Monitorul Oficial 54/1991: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare

Monitorul Oficial 54/1991 (vedeți sursa)

Versiunea de la data 12 mai 2011 20:02

35.457 de octeți adăugați ,  12 mai 2011
→‎Statutul Conferinţei de la Haga de drept internațional privat
Linia 790: Linia 790:
{{SemnLege|dataSenat=12 februarie 1991|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=4 martie 1991|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea pentru acceptarea de către România a Statutului Conferinței de la Haga de drept internațional privat|presRom=Ion Iliescu|dataPres=6 martie 1991|nrLege=25}}
{{SemnLege|dataSenat=12 februarie 1991|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=4 martie 1991|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea pentru acceptarea de către România a Statutului Conferinței de la Haga de drept internațional privat|presRom=Ion Iliescu|dataPres=6 martie 1991|nrLege=25}}


=== Statutul Conferinţei de la Haga <br/>de drept internațional privat ===
=== Statutul<ref>Traducere</ref> Conferinţei de la Haga <br/>de drept internațional privat ===


Guvernele statelor enumerate mai jos:
Guvernele statelor enumerate mai jos:
Linia 801: Linia 801:


au convenit asupra următoarelor dispoziții:
au convenit asupra următoarelor dispoziții:
:::Articolul 1
Conferința de la Haga are ca scop să acționeze pentru unificarea progresivă a regulilor de drept internațional privat.
:::Articolul 2
Sunt membre ale Conferinței de la Haga de drept internațional privat statele care au participat deja la una sau mai multe sesiuni ale conferinței și care acceptă prezentul statut.
Pot deveni membre orice alte state căror participare prezintă un interes de natură juridică pentru lucrările conferinței.
Admiterea de noi membri se hotărăște de guvernele statelor participante, la propunerea unuia sau mai multora dintre ele, cu majoritatea voturilor exprimate, într-un termen de șase luni, socotit din ziua în care guvernele au fost sesizate cu această propunere.
Admiterea devine definitivă prin faptul acceptării prezentului statut de către statul interesat.
:::Articolul 3
Funcționarea conferinței este asigurată de Comisia de stat olandeză, instituită prin Decretul Regal din 20 februarie 1897, în vederea promovării codificării dreptului internațional privat.
Comisia asigură această funcționare prin intermediul unui birou permanent ale cărui activități le conduce.
Ea examinează toate propunerile destinate a fi incluse pe ordinea de zi a conferinței. Ea este liberă să aprecieze prioritatea ce urmează să se dea acestor propuneri.
Comisia de stat fixează, după consultarea membrilor conferinței, data și ordinea de zi a sesiunilor.
Ea se adresează Guvernului Olandei pentru convocarea membrilor.
Sesiunile ordinare ale conferinței vor avea loc, de regulă, la fiecare patru ani.
În caz de nevoie, Comisia de stat poate, cu avizul favorabil al membrilor, să roage Guvernul Olandei să reunească conferința în sesiune extraordinară.
:::Articolul 4
Biroul permanent își are sediul la Haga. El este format dintr-un secretar general și doi secretari, de naționalități diferite, care sunt numiți de Guvernul Olandei, la recomandarea Comisiei de stat.
Secretarul general și secretarii vor trebui să aibă cunoștințe juridice și o experiența practică corespunzătoare.
Numărul secretarilor poate fi mărit după consultarea membrilor conferinței.
:::Articolul  5
Sub direcția Comisiei de stat, Biroul permanent este însărcinat:
:a) cu pregătirea și organizarea sesiunilor Conferinței de la Haga și reuniunilor comisiilor speciale;
:b) cu lucrările de secretariat ale sesiunilor și ale reuniunilor prevăzute mai sus;
:c) cu toate obligațiile care intră în activitatea unui secretariat.
:::Articolul 6
În vederea facilitării comunicărilor între membrii conferinței și Biroul permanent, guvernul fiecăruia dintre membri trebuie să desemneze un organ național.
Biroul permanent poate corespondă cu toate organele naționale astfel desemnate și cu organizațiile internaționale competente.
:::Articolul 7
Conferința și, în intervalul dintre sesiuni, Comisia de stat pot institui comisii speciale, în vederea elaborării de proiecte de convenții sau a studierii tuturor problemelor de drept internațional privat care intră în obiectivele conferinței.
:::Articolul 8
Cheltuielile de funcționare și întreținere ale Biroului permanent și ale comisiilor speciale sunt repartizate între membrii conferinței, cu excepția indemnizațiilor de deplasare și de ședere ale delegaților la comisiile speciale, ale căror indemnizații intră în sarcina guvernelor reprezentate.
:::Articolul 9
Bugetul Biroului permanent și al comisiilor speciale este supus, în fiecare an, aprobării reprezentanților diplomatici la Haga ai membrilor.
Acești reprezentanți fixează, de asemenea, repartizarea între membri a cheltuielilor stabilite prin buget în sarcina acestora din urmă.
Reprezentanții diplomației se reunesc, în acest scop, sub președinția ministrului afacerilor externe al Olandei.
:::Articolul 10
Cheltuielile rezultate din sesiunile ordinare ale conferinței sunt suportate de Guvernul Olandei.
În caz de sesiune extraordinară, cheltuielile sunt repartizate între membrii conferinței reprezentați la sesiune.
În toate cazurile, indemnizațiile de deplasare și de ședere ale delegaților sunt în sarcina guvernelor lor respective.
:::Articolul 11
Uzanțele conferinței continuă să se mențină în măsura în care nu contravin prezentului statut sau regulamentului.
:::Articolul 12
Pot fi aduse modificări prezentului statut dacă ele sunt aprobate de două treimi din membri.
:::Articolul 13
Dispozițiile prezentului statut vor fi completate printre-un regulament, în scopul de a-i asigura executarea.
Acest regulament va fi stabilit de Biroul permanent și supus aprobării guvernelor statelor membre.
:::Articolul 14
Prezentul statut va fi supus acceptării guvernelor statelor care au participat la una sau mai multe sesiuni ale conferinței. El va intra în vigoare de îndată ce va fi acceptat de majoritatea statelor reprezentate la cea de a 7-a sesiune.
Declarația de acceptare va fi depusă pe lângă Guvernul Olandez, care o va face cunoscută guvernelor vizate în primul alineat al acestui articol.
Se va proceda, în mod similar, în cazul admiterii unui nou stat, în ceea ne privește declarația de acceptare a acestui stat.
:::Articolul 15
Fiecare membru va putea denunța prezentul statut după o perioadă de cinci ani de la data intrării sale în vigoare, în condițiile art. 14 alin. 1.
Denunţarea va trebui să fie notificată la Ministerul Afacerilor Externe al Olandei, cu cel puțin șase luni înainte de expirarea anului bugetar al conferinței, și își va produce efectele la expirarea acelui an, dar numai faţă de statul membru care o va fi notificat.
=== LEGE pentru aderarea României la Convenția privind obținerea pensiei de întreținere în străinătate ===
'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.
Art. 1. - România aderă la Convenția privind obținerea pensiei.
de întreținere în străinătate, încheiată la New York la 20 iunie 1956.
Art. 2. - Conform art. 2 paragrafele 1 și 2 din convenție, se desemnează a îndeplini atribuțiile de autoritate transmițătoare - Ministerul Justiției, iar cele de instituție intermediară - Baroul de avocați
al municipiului București.
Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința
din 12 februarie 1991.
PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR
MARȚIAN DAN
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 4 martie 1991;
PREȘEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU Bîrlădeanu
În temeiul art, 82 lit. rn) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alcgerca parlamentului și a Președintelui României,
prumulgăm Legea pentru aderarea României la Convenția privind
obținerea pensiei de intretinem în străinătate și dispunem publicarea
sa în Monitorul Oficial al României.
Pro-1ședințele Roivuiniei
ION ILIESCU
București, 6 martie 1991.
Nr. 26.
IG MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 54
coNvENȚnz-;
privind obținerea pensiei de întreținere în străânătaâe, încheiată la New York
la 20 iunie 1956
PREAMBUL
Ținĭcl seama de urgența soluționării problemei
al căror susținător legal se află în străinătate,
ținând seama că urmărirea acțiunilor pentru
străinătate dă loc la grave dificultăți legale și practice,
hotărâte să prevadă mijloacele cana să permită
cultăți,
părțile contractante au convenit asupra `celor
ARTICOLUL 1
ohimul mmvcnției
1. Prezenta convenție are ca obiect să faciliteze
unei persoane, denumită în cele ce urmează creditor,
care se găsește pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, obținerea pensiei de întreținere la care ea
pretinde că are dreptul din partea unei persoane denumită în cele ce urmează debitor, care se află sub
jurisdicția unei alte părți contractante. Organismele
care vor fi folosite în acest scop sunt denumite în cele
ce urmează autorități mmsmițătoare și instituții inter”
medium.
2. Căile juridice prevăzute în prezenta convenție
completează, fără a le înlocui, orice alte căi juridice
existente în dreptul intern sau în dreptul internațional,
ARTICOLUL 2
nfimm. m=guțan„f
I. Fiecare parte contractantă desemnează, în momentul depunerii instrumentului de ratificare sau aderare, una sau mai multe autorități administrative sau
juridice care vor exercita pe teritoriul său funcțiile
de autorități Lmnsniițătoare.
Z. Fiecare parte contractantă desemnează, în momentul depunerii instrumentului de ratificare sau de
aderare, un organism public sau privat care va exercita pe teritoriul său funcțiile de instituție intermediară.
3. Fiecare parte contractantă comunică fără întârziere secretarului general al Națiunilor Unite desen»
țările făcute în aplicarea paragrafelor 1 și Z, precum
și orice modificare care ar surveni în legătură cu aceasta,
*) Tmdutete.
umanitare care se pune tenis-u persoanele în nevoie
pensie de întreținere sau executarea hotărârilor în
rezolvarea acestor probleme și depășirea acestor cifice urmează:
4. Autoritățile transmițătoare și instituțiile intermediare pot ini.-ră în mod direct în legătură cu autoriza-
țile transmițătoare și instituțiile intermerliare ale altor
părți contractante.
ARTICOLUL 'J
Ptezenhrei. cererii calfl: autmriiafen irànfimâțăfnlție
1. În cazul în care un creditor se află pe teritoriul
unei părți contractante, denumită în cele ce urmează
statul creditorului, iar clcbitarul se află sub juridic-
ția unei alte părți contractante, denumită în cele ce
urmează statul debitamlui, primul poate să adreseze
o cerere unei autorități lransmițămare a statului unde
se află, pentru a obține pensia de întreținere din partea debitorului. -
2. Fiecare parte contractantă informează secretarul
general asupra mijloacelor de proba cerute în mod
normal în sprijinul cererilor de pensie de întreținere
de către legea instituției intermediare, asupra condi-
țiilor în care acestea trebuie să fie prezentate pentru
a fi admisibile și asupra celorlalte condiții impuse de
către această lege.
3. Cererea trebuie să fie însoțită de toate documentele pertinente și mai ales, dacă este cazul, de o procura care autorizează instituția intermediară să achim
neze în numele creditorului ori să desemneze o
persoană împuternicită să acționeze în numele creditorului; cererea va fi, de asemenea, însoțită de o
fotografie a creditorului și, dacă este posibil, de o fotografie; debitorului.
4. Autoritatea transmițătoare ia toate măsurile posibile pentru ca cerințele legii statului instituției intermediare să fie respecte; sub rezerva dispozițiilor
acestei legi, cererea cuprinde următoarele date:
a) numele și prenumele, adresa, data nașterii, ceea-
senia și profesia creditorului, precum și, dacă este
cazul, numele și adresa reprezentantului său legal;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 54 17
b) numele și prenumele debitorului și, în măsura
în care creditorul are cunoștință, adresele sale succesive din cursul ultimilor cinci ani, data sa de naștere,
cetățenia și profesia sa;
c) Q expunere detaliată a motivelor pe care se întemeiază cererea, obiectul acesteia și orice alte date
pertinente privind mai ales resursele și situația fmi4
liana ale creditorului și deșifiomului.
ARTICOLUL 4
Trallsmilarel llflăanlllll
1. Autoritatea transmițătoșxre trimite dosarul insfi-
* statul debitorului,
în afmâă de cazul că ea consideră cererea ca nefiind
de bunăcredință.
2. Înainte de a trimite dosarul,
emițătoare se asigură că piesele ce
tuției intermediare desemnată de
autoritatea tr-s-ns«
trebuie transmise
sunt în bună și cuvenită formă, potrivit legii statului
creditorului.
3. Autoritatea transmițătoare poate să comunice
instituției intermediare opinia sa asupra temelnicâeî
cererii și să recomande ca creditorul să beneficieze de
asistență judiciară și de scutire de cheltuieli.
ARTICOLUL 5
Tnmmueru auzit-nu jmlecăioleșfi și 1 um ww indiciu:
1. Autoritatea transmițătoare trimite, la cererea creditorului și în conformitate cu dispozițiile art. 4, orice
hotărâre provizorie ori definitivă sau orice alt act judiciar referitor La pensia de întreținere intervenit în
favoarea credifomlui, în fața unui tribunal compr
tent al uneia dintre părțile contractante și; dacă este
necesar și posibil, o dare de seamă asupra dezbaterilor în cursul cărora a fost Duală acea hotare.
2. Hotărârile și.actele judiciare vizate la paragraful
precedent pot înlocui sau completa piesele menționate
la articolul 3.
3. Procedura prevăzută la art. 6 poate fi, ian conformitate cu legea statului debitorului, fie o procedură
de exequatur sau de înregistrare, fie o nouă acțiune
bazată pe hotărârea transmisă în virtutea dispozițiilor
paragrafului 1.
ARTICOLUL 6
nmqiane instituției imummu-=
1. Acțicnĭnd în limitele puterilor conferite de către
creditor, instituția intermediară ia, în numele creditorului- toate măsurile potrivite pentru asigurarea ob-
ținerii pensiei de întreținere În special, ea încheie
tranzacții, iar atunci când este necesar înâeniează și
susține o acțiune privind pensia de întreținere și face
demersuri pentru executarea oricărei hotărâri, ordo«
nanțe sau altui act judiciar,
2. Instituția intermediară ține la curent autoritatea
transmițătoare. Dacă eá nu poate acționa, va comunica
motivele și va transmite dosarul autorității transmit-
tatoare.
3. În afară unor dispoziții contrare din prezenta
convenție, legea care reglementează acțiunile menționate și orice chestiuni conexe este legea statuluișdebitoruluĭ, inclusiv în materie de drept internațional privat.
ARTICOLUL 'I
Comisii rogatnrli
În cazul în care legea celor două părți contractante
interesate admite comisii rogatox-ii, sunt aplicabile urmaeoamele dispoziții:
a) tribunalul sesizat cu acțiunea de pensie de întreținere va putea, pentru procurarea de acte sau alte
probe, să ceară efectuarea unei comisii rogamrii, fie
tribunalului competent al celeilalte părți contractante,
fie oricărei alte autorități sau instituții desemnate de
partea contractantă, unde urmează a se efectua comisia rogatorie;
b) pentru ca părțile să poată asista sau să poată fi
reprezentate, autoritatea snlicitaâă este obligată să informeze autoritatea transmițătoare și iñstituția intern
mediană interesate, precum șape Debitor, asum datei și locului unde se va proceda la luarea măsurii S0lactate;
c) comisia rogatorie trebuie să fie efectuată cu toată
diligența necesară; dacă ea nu este îndeplinită întrun termen de patru luni, începând din momentul primirii cererii de către autoritatea solicitată, autoritatea
solicitantă va trebui să fie info;-mată asupra motivelor
neefectuării sau ale ĭntirzierii;
d) efectuarea comisiei rogatorii nu va putea să dea
loc la rambursarea taxelor sau cheltuielilor, de orice
natură ar fi;
e) efectuarea comisiei rogatorii nu va putea fi refuzată decât 1
1. dacă -nu se poate stabili autenticitatea docuhuentului;
2. dacă partea contractantă pe teritoriul căreia comisia ar urma să fie mdeplinilà o consideră a fi de
natură să aducă atingere suveranității sau security-
ții sale.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I Nr. 54
Articolul îl
u„iiiaim=, iminninf șuawsmsqin
Dispozițiile prezentei convenții sunt, deopotrivă, aplicabile cererilor privind modificarea hotărârilor judecă-
torești date în materie dc obligații de întreținere.
Arvriccinui. s
sm-i și imiităti
ll. În procedurile reglementate prin prezenta convenție, creditorii beneficiază de tratamentul și de scutirile de taxe`și'cheltuieli acordate creditorilor care își
au reședința' în statul unde este intentată acțiunea sau
ai cărui cetățeni sunt.
2. Creditorii stițšini sau nerezidenți nu pot fi obligatisa depună cauțiune judicatum solvi, nici sa facă
vreo altă plată sau depozit.
3. Nici o remunerație nu poate fi percepută de că-
tre autoritățile cransmițiware și inscieutiiieihtermediare pentru serviciile pe care acestea le prestează,
potrivit dispozițiilor prezentei convenții.
ARTICOLUL l0
Traniferilri de fonduri
Părțile contractante a căror lege impune restricții
la transferurile de fonduri în străinătate vor acorda
cea mai mare prioritate transferurilor de fonduri destinate să fie vărsate ca pensii de întreținere sau să
acopere cheltuielile angajate pentru orice acțiune în
justiție. reglementată prin prezenta convenție.
ARTICOLUL ll
Clanzl federala!
În cazul unui stat federativ sau neunitar, se vor
aplica dispozițiile următoare:
al în ceea ce privește articolele prezentei oonventii, a căror punere în aplicare tine de acțiunea legislativă a puterii legislative federale, obligațiile guvernului federal vor fi, în aceasta măsura, aceleași ca și cele
ale părților care nu sunt state federative;
b) în ceea ce privește articolele prezentei convenții
a căror aplicare ține de acțiunea legislativă a fiecăruia
din statele, provinciile sau cantoanele constitutive
care, în virtutea sistemului constituțional al federației,
nu sunt ținute să adopte măsuri legislative, guvernul
federal va aduce aceste art'cole.la cunoștință autoriza-
tilor competente ale statelor, provinciilor sau cantoaa
clor, cit mai curând posibil și cu avizul său favorabil;
c) un stat federativ parte la prezenta convenție va
comunica, la cererea oricărei alte părți contractante
care i-ar fi transmisă de către secretarul general, o
prezentare a legislației și a practicilor în vigoare în,
federație. și în unitățile saleconstitutive referitoare
la 0 dispoziție sau alta din convenție, indicând măsura
în care s-a dai urmare menționatei dispoziții printre-0
acțiune legislativă sau alta.
ARTICOLUL 12
Aplicarea tefilanriiilĭ
Dispozițiile prezentei convenții se extind sau se
aplică,'în aceleași `condiții, teritoriilor neautonome,
sub tutelă sau oricărui alt teritoriu pentru care o parte
contractantă asigură relațiile internaționale, afară
dacă acea parte contractantă, ratificând premnta convenție sau aderând la ea, declară ca convenția nu se
va aplica unuia sau altuia' din aceste teritorii. Orice
parte' contractantă care va fi făcut această declarație
va putea extinde ulterior, în orice moment, prin notificare adresată secretarului general, aplicarea convenției la `teritorii1e astfel, excluse sau La oricare din;
tre ele.
ARTICOLUL îs
semne. ratificare și memo
1. Prezenta convenție va fi deschisă spre semnare
până la 31 decerribrie 1956 oricărui stat membru al
Organizației Națiunilor Unite, oricărui stat nemembru
care este parte la Statutul Curții Internaționale de
Justiție sau membru al unei instituții specializate, precum și oricărui alt stat nemembru invitat de Consiliul
Economic și Social să devină parte la convenție.
,2. Prezenta' convenție va fi ratificată. Instrumentele de ratificare vor fi.depuse la secretarul general.
3. Oricare stat menționat la paragraful 1 al prezentului articol va putea în orice moment să adere la prezenta convenție. Instrumentele de aderare vor fi depuse la secretarul general.
ARTICOLUL 14
Intrarea în viznarc
l. Prezenta convenție `va intra în vigoare în cea de
a treizecea zi care va urma datei depunerii celui de
al treilea instrument de ratificare sau aderare; efectuată conform dispozițiilor art- 13.
2. Fată de fiecare stat care o va ratifica sau va
adera la convenție' după depunerea celui de-al treilea
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr, 54 19
instrument de ratificare sau de aderare, convenția va
intra în vigoare în cea de-a treizecea zi care va urma
datei depunerii de către acest stat a instrumentului
său de ratificare sau de aderare.
ARTICOLUL îs
Dennnțuc
1. Orice parte contractantă va putea denunța prezenta convenție printre-o notificare adresată secretarului general. Dcnuntarea se va putea aplica, de asemenea, unuia sau ansamblului teritoriilor menționate ră
art. 12. f
2. Denunțarea va deveni efectivă după trecerea unui
an de la data primirii notificării de către secretarul
general, înțelesflnu-se că ea nu se va aplica la cauzele în curs în momentul în care ea va deveni efectivă.
ARTICOLUL 16
Reglelnenhrel diferendelor
Dacă între părțile contractante apare un diferen-id
în legătură cu interpretarea sau aplicarea prezentei
convenții și daca acest diferend nu a fost reglementat
prin alte căi, el este adus în fața Curții Internaționale de Justiție. Aceasta este sesizată fie prin notificarea unui acord `special, fie prin cererea uneia dintre
părțile la diferend.
ARTICOLUL 17
llclelve
l. Dacă în momentul semnării, ratificării sau aderării, un stat face o rezervă la unul din articolele prezentei convenții, secretarul general va comunica textul
rezervei tuturor satelor care sunt părți la prezenta
convenție și celorlalte state vizate la art. l3. Orice
parte contractantă care nu acceptă menționată rezervă
poate sa notifice secretarului general, intr-un termen
de nouăzeci de zile începând de la data acestei comunicări, că ea nu acceptă rezerva și, în acest caz, convenția nu va intra în vigoare între statul care ridica
obiecția și statul autor al rezervei. Oricare stat care
va adera ulterior la convenție va putea, În momentul
aderării sale, să procedeze la o notificare de acest gen.
2. O parte contractantă va putea în orice moment
să-și retragă 0 rezervă pe care a făcutfo, trebuind să
notifice secretarului general această retragere.
ARTICOLUL ia
ucelnmmatc
O parte contractantă nu poate invoca dispozițiile
prezentei convenții împotriva altor părți contractante
decât în măsura în care ca însăși este legată de prezenta convenție.
ARTICOLUL 19
Nntilicăti men de secretarul general
1. Secretarul general va notifica tuturor statelor
membre ale Națiunilor Unite și statelor nemembre
vizate la art. 13 1
a) comunicările prevăzute la paragraful 3 al art. 2;
b) datele furnizate în conformitate cu dispozițiile
paragrafului 2 al art. 3;
c) declarațiile și notificările făcute în conformitate
cu dispozițiile art. 12;
d) semnăturile, ratificările și aderările făcute în
conformitate cu dispozițiile art. 13;
e) data la care convenția a intrat în vigoare în conformitate cu paragraful 1 al art. 14;
f) denuntările făcute în conformitate cu dispozițiile
paragrafului 1 al art. 15;
g) rezervele și notificările făcute în conformitate cu
dispozițiile art. 17.
2. Secretarul general va notifica, de asemenea, tuturor părților contractante cererile de revizuire și răspunsurile date la aceste cereri în virtutea art. 20.
ARTICOLUL 20
Revizuire
l. Orice parte contractantă va putea să ceară oricând, prin notificare adresată secretarului general, revizuirea prezentei Convenții.
2. Secretarul general va transmite această notificare
fiecăreia dintre părțile contractante, invitând-0 să-i
comunice intr-un termen de patru luni, dacă este în
favoarea convocării unei conferințe care să studieze
revizuirea propusă. Dacă majoritatea părților contractante răspunde afirmativ, secretarul general va convoca
această conferință.
ARTICOLUL 21
însemne» convenție! și numire
Originalul prezentei convenții, ale cărui texte în
limbile chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă sunt,
deopotrivă, autentice, va fi depus la secretarul general; care va asigura transmiterea de copii certificate
tuturor statelor vizate la art. l3.- -
20 MONITORUL OFICIAL AL 'RoMA.N1EI, PARTEA 1, Nr. 54
PARLAMENTUL nomannzi
ADUNAREA DEPUTAȚILOR SENATUL
L E G E
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României
,și Guvernul Republicii Franceze privind statutul
și modalitățile de funcționare a centrelor culturale
'în cele două țări
Parlamentul Români  adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și
Guvernul Republicii Franceze privind statutul și modalitățile de funcționare a centrelor culturale în cele două tari, încheiat la Paris,la 25 sep«
tembrie 1990.
Această lege a fost adoptată de fldumreà Deputaților în ședința. din
12 februarie 1991.
.PEEȘEDIŃTELE Adunării Deputaților
Mancrmn mm
Această lege o fost adoptată de Senat în ședința din 4 martie 1991.
Pnnșrmrnmm sENA'ulm
academician ALEXANDRU Bîrlădeanu
În temeilllart. 82 lit. În) din Decretul-lege nr.,9Z/1990 llentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
Șomâniai »și Guvernul «Republicii Franceze privind statlltulși modalit-
țile de-funcționare a centrelor culturale în cele două țări și dispunem
publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREȘEDINTELE mrmurnr
ron iumscu
Bucurat, 6 martie 1991.
Nr. 27.
A C 0 B D
între Guvernul Rorriăniei și Guvernul Republicii Franceze privind statutul și modafitație
de funcționare a centrelor culturale
Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze, denimiiteĭnai jos părți,
inspirindu-se din principiile și dispozițiile Actului finrd al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, semnat la Helsinki la'l august 1975, și a documentului de încheiere a Reuniunii dela
Viena-din.l5` ianuarie 1999,
luând în considerație Acordul cultural dintre guvernele celor două state, semnat,la ll ianuarie 1965;
având în vedere Acordul dintre guvernelecelor două state privindinființarea Bibliotecii ronriăne din
Paris și a Bibliotecii franceze din București, semnat la București la 25 iunie 1969,
'MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 54 21
având în vedere Convenția dintre guvanele celor două state privind evitarea dublei irnpuneri în
materie de impozite pe venituri, semnată la 27 septembrie 1974,
au convenit asupra următoarelor:
ARTICOLUL 1
Crearea de centre culturale românești în Frânta,
klintre care unul la Paris, precum și a unui institut
francez la București și a altor centre culturale franceze, în primul rând la-Cluj, Iași  Timișoara, denumite mai jos centre culturale.
ARTICOLUL 2
Centrele culturale au ca misiune să contribuie la
dezvoltarea relațiilor dintre România și Frânta în domeniile culturii, artei, invatamintului, informației în
special audiovizuale, științei și tehnicii și de a face
cunoscute direct publicului valorile și realizările fiecăreia din cele două țări în aceste diferite domenii și,
în Ceea ce privește partea franceză, cele ale francofoniei.
Ele pot contribui la punerea în aplicare a Acordului
cultural din ll ianuarie 1965, precum și a programelor
de cooperare pendinte de ministere și alte organisme
publice ale coleciivitătilor locale sau stabilite de societăți, asociații și alte persoane particulare din cele două
state.
ARTICOLUL 3
Centrele culturale românești sunt plasate sub autoritatea Ambasadei României din Frânta:și a Fundației
Culturale Române, iar Institutul francez din București,
ca și celelalte centre culturale franceze din România,
sunt plasate sub autoritatea Ambasadei Frântei din
România.
ARTICOLUL 4
Activitățile centrelor culturale pot să se delia-Soare
în cadrul unei cooperări descentralizate în România și
Frânta. în acest scop, centrele culturale pot stabili relații directe cu ministerele și alte organisme publice,
colectivități locale, societăți, asociații și alte persoane
particulare din cele două state.
ARTICOLUL 5
Activitățile centrelor culturale cuprind în principal 2
* organizarea de conferințe, colocvii și alte întâlniri,
spectacole, concerte și expoziții;
* participarea la manifestări culturale, științifice
și tehnice organizate în Frânta și în România;
* proiecții de filme și de documente audiovizuale;
* primirea, în cadrul activităților centrelor culturale, de cercetători, scriitori, ziariști, conferențiari și
artiști, propuși de țara trimițătoare;
* informarea asupra aspectelor culturale, științifice
și tehnice din țara irimitătoare;
* funcționarea unei biblioteci și a unei săli de lectură, permițând consultarea și împrumutul de cărți,
ziare, reviste, discuri, casete, diapozitive, filme și alte
documente cu caracter cultural, didactic, științific și
tehnic, oricare ar fi suportul material;
* publicarea și difuzarea de programe informative,
de cataloage și alte instrumente cu caracter cultural,
didactic, științific și tehnic, oricare ar fi suportul material;
* învățarea și pedagogia limbilor;
f inițierea în civilizația țării trimițătoare.
Pe baza unui acord prealabil al părților, centrele
culturale pot participa și la alte activități un să le
organizeze.
ARTICOLUL 6
Centrele culturale își exercită activilšițile lot cu respectarea dreptului intern al statului primitor, sub rezerva dispozițiilor prezentului acord, și a dreptului internațional.
ARTICOLUL 'Î
Părțile contractante își acordă reciproc asistență
pentru ca centrele culturale înființate prin prezentul
acord să fie instalate în localuri corespunzătoare.
Articolul a
În acord cu statul primitor, centrele culturale își
pot organiza activitățile în afară clădirilor lor și utiliza
alte localuri pentru a desfășura activități viziona articolul 5.
ARTICOLUL B
Părțile garantează accesul liber al publicului la activitățile centrelor culturale, care au loc în clădirile lor
sau în alte localuri, și veghează ca centrele culturale să
folosească toate mijloacele disponibile pentru informarea publicului asupra activităților lor.
Arvricocun în
Centrele culturale dispun de capacitatea de a transfera, în statul primitor, actele necesare funcționării
lor.
22 MONITORUL OFICIAL AL României, PARTEA 1. Nr. 54ARTICOLUL 11
Centrele culturale nu au scop lucrativ.
Y În condițiile fixate prin prezentul acord și cu respectarea reglementărilor comerciale în vigoare în statul prinxitor, centrele culturale pot:,
* să perceapă drepturi de intrare la manifestările
pe care reorganizează și drepturi de înscriere la formele de învățământ și la alte activități;
* să vida cataloage, afișe, cărți, discuri, materiale
didactice și audiovizuale, oricare ar fi suportul material,
îalte obiecte în relație directă cu manifestările pe
care le organizează;
* sa întrețină un bufet pentru publicul lor.
ARTICOLUL l 2
* Centrele culturale beneficiază în statul primitor pentru toate impozitele și taxele, cu excepția taxelor provenite din servicii prestate, de aceleași scutiri ca instituțiile sau serviciile publice pendinte de bugetul acestui stat și exercitând activități similare. Acest regim
fiscal este precizat, În caz de nevoie, prin schimb de
scrisori transmise pe cale diplomatică.
"Regimul fiscal al personalului centrelor culturale
este reglementat de legislația statului primitor-și de
dispozițiile corespunzătoare decurgând di.n convenția
dintre guvernele celor două state-privind evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venituri, semnată la '27 septembrie 1974.
ARTICOLUL 13
Centrele culturale beneficiază, pe bază de reciprocitate și cu respectarea reglementărilor vamale În vigoare în statul primitor, de scutire de drepturi de
vama și de alte drepturi și taxe datorate titlului de
import Z
* mobilier, materiale și furnituri de birou necesare
funcționării lor administrative curente; -
* cataloage, afișe, programe, cărți, discuri, materiale didactice și audiovizuale, oricare ar,fi proveniența
lor, sub rezerva de a nu fi vândute în statul primitor;
* filme destinate proiectării în localurile centrelor culturale. 7
Bunurile menționate mai sus nu pot fi împrumutate, închiriate, oferite în gaj sau vândute decât; În condițiile acceptate în prealabil de autoritațilecompetente
ale statului primitor.
ARTICOLUL 14
Centrul cultural român 'din Paris primește în dotare
bunurile și fondurile Bibliotecii române din Paris.
Institutul francez din București primește
bunurile și fondurile Bibliotecii franceze din București.
în dotare
Acordul din 25 iunie 1969 expiră în ziua intrării în
vigoare a prezentului acord.
ARTICOLUL la
Fiecare centru cultural este administrat de un director însărcinat să conducă activitățile și să asigure
funcționarea serviciilor sale. Directorul exercita autoritatea sa asupra întregului personal.
Cu acordul prealabil al părților, directorii pot fi
membri ai personalului diplomatic ai misiunii diplomatice a statului trimițător.
Fiecare dintre părți numește personalul centrelor
culturale pe care /le întreține. Efectivele personalului
sunt fixate de comun acord. Personalul-poate fi limit
dintre cetățenii statului trimițător sau cei ai statului
primitor sau dintre-un stat terț; în acest ultim caz, numirea trebuie sa primească acordul statului primitor.
Părțile se informează reciproc asupra recrutării
membrilor personalului pentru centrele culturale, oricare ar fi naționalitatea lor. Ele se informează, de asemenea, asupra sosirii și plecării definitive a agenților:
săi, precum și asupra intrării în funcție și încetării misiunii lor în centrele culturale.
ARTICOLUL IG
Directorul și membrii personalului centrelor culturale care vor locui temporar în statul primitor, precum și cei care sunt în întreținerea lor, vor fi supuși
regimului de securitate sociala și legislației muncii în
vigoare în statul trimițător.
ARTICOLUL 17
Fiecare parte permite membrilor personalului centrelor culturale ale celeilalte părți să importe, cu scutire
de orice drept sau taxe în termen de un an, începând
cu intrarea lor în funcție, mobilier și efecte personale,
precum'și autoturismul lor în curs de folosință și să
le reexporte la terminarea misiunii lor.
Aceste dispoziții nu sunt aplicabile membrilor personalului centrelor culturale care sunt cetățeni ai statului
primitor sau rezidentrpermanenti ai statului primitor.
ARTICOLUL 18
Fiecare parte acordă, pe bază de reciprocitate, membrilor personalului centrelor culturale ale celeilalte
părți, precum și soțiilor/soților și copiilor aflați în sarcina lor pe perioada funcționării agentului, vize (viză
de intrare și vize de sejur cu intrări multiple) și titlul
de sejur necesar, care sunt stabilite de către ministerul
afacerilor externe al statului primitor.
MONITORUL OFICIAL Ali ROMÂNIEI, if/\I:'fiz.f\ 1, Nr. 54
ARTICOLUL 19
Problenielo privind iile=rpretaree și aplicarea prof
zcnâului acord vor fi tratate pe cale diplomatică.
ARTICOLUL ZU
Fiecare parte va notifica celeilalte îndeplinirea pro
cedurilor necesare pentru ini-ai'e.a în vigoare a prezenPentru Guvernul României
Stelian Oancea
tului acord, care va fi efectivă în ziua primirii
du-a doua notificări.
Prezentul acord este încheiat pe o perioadă
uni și se rcânnoiește prin tacită reconducțiune pe
cade de aceeași durată.
E1 va putea fi denunțat după un termen:ic
ani, în orice moment, cu un preaviz de un an.
Încheiat la Paris la 26 septembrie 1990, în
exemplare în limbile română și franceză, ambele
.având aceeași valoare.
Lgall
2.337 de modificări
Adus de la „http://wiki.civvic.ro/wiki/Special:MobileDiff/2932”

Meniu de navigare