35.

Tratat de prietenie, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Elenă

România și Republica Elenă,

ținând seama de tradițiile de prietenie, apropiere spirituală și de valorile culturale comune ale popoarelor lor, precum și de convergența intereselor lor fundamentale,

convinse de necesitatea construirii relațiilor dintre state pe valorile general-umane ale libertății, democrației, pluralismului, solidarității și pe respectarea drepturilor omului,

reafirmând atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și față de angajamentele asumate în cadrul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa,

hotărâte să-și aducă contribuția la finalizarea inițiativelor vizând depășirea divizării Europei,

dorind să dezvolte și să consolideze relațiile dintre România și Comunitățile Europene,

hotărâte să așeze pe o bază nouă relațiile de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre ele,

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1

România și Republica Elenă își vor dezvolta relațiile lor pe bază de încredere, colaborare și respect reciproc, în conformitate cu principiile suveranității, integrității teritoriale, egalității în drepturi, solidarității și demnității umane și respectării libertăților și drepturilor fundamentale ale omului.

Articolul 2

Cele două părți vor acționa în mod concertat pentru transformarea Europei într-o comunitate de state, care să constituie un spațiu al conviețuirii pașnice și al colaborării între popoarele europene și, în acest scop, vor conlucra pentru crearea unor mecanisme eficiente de securitate și colaborare pe continent.

Ele sunt ferm hotărâte să sprijine, în cadrul procedurilor stabilite de Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, evoluțiile politice pașnice având ca obiective consolidarea statului de drept și a democrației, înfăptuirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dezvoltarea relațiilor de prietenie între popoare, a colaborării economice, tehnico-științifice, culturale și ecologice între statele europene.

Articolul 3

Cele două părți contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice.

Ele vor acționa pentru folosirea mijloacelor pașnice prevăzute de dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite pentru reglementarea pașnică a diferendelor, precum și a mecanismelor corespunzătoare.

În contextul european, ele sunt ferm hotărâte să-și aducă contribuția la crearea și funcționarea eficientă a unor instituții și metode general-acceptabile de soluționare pașnică a diferendelor și de prevenire a conflictelor.

Articolul 4

Cele două părți contractante vor sprijini înfăptuirea măsurilor de securitate colectivă, prevăzute în cap. VII din Carta Națiunilor Unite.

Dacă una dintre părți va considera că o situație apărută este de natură să aducă atingere intereselor sale superioare de securitate, ea se poate adresa celeilalte părți, astfel încât ele să procedeze neîntârziat la consultări în această problemă.

În cazul în care una dintre părți va deveni obiectul unei agresiuni, cealaltă parte nu va acorda agresorului nici un fel de ajutor militar sau de alt fel.

Articolul 5

Cele două părți vor acționa, în cadrul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, pentru promovarea procesului de reducere echilibrată a forțelor armate și armamentelor, de întărire a încrederii și stabilității pe continent.

Părțile au convenit să coopereze, inclusiv la negocierile internaționale la care participă amândouă, pentru înfăptuirea dezarmării, sub un control internațional riguros și eficient.

Cele două părți vor promova schimburile în domeniul militar, precum și contactele și consultările periodice între instituțiile militare, la nivelurile care vor fi convenite.

Articolul 6

Părțile contractante, inspirându-se din tradițiile de colaborare și comunicare culturală între popoarele celor două țări și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor favoriza dezvoltarea schimburilor între instituții, persoane din cele două țări, în domeniile culturii și informațiilor.

Părțile vor încuraja contactele între universități și alte instituții de învățământ superior, centre de cercetare și de difuzare a informației și, îndeosebi, ele vor stimula inițiativele privind colaborarea și schimburile în domeniile mijloacelor audiovizuale, cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice.

Articolul 7

Părțile vor favoriza dezvoltarea, pe multiple planuri, a legăturilor și schimburilor între instituții, sindicate, asociații și persoane din cele două țări.

Articolul 8

Părțile se obligă să lărgească și să adâncească colaborarea economică, industrială, tehnologică, științifică și ecologică. Ele sunt de acord cu faptul că există toate condițiile pentru ridicarea colaborării economice la un nivel calitativ nou.

Ele recunosc importanța unei asemenea colaborări, atât din punct de vedere al înfăptuirii programului de reforme economice în România, cât și al contribuției pe care cele două părți o vor putea aduce la o cooperare mai strânsă între țările europene. Ele subliniază rolul fundamental pe care Comunitățile Europene îl pot juca în acest domeniu la nivelul continentului european, precum și însemnătatea organizațiilor economice și financiare internaționale pentru dezvoltarea echilibrată a economiei mondiale.

Articolul 9

Părțile vor sprijini dezvoltarea și adâncirea relațiilor dintre România și Comunitățile Europene.

Articolul 10

Părțile se obligă să intensifice înfăptuirea acordurilor încheiate de ele în domeniile enumerate în art. 8 al prezentului tratat, precum și a tuturor celorlalte convenții economice în vigoare.

Comisiile mixte interguvernamentale pentru colaborarea economică, tehnologică și științifică dintre România și Republica Elenă și organele lor de lucru sunt chemate să sprijine întărirea unei asemenea colaborări în cadrul competențelor lor. În caz de necesitate, cu acordul reciproc al părților, pot fi create și alte organe permanente sau ad-hoc.

Articolul 11

Părțile vor încuraja investițiile de capital directe, crearea de societăți comerciale mixte, inclusiv cu participarea partenerilor din terțe țări, armonizarea normelor juridice în domeniul economic, în conformitate cu legislația în vigoare în fiecare dintre părțile contractante, pregătirea în comun a cadrelor, inclusiv a managerilor.

Articolul 12

Părțile vor acorda o importanță prioritară colaborării în domeniul energeticii, transporturilor și telecomunicațiilor. Ele vor sprijini acțiunile de cooperare vizând soluționarea aspectelor tehnice ale activității industriale în aceste domenii, având drept scop, în primul rând, economisirea de energie și modernizarea infrastructurilor. Părțile vor depune eforturi pentru formarea unei colaborări organice în aceste domenii la nivel european și vor stimula conlucrarea reciprocă dintre organizații și întreprinderi ale celor două țări.

Articolul 13

Părțile vor favoriza colaborarea în domeniul științei și tehnologiilor de vârf, inclusiv utilizarea energiei nucleare în scopuri pașnice, pe baza programelor deja convenite și a unor programe adiționale în care să fie stabilite noi direcții prioritare în domeniul cercetărilor științifice și modernizării tehnologice.

Recunoscând rolul crescând al științei și tehnologiei în societatea viitorului, părțile au convenit să întreprindă eforturile corespunzătoare pentru a ajuta organizațiile competente din cele două țări să se racordeze mai activ la programele multilaterale de colaborare științifică și tehnologică, la crearea de parcuri științifice și tehnologice.

Articolul 14

Ținând seama de semnificația globală a problemelor protecției mediului înconjurător, părțile intenționează să promoveze colaborarea lor în acest domeniu în cadrul unui program de perspectivă, care va fi stabilit printr-o convenție bilaterală corespunzătoare. Ele vor acorda o deosebită atenție protecției mediului înconjurător în Marea Neagră și Marea Mediterană.

Utilizând experiența pozitivă acumulată în acest domeniu, părțile vor dezvolta colaborarea în domeniul prognozării și prevenirii catastrofelor naturale și pentru înlăturarea efectelor acestora.

Articolul 15

Părțile vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic și consular, inclusiv prin încheierea unor acorduri speciale, pentru facilitarea călătoriilor și vizitelor cetățenilor lor și soluționarea problemelor umanitare și sociale care decurg din aceasta, precum și pentru prevenirea și combaterea traficului ilegal de stupefiante, de arme și de opere de artă, ca și a contrabandei și terorismului.

Articolul 16

Părțile contractante au convenit să extindă și să adâncească consultările între ele, la nivelurile corespunzătoare, cu privire la probleme importante ale vieții internaționale, ale securității și cooperării în Europa, dezvoltării relațiilor bilaterale, precum și orice alte probleme de interes reciproc.

În acest scop, cele două părți vor intensifica contactele între parlamentele și guvernele lor.

Articolul 17

Cele două părți vor perfecționa cadrul juridic al relațiilor lor bilaterale în concordanță cu dezvoltările din structurile economice, sociale și juridice din țările lor, ținând seama de necesitățile de cooperare dintre ele, cât și de evoluțiile de ansamblu din Europa.

Articolul 18

Subliniind rolul deosebit al ortodoxiei în ce privește dezvoltarea spirituală a celor două popoare, părțile contractante vor facilita contactele și colaborarea dintre cele două biserici, în măsura în care acestea își vor exprima dorința în acest sens.

Articolul 19

Prezentul tratat nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor care decurg din acordurile și convențiile în vigoare, încheiate de România și Republica Elenă cu alte state.

România și Republica Elenă declară că prezentul tratat nu este îndreptat împotriva nici unei terțe părți.

Părțile contractante consideră că prezentul tratat constituie un element de sinteză și de dinamism al cooperării dintre ele și o contribuție la dezvoltarea ulterioară a procesului Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa.

Articolul 20

Prezentul tratat este încheiat pe termen de 20 de ani.

El va fi supus ratificării în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecăreia dintre părți și va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare.

Valabilitatea sa se va prelungi automat de fiecare dată pe noi perioade de 5 ani, afară de cazul când una dintre părți va notifica, în scris, celeilalte părți hotărârea sa de a denunța tratatul, cu cel puțin un an înaintea expirării perioadei respective.

Încheiat la București la 28 noiembrie 1991, în două exemplare, fiecare în limbile română și greacă, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru România, Theodor Stolojan, prim-ministru

Pentru Republica Elenă, Konstantinos Mitsotakis, prim-ministru

Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Elenă

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Elenă și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 4 aprilie 1992 | Nr. 72.