Monitorul Oficial 60/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::60 - Partea I - Marți, 7 aprilie year::1992

Hotărâri ale Camerei Deputaților

Hotărâre privind demisia unui deputat

În temeiul art. 67 alin. (2) din Constituția României și al art. 166 din Regulamentul Camerei Deputaților,

Camera Deputaților hotărăște:

Articol unic. - Camera Deputaților ia act de cererea de demisie prezentată de domnul Murea Victor, deputat în Circumscripția e1pectorală nr. 20 Gorj, aparținând Grupului parlamentar al Frontului Salvării Naționale, și declară vacant locul de deputat deținut de acesta.

Președintele Camerei Deputaților, Marţian Dan | București, 30 martie 1992 | Nr. 16.

Decrete

Decret privind rechemarea și acreditarea unor ambasadori

În temeiul art. 91 alin. (2) și art. 99 alin. (1) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Domnul Virgil Constantinescu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii.

Art. 2. - Domnul Aurel Dragoș Munteanu, ambasador, se eliberează din funcția de reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite.

Art. 3. - Domnul Aurel Dragoș Munteanu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 23 martie 1992 | Nr. 58.

Decret privind acreditarea unui ambasador

În temeiul art. 91 alin. (2) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Domnul Nelu Ionescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica India, se acreditează în această calitate și în Republica Democrată Socialistă Sri Lanka, cu reședința la New Delhi.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 24 martie 1992 | Nr. 61.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru modificarea unor articole din Hotărârea Guvernului nr. 835/1991 privind decontarea la intern a cantităților de grâu importat în perioada 1 decembrie 1991-30 iunie 1992

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Articolele 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 835/1991 privind,decontarea la intern a cantităților de grâu importat în perioada 1 decembrie 1991 - 30 iunie 1992 se modifică și vor avea următorul cuprins:

"Art. 1. - Decontarea la intern a grâului ce se importă pentru pâinea subvenționată de la bugetul de stat se efectuează la prețul de contractare și achiziție garantat de stat, în vigoare la data efectuării importului.

Art. 2. - Diferența rezultată între prețul în lei determinat pe baza prețului extern și a cursului unic în vigoare la data efectuării importului și prețul de contractare și achiziție garantat de stat, în vigoare la datat respectivă, se regularizează cu bugetul administrației centrale de stat."

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 20 martie 1992 | Nr. 139.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Hotărâre privind aprobarea atribuirii numelui savantului român Gheorghe Ionescu-Șișești Academiei de Științe Agricole și Silvice

Pentru cinstirea memoriei celui care a fost fondatorul și primul conducător al Institutului de Cercetări Agricole al României,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic - Se aprobă atribuirea numelui savantului român Gheorghe Ionescu-Șișești Academiei de Științe Agricole și Silvice, urmând ca aceasta să poarte denumirea Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 20 martie 1992 | Nr. 141.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

p. Ministrul mediului, Vădineanu Angheluță, secretar de stat

Hotărâre privind aprobarea Acordului pentru dezvoltarea cooperării în domeniul minier și energetic dintre Ministerul Industriei din România și Ministerul Minelor și Energiei din Republica Columbia

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul pentru dezvoltarea cooperării în domeniul minier și energetic dintre Ministerul Industriei din România și Ministerul Minelor și Energiei din Republica Columbia semnat la Bogota la data de 18 septembrie 1991.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 23 martie 1992 | Nr. 144.

Contrasemnează:

Ministrul industriei, Dan Constantinescu

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Acord între Ministerul Industriei din România și Ministerul Minelor și Energiei din Republica Columbia pentru dezvoltarea cooperării în domeniul minier și, în special, în cel al cărbunelui energetic și cocsificabil și al rocilor fosfatice, precum și în domeniul energetic

Având în vedere că Ministerul Industriei din România și Ministerul Minelor și Energiei din Columbia, denumite în continuare părți, doresc dezvoltarea cooperării în domeniul minier și energetic, pe baza avantajului reciproc,

convin:

Articolul 1

Obiectul prezentului acord îl constituie cooperarea între cele două părți pentru cercetarea, explorarea și exploatarea, prin metode industriale, a unor zăcăminte de cărbune energetic și cocsificabil, de minerale și roci fosfatice, precum și pentru identificarea și realizarea unor proiecte în domeniul termocentralelor și hidrocentralelor pentru producerea energiei electrice în Republica Columbia, utilizând potențialul economic, experiența și dorința de colaborare a României în aceste domenii.

Articolul 2

Pentru realizarea obiectivelor menționate în primul articol, părțile sunt de acord să realizeze, împreună, cu participarea tehnică și financiară a întreprinderilor specializate din cele două țări, următoarele acțiuni:

a) schimbul reciproc de informații și tehnologii, brevete și licențe;

b) executarea lucrărilor și serviciilor geologice pentru evaluarea rezervelor de cărbune energetic și cocsificabil și a rocilor fosfatice, pe teritoriul Republicii Columbia;

c) elaborarea studiilor, analizelor, evaluărilor tehnico-economice și executarea lucrărilor pentru deschiderea de noi mine, sau pentru dezvoltarea celor existente, pentru industrializarea exploatării, precum și pentru realizarea unor proiecte în domeniul energiei termo și hidroelectrice;

d) livrarea de echipamente, materiale și subansamble miniere și energetice;

e) acordarea de asistență tehnică pentru montajul și punerea în funcțiune a proiectelor care se dezvoltă în baza articolelor precedente, precum și perfecționarea pregătirii (instruirii) personalului columbian care lucrează în aceste domenii;

f) alte activități care vor fi convenite între cele două părți pentru realizarea scopului prezentului acord.

Articolul 3

Condițiile concrete și formele de cooperare vor fi stabilite, pentru fiecare obiectiv în parte, prin contracte semnate între întreprinderi specializate care vor fi desemnate de părți.

Articolul 4

În schimbul participării sale, partea română este de acord să preia din Columbia, pe întreaga durată a cooperării, cărbune sau alte produse miniere de interes, după cum va fi stabilit în contractele specifice.

Articolul 5

În cadrul dispozițiilor legale în vigoare în cele două țări, părțile își vor acorda toate facilitățile și vor sprijini semnarea contractelor între întreprinderile române și columbiene, de stat sau particulare, pentru ducerea la îndeplinire a termenilor prezentului acord.

Articolul 6

Părțile se obligă să asigure caracterul confidențial al documentațiilor și informațiilor care se vor transmite pentru fiecare obiectiv și să nu le transmită unor terți, fără aprobarea prealabilă.

În cazul în care, pentru anumite obiective, negocierile nu se vor finaliza prin semnarea contractului, documentațiile vor fi restituite părții care le-a transmis.

Articolul 7

Prezentul acord va intra în vigoare începând cu data la care ambele părți își vor notifica reciproc îndeplinirea formalităților cerute de reglementările în vigoare în cele două țări și va fi valabil încă 3 luni după data la care una din părți va notifica dorința ca el să-și înceteze valabilitatea.

Încetarea valabilității acordului nu va afecta executarea contractelor semnate în baza acestuia.

Acest acord a fost semnat la Santa Fé de Bogota, la 18 septembrie 1991, în două exemplare în limbile română și spaniolă, ambele texte având aceeași valabilitate.

Ministerul Industriei din România, Dumitru Popescu, secretar de stat

Ministerul Minelor și Energiei din Columbia, Luis Fernando Vergara, ministrul minelor și energiei

Hotărâre privind negocierea retrocedării mărcilor vechi germane de fabrică sau de comerț ce aparțin statului român

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă negocierea condițiilor de retrocedare a mărcilor vechi germane de fabrică sau de comerț, transmise statului român prin efectul acordurilor internaționale încheiate după cel de-al doilea război mondial și al căror statut juridic a fost reglementat de art. 35 al Legii nr. 28/1967.

Art. 2. - Negocierea urmează a se realiza de către reprezentanții desemnați de: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Afacerilor Externe, Banca Națională a României.

Coordonarea negocierilor se face de reprezentantul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

La negocieri vor participa, după caz, și reprezentanți ai unităților românești care utilizează mărci din categoria celor prevăzute la art. 1, prin câte o persoană abilitată să angajeze răspunderea fiecărei unități.

Art. 3. - Negocierile condițiilor de retrocedare se vor face adoptându-se soluțiile economice și/sau financiare cele mai avantajoase pentru statul român.

În cazul în care negocierile se finalizează prin încasare de sume, acestea se fac venit la rezerva valutară a statului.

Pentru mărcile aparținând unităților românești care le utilizează, acestea vor încasa contravaloarea în lei a valutei obținute.

Vechile mărci germane pot constitui obiectul unor contracte de investiții sau retehnologizări cu firme sau organizații germane interesate.

Art. 4. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data semnării.

Pe data prezentei hotărâri orice prevederi contrare se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 23 martie 1992 | Nr. 145.

Contrasemnează:

Secretar de stat la Ministerul Învățământului și Științei, Emil Tocaci

Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

Ordonanțe

Ordonanță privind registrul agricol

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituție și al art. 1 din Legea nr. 68/1991 privind registrul agricol,

Guvernul României emite prezenta ordonanță.

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - În scopul asigurării unei evidente unitare cu privire la starea terenurilor pe categorii de folosință, dezvoltarea agriculturii gospodăriilor populației și buna utilizare a resurselor locale, consiliile locale comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București vor organiza întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol potrivit prevederilor prezentei ordonanțe.

Art. 2. - Registrul agricol constituie documentul oficial de evidență primară unitară, în care se înscriu date cu privire la gospodăriile populației, și anume:

a) capul gospodăriei și menirii acesteia;

b) terenurile pe care le dețin, indiferent de titlu, pe categorii de folosință, suprafețele cultivate cu principalele culturi și numărul de pomi pe specii;

c) efectivele de animale, pe specii și categorii, existente la începutul anului; evoluția anuală a efectivelor de bovine, porcine, ovine și caprine;

d) clădirile de locuit și celelalte construcții gospodărești;

e) mijloacele de transport cu tracțiune animală și mecanică;

f) tractoarele și mașinile agricole.

Formularul registrului agricol este cel prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta ordonanță.

Art. 3. - Pe baza datelor cuprinse în registrul agricol, pe gospodării ale populației, se organizează evidența centralizată pe comună, oraș, municipiu și sectoare ale municipiului București privind:

a) numărul de gospodării ale populației, de clădiri de locuit și construcții gospodărești, de mijloace de transport cu tracțiune mecanică sau animală, de tractoare și mașini agricole;

b) modul de folosință a terenurilor, suprafața cultivată cu principalele culturi; numărul de pomi fructiferi pe specii;

c) efectivele de animale pe specii și categorii la începutul anului, evoluția anuală a efectivelor de bovine, porcine, ovine și caprine.

Art. 4. - Se consideră gospodărie, în sensul prezentei ordonanțe, totalitatea membrilor de familie, rudelor sau altor persoane care locuiesc și gospodărie împreună, având buget comun și care, după caz, lucrează împreună terenul sau întrețin animalele, consumă și valorifică în comun produsele obținute.

În registrul agricol se înscriu gospodăriile populației cu tot terenul, construcțiile și animalele ce le dețin pe raza unei localități, indiferent de domiciliul proprietarului.

La comune, se înscriu în registrul agricol toate gospodăriile populației, chiar dacă nu dețin terenuri agricole și silvice, animale sau construcții gospodărești. De asemenea, se înscriu toate gospodăriile populației din localități care aparțin din punct de vedere administrativ de orașe, de municipii ori sectoare ale municipiului București, stabilite potrivit legii.

La orașe, municipii și sectoare ale municipiului București se înscriu în registrul agricol numai gospodăriile care dețin terenuri agricole și silvice, precum și cele care dețin animale, din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline și familii de albine.

Persoanele care nu au domiciliul în localitate, dar au pe raza acesteia terenuri, animale sau construcții, vor fi înscrise în registrul agricol, după gospodăriile persoanelor care au domiciliul în localitate și după ce s-au lăsat file libere pentru gospodăriile care se vor forma ulterior datei întocmirii registrului.

Captolul II

Organizarea, completarea, controlul și centralizarea datelor din registrul agricol

Art. 5. - Consiliile locale comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București vor lua măsuri pentru întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe, pentru asigurarea împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii acestuia, precum și pentru furnizarea datelor din registru, cu respectarea prevederilor legale.

Registrul agricol, având caracterul unui document oficial ce constituie o sursă importantă de informații, va fi numerotat, parafat, sigilat și înregistrat în registrul de intrare-ieșire al consiliului local respectiv.

Art. 6. - Prefecții veghează la respectarea prevederilor legale cu privire la întocmirea și ținerea evidenței registrului agricol, precum și la corectitudinea datelor înscrise în acesta.

Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Mediului, Comisia Națională pentru Statistică și Ministerul Economiei și Finanțelor vor asigura, prin acțiuni comune, îndrumarea și controlul lucrărilor privind întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol, realitatea datelor înscrise în acesta pe gospodării, precum și a datelor centralizate și raportate.

Organele prevăzute în alineatul precedent vor elabora norme tehnice de completare a registrului agricol.

Art. 7. - Înscrierea datelor în registrul agricol se va face pe baza declarației date, sub semnătură proprie, de capul gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei, prin vizitarea gospodăriilor, sau la sediul consiliilor locale comunale, orășenești, municipale sau ale sectoarelor municipiului București în a căror rază teritorială își are domiciliul capul gospodăriei.

Persoanele care nu au domiciliul în localitate vor trimite declarația prevăzută la alin. 1 prin poștă, cu confirmare de primire, pe cheltuiala lor, sau vor putea face declarația prin procură.

În cazul indiviziunii, oricare dintre coindivizari va putea da declarația în condițiile alin. 1 sau, după caz, ale alin. 2.

Art. 8. - Înscrierea datelor în registrul agricol se va face la comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către agentul agricol, respectiv de statisticianul sau funcționarul căruia îi revine, prin hotărâre a consiliului local respectiv, sarcina completării, ţinerii la zi și centralizării datelor din registrul agricol.

Secretarul consiliului local coordonează, verifică și răspunde de modul de completare și tinere la zi a registrului agricol.

Orice modificare a datelor înscrise în registrul agricol se face numai de secretarul consiliului local respectiv.

Art. 9. - La completarea registrului cu datele privind efectivele de animale va participa un specialist zooveterinar de la circumscripția sanitar-veterinară sau centrele agricole comunale.

În prezența celor ce fac declarația privind patrimoniul agricol, specialistul menționat la alineatul precedent va verifica, prin confruntarea cu evidența tehnico-operativă de care dispune, exactitatea datelor înscrise în registrul agricol și va răspunde împreună cu secretarul consiliului local respectiv și funcționarul însărcinat cu completarea registrului agricol de realitatea datelor înregistrate.

La înscrierea și centralizarea datelor privind modul de folosință a terenului va participa și tehnicianul cadastral, desemnat de Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului, judeţean.

Art. 10. - Termenele la care cetățenii urmează să declare datele pentru înscrierea în registrul agricol sunt următoarele:

a) 5 ianuarie-20 ianuarie, pentru datele anuale privind membrii gospodăriei, clădirile de locuit, construcțiile gospodărești și mijloacele de transport cu tracțiune animală și mecanică, mașinile agricole, efectivele de animale existente în gospodărie la începutul anului, precum și modificările intervenite în cursul anului precedent, în efectivele de bovine, porcine, ovine și caprine pe care le dețin prin vânzări-cumpărări, produși obținuți, animale moarte sau sacrificate, alte intrări-ieșiri;

b) 1-15 mai, pentru datele privind modul de folosință a terenului, suprafețele cultivate, numărul pomilor fructiferi.

Art. 11. - Centralizarea datelor pe comună, oraș, municipiu și sector a1 municipiului București se va face în următoarele perioade:

a) până la 30 ianuarie, pentru datele privind evoluția efectivelor de bovine, porcine, ovine și caprine pe întregul an expirat;

b) până la 15 februarie, pentru datele privind construcțiile noi (clădiri de locuit și construcţii gospodărești), mijloacele de transport și mașinile agricole;

c) între 1-15 iunie, pentru datele privind modul de folosință a terenului, suprafețele cultivate și numărul

pomilor.

Art. 12. - Cu ocazia înscrierii datelor în registrul agricol se vor culege de la gospodării, prin sondaj, informații cu privire la producția vegetală și animală.

Metodologia sondajului va fi reglementată în normele tehnice ce se vor elabora potrivit art. 6 alin. 3.

Pe baza acestor informații și a altor date furnizate de organele tehnice agricole se va stabili, pe comună, oraș, municipiu și sector al municipiului București, producția animală și vegetală din gospodăriile populației.

Art. 13. - Cetățenii sunt obligați să declare, în termenele prevăzute la art. 10, date exacte, în vederea înscrierii acestora în registrul agricol.

Art. 14. - Obligațiile cu privire la registrul agricol vor fi aduse la cunoștință cetățenilor prin grija consiliilor locale.

Capitolul III

Raportarea datelor din registrul agricol

Art. 15. - Datele centralizate pe comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București vor fi comunicate de consiliile locale direcțiilor județene de statistică și a municipiului București, la termenele prevăzute în normele tehnice de completare a registrului agricol.

Comunicarea datelor centralizate se va face sub semnătura primarului și a secretarului consiliului local, pe formularele elaborate de Comisia Națională pentru Statistică.

Art. 16. - Direcțiile județene de statistică și a municipiului București vor centraliza pe județe și, respectiv, pe municipiul București datele primite și le vor transmite Comisiei Naționale pentru Statistică și prefecților, la termenele stabilite în sistemul informațional statistic.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Art. l7. - Registrul agricol se va întocmi pentru o perioadă de 5 ani, datele completându-se anual potrivit formularului din anexa la prezenta ordonanță.

Art. 18. - Încălcarea prevederilor cuprinse în prezenta ordonanță atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, materială, civilă sau penală, după caz.

Art. 19. - Declararea de date nesincere, refuzul de declarare, precum și nedeclararea la termenele stabilite a datelor ce fac obiectul registrului agricol, neîndeplinirea de către personalul consiliilor locale a obligațiilor ce decurg din prezenta ordonanță, dacă faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.

Contravențiile prevăzute în alineatul precedent se constată și amenzile se aplică:

a) persoanelor fizice obligate să declare date - de către primar și secretarul consiliului local;

b) personalului consiliilor locale - de către funcționarii anume împuterniciți de organele prevăzute la art. 6 alin. 2.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate face plângere în termen de 10 zile de la data comunicării.

Art. 20. - Contravențiilor prevăzute la art. 19 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 21. - Cheltuielile privind tipărirea și difuzarea registrelor agricole se vor suporta din bugetele consiliilor locale comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București.

Art. 22. - Ministerul Industriei va asigura cantitatea de hârtie necesară tipăririi registrelor agricole și centralizatoarelor.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 13 martie 1992 | Nr. 1.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu'

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu şi Teodor Mircea Vaida

Anexă

Nr. crt.	Strada	Nr. casei	Categoria de gospodărie	Cod
1	2	3	4	5
...

Semnătura declarantului

1992	.....................
1993	.....................
1994	.....................
1995	.....................
1996	.....................

Cap. 1 - Componenţa gospodăriei

Nr. crt.	Numele şi prenumele membrilor gospodăriei	Sexul (M sau F)	Situaţia faţă de capul gospodăriei	Data naşterii			Studii	Ocupaţia	Locul de muncă	Menţiuni
				Anul	Luna	Ziua
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
1			Capul gospodăriei
2
...

Cap. 2 - Terenuri în proprietatea gospodăriei

- ha -

Nr. rând		1992	1993	1994	1995	1996
A	B	1	2	3	4	5
1	Arabil-total
2	din care:irigat
3	Păşuni naturale
4	Fâneţe naturale
5	Vii
6	Livezi
7	Teren agricol -total-
8	Teren forestier
9	Alte terenuri -total-
10	din care:curţi şi clădiri
11	Suprafaţă totală

Cap. 3 - Suprafaţa cultivată

- ha -

Nr. rând			1992	1993	1994	1995	1996
A	B		1	2	3	4	5
1	Grâu+secară
2	Orz+orzoaică
3	Ovăz
4	Porumb
5	Fasole
6	Floarea soarelui
7	Sfeclă de zahăr
8
9
10	Cartofi	timpurii+vară
11		toamnă
12	Legume total
13	din care:	în sere
14		în solarii
15	Tomate
16
17
18
19	Leguminoase perene
20
21
22	Arbuşti fructiferi
23	Căpşuni
24	Vie altoită şi indigenă pe rod
25	Vie hibridă pe rod

Cap 4. - Pomi fructiferi (din masiv şi răzleţi)

- bucăţi -

Nr. rând			1992	1993	1994	1995	1996
A	B		1	2	3	4	5
1	Numărul total al pomilor fructiferi
2	Pomi pe rod	Total
3		Meri
4		Peri
5		Gutui
6		Pruni
7		Caişi şi zarzări
8		Piersici
9		Cireşi
10		Vişini
11		Nuci
12		Alţi pomi
13	Pomi tineri
14	Duzi

Cap. 5 - Identificarea pe parcele a terenurilor în proprietatea gospodăriei

Nr.	Denumirea parcelei şi locul de aşezare	Categoria de folosinţă	Suprafaţa - ari-
1
2
3
4
5
6
7

Cap. 6 - Animale domestice

Situaţia la începutul anului - capete -

Nr. rând			1992	1993	1994	1995	1996
A	B		1	2	3	4	5
1	Taurine - total
2	Vaci
3	Juninci
4	Tauri reproducători
5	Boi de muncă
6	Tineret mascul
7	din care: sub 6 luni
8	Tineret femel
9	din care: sub 6 luni
10	Bubaline -total
11	din care:	Bivoliţe
12		Juninci
13		Bivoli reproducători
14		Tineret mascul
15		Tineret femel
16	Ovine -total
17	din care:	Oi şi mioare
18		Tineret sub 1 an
19	din total: Ovine cu lână fină şi semifină
20	Caprine -total
21	din care: Capre
22	Porcine -total
23	din care:	Scroafe de prăsilă
24		Scrofiţe
25		Porcine la îngrăşat
26	Cabaline -total
27	din care: Cai şi iepe peste 3 ani
28	Măgari şi catâri
29	Păsări -total
30	din care:Păsări ouătoare
31	Familii de albine
32	Iepuri de casă
33	Nutrii
34	Nurci
35	Vulpi

Cap. 7 - Evoluţia efectivelor de animale

În cursul anului - capete -

Nr. rând			1992	1993	1994	1995	1996
A	B		1	2	3	4	5
1	Bovine	Viţei obţinuţi
2		Cumpărări
3		Alte intrări
4		Vânzări
5		Tăieri
6		Animale moarte
7		Alte ieşiri
8	din care: Vaci şi bivoliţe	Cumpărări
9		Alte intrări
10		Vânzări
11		Tăieri
12		Animale moarte
13		Alte ieşiri
14	Porcine	Purcei obţinuţi
15		Cumpărări
16		Alte intrări
17		Vânzări
18		Tăieri
19		Animale moarte
20		Alte ieşiri
21	Ovine	Miei obţinuţi
22		Cumpărări
23		Alte intrări
24		Vânzări
25		Tăieri
26		Animale moarte
27		Alte ieşiri
28	Caprine	Iezi obţinuţi
29		Cumpărări
30		Alte intrări
31		Vânzări
32		Tăieri
33		Animale moarte
34		Alte ieşiri

Cap. 8 - Construcţii, mijloace de transport şi utilaje agricole

Nr. rând			1992	1993	1994	1995	1996
A	B		1	2	3	4	5
1	Case de locuit	Suprafaţa construită - mp
2		Anul dării în folosinţă
3	Grajduri	Suprafaţa construită - mp
4		Anul dării în folosinţă
5	Alte construcţii	Suprafaţa construită - mp
6	Mijloace de transport cu tracţiune animală - număr
7	Autoturisme nr./cmc
8	Autofurgonete nr./t
9	Autocamioane nr./t
10	Tractoare nr./CP
11	Remorci tractor
12	Motocositoare
13	Motocultoare
14	Semănători

Norme ale Băncii Naţionale a României

Normele Nr. 2/1992 privind modificarea situației societăților bancare

În temeiul prevederilor art. 26 din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României și al art. 15 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară,

Banca Națională a României emite următoarele norme:

Capitolul I

Modificări ale situației juridice a societăților bancare

1. Sunt supuse aprobării prealabile a Băncii Naționale a României modificările situației societăților bancare referitoare la:

a) forma juridică;

b) denumirea socială;

c) obiectul de activitate;

d) identitatea asociaților într-o societate de persoane;

e) suma capitalului social;

f) sediul social;

g) persoanele desemnate să asigure orientarea efectivă a activității societății bancare, în aplicarea art. 3 lit. c) alin. 1 și 3 din Normele nr. 59/1991 ale Băncii Naționale a României privind autorizarea societăților bancare.

2. Modificarea componenței consiliului de administrație va fi notificată Băncii Naționale a României, în termen de 10 zile de la data hotărârii de modificare.

3. Sucursalele societăților bancare cu sediul în străinătate vor declara Băncii Naționale a României, în termen de o lună, modificările referitoare la:

• denumirea societăților bancare străine;
• sediul societății bancare străine și al sucursalei.

Capitolul II

Modificarea repartiției capitalului social

4. Persoana sau grupul de persoane care acționează împreună ce intenționează să dețină o participație de cel puțin 5% din capitalul unei societăți bancare sau să majoreze o asemenea participație trebuie să obțină aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României.

5. Societățile bancare vor notifica Băncii Naționale a României modificările care au afectat reparația drepturilor de vot deținute de asociații sau acționarii lor, supuși dispozițiilor pct. 4 de mai sus, în termen de o lună de la realizarea acestora.

6. Sunt asimilate drepturilor de vot deținute de o persoană ținută de obligațiile menționate la pct. 4:

a) drepturile de vot deținute de alte persoane pentru această persoană;

b) drepturile de vot deținute de societăți aflate sub controlul efectiv al acestei persoane;

c) drepturile de vot deținute de un terţ împreună cu care această persoană acționează;

d) drepturile de vot pe care această persoană sau una dintre persoanele menționate la lit. a), b) și c) este în drept să le obțină la inițiativa sa în virtutea unui acord.

7. În sensul prezentelor norme, sunt considerate ca acționând împreună persoanele care au încheiat un acord în vederea obținerii drepturilor de vot sau în vederea exercitării acestora pentru a înfăptui o politică comună faţă de societatea bancară.

Se prezumă existența unui asemenea acord:

• între o societate, președintele consiliului de administrație și administratorii acesteia;
• între o societate și societățile asupra cărora ea deține direct sau indirect puterea efectivă de control;
• între societăți aflate sub controlul efectiv al aceleiași sau acelorași persoane.

8. În sensul prezentelor norme, prin societate aflată sub control efectiv se înțelege orice societate în care o persoană fizică sau juridică:

a) are majoritatea drepturilor de vot;

b) are dreptul de a numi sau înlocui majoritatea membrilor consiliului de administrație;

c) este acționar sau asociat și controlează singur majoritatea drepturilor de vot în conformitate cu un acord încheiat cu alți acționari sau asociați ai societății.

9. Societățile bancare vor transmite anual Băncii Naționale a României informații financiare în legătură cu fiecare persoană care deține cel puțin 5% din capitalul lor. Această obligație nu privește asociații sau acționarii care scut ei înșiși societăți bancare.

Capitolul III

Organizarea teritorială a societăților bancare

10. Societățile bancare pot să deschidă sucursale, agenții, reprezentanţe sau altele asemenea, în țară sau în străinătate, numai cu aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României.

11. Neînființarea entităților menționate la pct. 10, în termen de un an de la obținerea aprobării, atrage încetarea validității acesteia.

12, Societățile bancare vor comunica Băncii Naționale a României data începerii activității entităților menționate la pct. 10, precum și adresa exactă a acestora.

Capitolul IV

Dispoziții finale

13. Banca Națională a României se va pronunța asupra cererilor prezentate pentru obținerea unei aprobări prealabile, în aplicarea prezentelor norme, în termen de cel mult 3 luni de la data primirii acestora.

Aprobarea prealabilă va fi comunicată solicitanţilor de îndată, prin scrisoare recomandată.

14. Prezentele norme vor intra în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României.

Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,

Mugur Isărescu

Normele Nr. 3/1992 privind notificarea deschiderii în România de reprezentanțe de către societățile bancare cu sediul în străinătate

În temeiul art. 3 alin. 1 din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României,

Banca Națională a României emite următoarele norme:

1. Societățile bancare cu sediul în străinătate au obligația să notifice Băncii Naționale a României deschiderea de reprezentanţe în România, în termen de 15 zile de la data deschiderii efective a acestora.

2. Scrisoarea oficială de notificare, având antetul societății bancare străine și semnătura unuia dintre conducătorii acesteia, trebuie să precizeze în mod explicit că reprezentanța își va limita activitatea la acte de informare, de legătură sau de reprezentare și că nu va efectua nici un fel de operațiuni supuse dispozițiilor legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară.

3. Societatea bancară străină trebuie să furnizeze Băncii Naționale e României următoarele informații:

a) denumirea socială și forma juridică;

b) adresa sediului social;

c) o atestare, în copie autentificată, din partea autorității de supraveghere bancară din țara de origine, a existenței legale, a capitalului social, precum și a faptului că societatea în cauză este autorizată ca societate bancară și este supusă supravegherii autorității respective;

d) descrierea principalelor activități, însoțită de ultimul raport anual;

e) date cu privire la reprezentanţa a cărei deschidere este notificată:

• denumirea;
• obiectul activității;
• adresa și numărul de telefon;
• data deschiderii;
• durata de funcționare;
• împuternicirea autentificată privind reprezentanții desemnați să angajeze valabil societatea bancară străină.

4. Dosarul cuprinzând documentația prevăzută la pct. 2 și 3 trebuie să fie transmis Direcției de reglementare și supraveghere bancară din cadrul Băncii Naționale a României.

5. Pentru a permite Băncii Naționale a României să ţină la zi evidența reprezentanțelor societăților bancare străine, acestea au obligația de a comunica, în termen de 15 zile, Direcției de reglementare și supraveghere bancară orice modificare a principalelor lor caracteristici sau e celor ale societății pe care o reprezintă, precum și, dacă este cazul, închiderea lor.

6. Prezentele norme intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României.

Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,

Mugur Isărescu

Normele nr. 4/1992 privind registrul societăților bancare

În temeiul prevederilor art. 7 alin. 2 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară,

Banca Națională a României emite următoarele norme:

1. Societățile bancare, persoane juridice române, și sucursalele societăților bancare străine, care au fost autorizate să funcționeze pe teritoriul României, vor fi evidențiate într-un registru ținut de Banca Națională a României.

2. Înscrierea în registru va fi efectuată în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a autorizației de constituire și funcționare sau, în cazul autorizațiilor deja în vigoare, în termen de 15 zile de la publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României.

3. În cazul societăților bancare intrate în lichidare, se va face mențiune despre aceasta. După terminarea lichidării, înregistrarea va fi radiată.

4. Registrul societăților bancare va cuprinde următoarele rubrici:

• număr curent;
• denumirea societății bancare ;
• sediul social;
• forma juridică sau mențiunea: sucursală;
• capitalul social;
• numărul și data înmatriculării în registrul comerțului;
• data autorizării;
• data radierii înregistrării;
• observații.

5. 0 copie a registrului societăților bancare va fi ținută permanent la dispoziția publicului, la sediul Băncii Naționale a României și la sucursalele acesteia.

6. Prezentele norme vor intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării lor în Monitorul 0oficial al României.

Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,

Mugur Isărescu