Monitorul Oficial 215/1993

Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::215 - Partea I - Miercuri, 1 septembrie year::1993

Decizii ale Curții Constituționale

Curtea Constituțională

Decizia nr. 37 din 6 iulie 1993

Mihai Constantinescu - președinte

Antonie Iorgovan - judecător

Ioan Muraru - judecător

Raul Petrescu - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent.

Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a Precizărilor nr.- 110106/1993 ale Ministerului Finanțelor, invocată de reclamanta Regia Autonomă de Electricitate „Renel”, în dosarul nr. 224/1993 al Tribunalului Municipiului București, Secția de contencios administrativ.

Președintele declară ședința deschisă și dispune să se facă apelul și în dosarul nr. 29 C/1993, având drept obiect soluționarea excepției de neconstituționalitale a acelorași precizări, invocată de reclamanta Uniunea Sindicatului Independent din Banca Comercială Română - S.A., în dosarul nr. 251/1993 al Tribunalului Municipiului București, Secția de contencios administrativ,

La apelul nominal făcut de către magistratul-asistent au răspuns, în dosarul nr. 26 C/1993, domnul consilier juridic Miron Niculescu pentru Regia Autonomă de Electricitate „Renel” și doamna consilier Melania Crăciun pentru Ministerul Finanțelor, iar în dosarul nr. 29 C/1993, domnul consilier juridic Panait Teodor, din partea Ministerului Finanțelor, lipsă fiind reprezentantul Uniunii Sindicatului Independent din Banca Comercială Română - S.A., care a depus însă concluzii scrise.

Procedura este completă.

Președintele completului de judecată, ținând seama de propunerea făcută în raportul întocmit de judecător ul-r ap or tor, pune în discuția părților conexarea celor două dosare.

Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.

Curtea Constituțională,

Având în vedere că în ambele dosare se invocă neconstituționalitatea Precizărilor nr. 110106/1993 ale Ministerului Finanțelor, dispune conexarea dosarului nr. 29 C/1993 la dosarul nr. 26 C/1993.

Față de declarația părților că nu cunosc raportul întocmit în cauză, președintele completului dă cuvântul domnului judecător Antonie Iorgovan pentru prezentarea lui.

Judecătorul-raportor arată că în cele două cauze se pune problema relației dintre contenciosul administrativ și contenciosul constituțional, implicit a raportului dintre legalitate și constituționalitate în cazul unui act administrativ normativ. Constituția României instituie o ierarhizare a normelor juridice după forța acestora de a produce efecte juridice care, la rândul ei, este dată de poziția autorității de la care emană norma, respectiv de conținutul reglementării ori al regulilor de adoptare. În dreptul public modern sunt unanim recunoscute principiul supremației Constituției și, respectiv, al supremației legii, iar pentru garantarea lor funcționează, în primul caz, controlul constituționalității legilor, iar în cel de-al doilea caz, instituția contenciosului administrativ, în cazul actului administrativ nu apare o problemă specială de neconstituționalitate deoarece el nu se emite, de regulă, în aplicarea Constituției, ci în aplicarea legii care, la rândul ei, are la bază Constituția.

Dacă un act administrativ este contrar Constituției, astfel cum se pretinde prin excepțiile de față, aceasta reprezintă o formă agravată de ilegalitate, partea lezată având deschisă calea acțiunii în contenciosul administrativ, potrivit art. 21 și art. 48 din Constituție și Legii nr. 29/1990.

Nemaifiind alte probleme prealabile, președintele completului dă cuvântul părților.

Domnul consilier juridic Miron Niculescu susține că, prin Precizările nr. 110106/1993, Ministerul Finanțelor a instituit un nou impozit, respectiv pe ajutoarele acordate salariaților, măsură ce contravine art. 138 alin. (1) din Constituție care prevede că impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege și, în consecință, solicită admiterea excepției.

Doamna consilier Melania Crăciun, reprezentanta Ministerului Finanțelor, solicita respingerea excepției, susținând că, potrivit art. 2 din Legea nr. 47/1392; Curtea Constituțională asigură numai controlul constituționalității legilor, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului, astfel încât precizările supuse controlului, nefăcând parte din categoria acestor acte normative, controlul lor nu intră în competența Curții.

Domnul consilier juridic Panait Teodor, din partea Ministerului Finanțelor, se raliază concluziilor puse de doamna consilier Melania Crăciun și solicită, de asemenea, respingerea excepției, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 13 lit. A) lit. b) și c) din Legea nr. 47/1992.

Reprezentantul Ministerului Public, domnul procuror Râul Petrescu, pune concluzii de respingere a excepției, întrucât constatarea ilegalității unui act administrativ, individual sau normativ, chiar dacă rezultă și din încălcarea unei prevederi constituționale, este de competența instanțelor judecătorești.

În notele scrise depuse, Uniunea Sindicatului Independent din Banca Comercială Română - S.A. solicită admiterea excepției cu motivarea că precizările emise încalcă prevederile art. 51 și 138 alin., (1) din Constituție, întrucât legea, ca act normativ emană de la unica autoritate legiuitoare - Parlamentul României - , nu poate fi modificată, limitată sau abrogată decât printr-un act cu aceeași putere normativa, adoptat de Parlament.

Curtea Constituțională,

Luând act de excepțiile invocate, de susținerile părților, de opinia instanței de judecată, de punctul de vedere al Guvernului și de raportul judecătorului-raportor, având în vedere Precizările nr. 110106/1993 ale Ministerului Finanțelor, precum și dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție și prevederile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Precizările nr. 110108/1993 ale Ministerului Finanțelor s-au emis în aplicarea art. 5 lit. c) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salariu.

Regia Autonomă de Electricitate „Renel” și Uniunea Sindicatului Independent din Banca Comercială Română - S.A. au atacat în fața instanței de contencios administrativ a municipiului București legalitatea acestor precizări, solicitând să fie anulate ca neconstituționale, întrucât ar institui un impozit neprevăzut de lege, ceea ce este contrar art. 138 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia impozitele se stabilesc numai prin lege.

Secția de contencios administrativ a Tribunalului Municipiului București, prin încheierile din 6 aprilie și 22 aprilie 1993, a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției. În încheierea din 6 aprilie 1993, instanța și-a exprimat opinia în sensul admiterii excepției.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 47/1992, s-au cerut punctele de vedere ale Camerei Deputaților, Senatului și Guvernului.

în punctul de vedere al Guvernului se arată că excepția nu este de competența Curții Constituționale întrucât nu privește constituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ci a unui act a cărui cenzură, sub aspectul legalității, este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctul lor de vedere.

Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, Curtea Constituțională se pronunță exclusiv asupra excepțiilor de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor.

Prin lege se înțelege numai un act adoptat de Parlament. Concepția Constituției referitoare la controlul constituționalității legii are în vedere acest concept, rezultând din îmbinarea criteriului formal cu cel material, întrucât conținutul legii este determinat de importanța acordată de legiuitor aspectelor reglementate. Pe cale de consecință, nu poate fi reținută teza reclamanților potrivit căreia, prin precizările respective, s-ar fi introdus un impozit nou și, întrucât stabilirea de impozite se face numai prin lege, Curtea ar fi competentă să se pronunțe asupra constituționalității lui.

Potrivit Constituției, ceea ce nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale, chiar dacă privește conformitatea cu dispozițiile Constituției, intră în sfera contenciosului administrativ, în sensul de litigiu de competența instanțelor judecătorești. Constituția nu reglementează un sistem special și specializat de instanțe de contencios administrativ, ci dă această competență instanțelor judecătorești în genere; potrivit art. 125, Faptul că prin Legea nr. 29/1990 s-au înființat secții speciale de contencios administrativ nu constituie un temei pentru o jurisdicție paralelă de contencios administrativ. Acestea, alături de celelalte secții ale instanțelor judecătorești - civile, penale etc. - , alcătuiesc sistemul instanțelor judecătorești în fruntea cărora se află Curtea Supremă de Justiție.

De aceea, actele normative și individuale ale Guvernului, ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice, centrale sau, după caz, locale, indiferent de materia la care se referă, sunt controlate, sub aspectul legalității, de instanțele de contencios administrativ. Această concluzie se impune și atunci când ilegalitatea actului administrativ privește nerespectarea a înseși legii fundamentale, fiind emis prin exces de putere, adică cu depășirea limitelor și condițiilor de exercitare a competenței organului emitent.

Având în vedere cele arătate, rezultă că legalitatea precizărilor ce fac obiectul excepției de neconstițuționalitate invocate este de competența Secției de contencios administrativ a Tribunalului Municipiului București, în fond, neconstituționalitatea unui act administrativ nu reprezintă altceva decât o formă agravată de ilegalitate.

În consecință, ținând seama de prevederile art. 144 lit. c) și art, 125 din Constituție, precum și de dispozițiile art. 13 lit. A) lit. c) și art. 25 din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională,

În numele legii, decide:

Respinge excepția de neconstituționalitate invocată de Regia Autonomă de Electricitate „Renel” și de Uniunea Sindicatului Independent din Banca Comercială Română - S.A. și constată că stabilirea legalității Precizărilor nr. 110106/1993 ale Ministerului Finanțelor este de competența instanței de contencios administrativ.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 6 iulie 1993.

Președinte, Mihai Constantinescu

Magistrat-asistent, Constantin Burada

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind utilizarea creditelor cu dobândă redusă acordate pentru lucrările agricole în baza Hotărârii Guvernului nr. 440/1992 și a Hotărârii Guvernului nr. 85/1993

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Creditele cu dobândă redusă, în sumă de 165 miliarde lei, acordate de Banca Agricolă - S.A. și alte bănci comerciale pentru lucrările agricole, în baza Hotărârii Guvernului nr. 440/1992 și a Hotărârii Guvernului nr. 85/1993, se vor utiliza în același scop, până la 31 decembrie 1993, pe măsura recuperării lor.

Art. 2. - Creditele se acordă de către unitățile teritoriale ale băncilor comerciale în condițiile de dobândă prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 85/1993 și numai în baza contractelor de livrare a produselor Ja fondul de consum, de furaje și semințe, încheiate cu Regia Autonomă „Romcereal", Societatea Comercială „Semrom” - S.A., Societatea Comercială „Unisem” - S.A., societățile comerciale pentru producerea nutrețurilor combinate și pentru realizarea necesarului propriu de consum, semințe și furaje al societăților comerciale și agricole.

Producătorii agricoli cu personalitate juridică vor angaja direct creditele de la unitățile teritoriale ale băncilor comerciale, iar producătorii agricoli individuali și asociațiile familiale vor angaja creditele prin Regia Autonomă „Romcereal”, Societatea Comercială „Semrom” - S.A., Societatea Comercială „Unisem” - S.A. și societățile comerciale pentru producerea nutrețurilor combinate, pe bază de contracte economice.

Art. 3. - Banca Națională a României, Banca Agricolă - S.A. și Ministerul Agriculturii și Alimentației vor elabora, în termen de 10 zile, norme metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 13 august 1993 | Nr. 408.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Ioan Oancea

Republicări

Legea Nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătorești

Art. 1. - Salarizarea personalului din organele puterii judecătorești, ale Ministerului Public, din notariatele de stat, laboratoarele de criminalistică, Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia se face ținând seama de rolul, importanța și răspunderea care revin în exercitarea fiecărei funcții, potrivit anexelor nr. 1-7, care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2. - Salariile de bază pentru funcțiile de conducere și funcțiile de execuție de specialitate din Curtea Supremă de Justiție sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 3. - Salariile de bază și indemnizațiile pentru funcțiile de conducere din Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și Ministerul Justiției sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4. - Salariile funcțiilor de la instanțele judecătorești, parchete, notariatele de stat, laboratoarele de criminalistică, Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia sunt cuprinse în anexele nr. 3-7.

Art. 5. - Personalul militar din Ministerul Justiției, cu atribuții în domeniul coordonării activității penitenciarelor, precum și cel din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia este salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile militarilor din Ministerul de Interne.

Art. 6. - Salariile de bază pentru personalul de execuție sunt diferențiate pe funcții și, în cadrul fie, cărei funcții, pe grade sau trepte profesionale. Salariile de bază pentru fiecare grad sau treaptă sunt stabilite pe 3-4 gradații.

Art. 7. - Salariile de bază pentru personalul de conducere sunt cele corespunzătoare funcției de execuție, gradului sau treptei profesionale și gradației în care este încadrat, la care se adaugă o indemnizație de conducere, stabilită anual, care face parte din salariul de bază, diferențiată în raport cu răspunderea funcției de conducere îndeplinite, precum și cu ponderea muncii respective față de activitatea de execuție pe care o realizează.

Art. 8. - Pentru rezultate deosebite în activitatea desfășurată, personalul poate primi un salariu de merit de până la 15%, aplicat la salariul de bază. Salariul de merit face parte din salariul de bază.

Persoanele care beneficiază de salariu de merit se stabilesc o dată pe an, de regulă după aprobarea bugetului de stat, în raport cu rezultatele obținute în activitatea desfășurată. Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de Cel puțin 6 luni de la încadrare.

Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi prevăzute în statul de funcții al instituției, din care cel puțin două treimi vor fi utilizate pentru funcțiile de execuție.

Art. 9. - Trecerea în gradația imediat superioară, precum și stabilirea cuantumului indemnizației de conducere se fac o dată pe an, pentru întreg personalul, de regulă: după aprobarea bugetului de stat, ținându-se seama de calitățile personale, concretizate în rezultatele obținute în activitatea profesională, notate cu calificativul „foarte bine” său „bine”.

Vechimea minimă necesară pentru trecerea în gradația imediat superioară este de 2 ani; în mod excepțional, aceasta poate fi redusă până la Jumătate. Fac excepție de la aceste prevederi salariații încadrați ca debutanți sau stagiari, pentru care vechimea minimă pentru trecerea în gradația imediat superioară este de 1 an.

Art. 10. - Avansarea personalului de specialitate, în grade sau trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele obținute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1.

Vechimea minimă în grad sau treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treapta imediat superioară este de cel puțin 3 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate în funcțiile prevăzute cu salariu de debutant.

În mod excepțional, pentru persoane cu o competență profesională deosebită, vechimea minimă prevăzută la alin. 2 poate fi redusă până la jumătate, dacă cel în cauză are vechimea minimă în specialitate prevăzută de lege pentru funcția, gradul sau treapta în care se face avansarea.

Art. 11. - Activitatea profesională se apreciază anual cu calificativele; „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „slab”,

Art. 12. - Persoanele salarizate potrivit prevederilor prezentei legi beneficiază, la funcția de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:

Tranșe de vechime în muncă	Procente din salariul de bază
între 3 și 5 ani	5
de la 5 la 10 ani	10
de la 10 la 15 ani	15
de la 15 la 20 ani	20
peste 20 ani	25

Sporul de vechime în muncă se plătește cu începere de la 1 al lunii următoare în care s-a împlinit vechimea în muncă,

Sporul de vechime se ia în calcul la stabilirea pensiei și indemnizațiilor pentru incapacitate temporară pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau se desfășoară în condiții deosebite de muncă.

Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor și condițiile de acordare sunt prevăzute în anexele nr. 6 și 7.

Art. 14. - Dispozițiile legale cu privire la premii și celelalte drepturi de personal, prevăzute pentru personalul din unitățile bugetare, se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care ordonatorul principal de credite bugetare realizează economii la cheltuielile de personal, se pot acorda premii în cursul anului, în limita de 2% din fondul de, salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile.

Criteriile de acordare a premiilor se aprobă, după caz, de ministrul justiției, procurorul general și președintele Curții Supreme de Justiție.

Art. 15. - Premiul anual poate fi redus sau anulat în cazul salariaților care, în cursul anului, au desfășurat o activitate profesională slabă sau necorespunzătoare, ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționați disciplinar. Aceste drepturi se anulează în cazul salariaților care au săvârșit fapte în legătură cu serviciul, pentru care au fost condamnați penal, sau care îi fac necorespunzători funcției pe care o ocupă.

Art. 16. - Acordarea sporurilor și premiilor pentru personalul din organele centrale, prevăzute de prezenta lege, se face în condițiile stabilite de lege pentru personalul ministerelor și altor organe centrale.

Art. 17. - Pe lângă drepturile de salariu menționate în prezenta lege, personalul din unitățile menționate la art. 1 beneficiază și de drepturile stabilite prin acte normative speciale.

Art. 18. - Salarizarea personalului de specialitate auxiliar de la Curtea Supremă de Justiție și Parchetul General de pe lângă aceasta este cea prevăzută în anexa nr. 3 pentru personalul instanțelor judecătorești și al parchetelor.

Art. 19. - Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și Parchetul Generai de pe lângă Curtea Supremă de Justiție se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în raport cu vechimea în specialitate și competența profesională, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.

Art. 20. - Salariile de bază pentru funcțiile de conducere și de execuție, altele decât cele de specialitate juridică și auxiliare activității de judecată din Curtea Supremă de Justiție, Ministerul Justiției și Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, sunt cele stabilite pentru ministere și alte organe centrale.

Art. 21. - Încadrarea judecătorilor la judecătorii și tribunale, a procurorilor, notarilor, experților criminaliști și executorilor judecătorești se face prin ordin al ministrului justiției și, după caz, al procurorului general, iar a celuilalt personal de specialitate din unitățile de justiție, procuratură și notariate, de către președintele tribunalului, de procurorul șef al procuraturii județene sau a municipiului București, respectiv de notarul șef al notariatului județean sau al municipiului București, în condițiile prezentei legi și ale legilor de organizare.

Art. 22. - Judecătorii, procurorii și notarii se încadrează pe grade profesionale I, II, III, IV și V,

La judecătorii, tribunale și curțile de apel, precum, $i la parchetele de pe lângă aceste instanțe vor fi numiți judecători, respectiv procurori, în condițiile prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Judecătorii și procurorii stagiari, precum și notarii debutanți, după promovarea examenului de definitivat, sunt încadrați în gradul profesional V.

Vechimea minimă necesară în specialitate este cea stabilită de prezenta lege, cu excepția prevederilor art. 67 lit, a), b) și c) din Legea nr, 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Art. 23. - Salariile de bază pentru judecătorii de la curțile de apel și procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel sunt cele corespunzătoare gradelor profesionale și gradațiilor la care aceștia sunt încadrați, majorate cu 5%.

Salariile de bază pentru personalul de conducere de la curțile de apel și parcheta de pe lângă acestea sunt cele corespunzătoare funcțiilor stabilite potrivit alin. 1, la care se adaugă indemnizația de conducere prevăzută de prezenta lege pentru funcțiile similare de la tribunale și parchetele de pe lângă tribunale, majorate cu 5%.

Salariile de bază pentru procurorii de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sunt cele corespunzătoare gradelor profesionale și gradațiilor la care aceștia sunt încadrați, majorate cu 10%.

Art. 24. - Magistrații pensionari pentru limită de Vârstă, care sunt reîncadrați, beneficiază de salariul corespunzător funcției, gradului și gradației stabilite în raport cu vechimea în specialitate.

Prevederile alin. 1 se aplică în mod corespunzător notarilor și experților criminaliști.

Art. 25. - Încadrarea și salarizarea experților criminaliști se fac pe trei grade profesionale.

Art. 26. - Numirea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere la instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă aceste instanțe județene, ale municipiului București și locale se face dintre judecătorii și procurorii de gradul I-IV, în funcție de calitățile lor profesionale și organizatorice, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.

Ari. 27. - Numirea notarilor în funcții de conducere la notariatele județene și al municipiului București, precum și la notariatele locale, se face indiferent de gradul acestora, în funcție de calitățile lor profesionale, prin ordin al ministrului justiției. Judecătorii care sunt încadrați ca notari pe grade profesionale pot fi numiți notari șefi din momentul încadrării.

Art. 28. - În funcțiile de conducere de la Laboratorul central de expertize criminalistice și laboratoarele interjudețene vor fi numiți, prin ordin al ministrului justiției, experți criminaliști, indiferent de grad, desemnați în funcție de calitățile lor profesionale și organizatorice.

Art. 29. - Persoanele numite temporar într-o funcție de conducere, în cazul în care titularul acesteia lipsește din instituție o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice și nu beneficiază de salariu pe perioada respectivă, primesc, pe lângă salariul de bază al funcției, gradului sau treptei profesionale în care sunt încadrate, indemnizația corespunzătoare funcției de conducere pe care o preiau.

Art. 30. - În unitățile prevăzute la, art. 1 pot fi utilizate, în raport cu specificul unor activități, și alte funcții, cu niveluri de salarizare prevăzute de lege pentru unitățile bugetare.

Art. 31. - Personalul de specialitate trimis în străinătate, invitat pe contul organizațiilor sau altor parteneri externi, pentru acțiuni științifice, culturale, artistice sau sportive, beneficiază în țară de drepturile stabilite prin hotărârea Guvernului pentru unitățile bugetare.

Pe postul celor trimiși în străinătate, potrivit alin. 1, pentru o perioadă mai mare de o lună, pot fi angajate, pe durată determinată, alte persoane, potrivit legii.

Art. 32. - La aplicarea prezentei legi se va proceda la reîncadrarea întregului personal pe noile funcții, grade și trepte profesionale, precum și pe gradații, astfel ca noul salariu să nu fie inferior salariului tarifar avut. La reîncadrare se va ține seama de competența profesională reflectată în rezultatele obținute până la data reîncadrării, precum și de nivelul de pregătire ăl fiecărei persoane.

Art. 33. - În legătură cu modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, se pot face contestații, după caz, la Colegiul Curții Supreme de Justiție, al Ministerului Justiției sau al Procuraturii Generale, de către personalul încadrat de aceste organe, în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a măsurii. Contestațiile se soluționează în termen de 20 de zile.

Contestațiile formulate de personalul încadrat de conducerile tribunalelor și celorlalte unități exterioare ale Ministerului Justiției sau ale procuraturilor județene și a municipiului București se pot adresa comisiilor constituite în acest scop de Ministerul Justiției și Procuratura Generală; prevederile alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

Art. 34. - Salariile din prezenta lege sunt brute și impozabile în condițiile legii. Acestea vor fi actualizate ținând seama de indexările acordate în conformitate cu prevederile hotărârilor Guvernului adoptate după 1 ianuarie 1993.

Art. 35. - Statele de personal ale unităților exterioare subordonate Ministerului Justiției și Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție se aprobă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor. Statele de funcții pentru aceste unități se aprobă de Ministerul Justiției și, respectiv, Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Statul de funcții al Curții Supreme de Justiție, întocmit potrivit prevederilor legale, se aprobă de Colegiul permanent al Curții.

Statele de funcții se întocmesc în limita posturilor aprobate, potrivit legii.

Art. 36. - Dispozițiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 aprilie 1991 , dată pană la care rămân valabile reglementările privind salarizarea în vigoare la 1 martie 1991.

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 14/1990 privind salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție și a aparatului acesteia, Decretul-lege nr. 140/1990 privind încadrarea și salarizarea personalului din unitățile de justiție și procuratură, art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 987/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, precum și orice alte dispoziții contrare.

Anexa nr.1

Salariile de bază pentru funcțiile de conducere și de execuție de specialitate din Curtea Supremă de Justiție

Nr. crt.	Funcția	Salariul de bază lunar - lei -
	A. Funcții de conducere
1.	Președintele Curții Supreme de Justiție	195.000
2.	Vicepreședinte la Curtea Supremă de Justiție	170.900
3.	Președinți de Secție la Curtea Supremă de Justiție	159.900
	B. Funcții de execuție de specialitate juridică
4.	Judecător	148.700

Nr. crt.	Funcția	Nivelul studiilor	Salariul de bază - lei				Vechimea minimă în specialitate
			Gradația
			1	2	3	4
	C. Funcții de execuție de specialitate juridică pe grade profesionale
5.	Magistrat- asistent gradul I	S	117.500	120.700	123.800	127.000	14 ani
6.	Magistrat-asistent gradul II	S	107.000	109.500	112.100	114.700	11 ani
7.	Magistrat-asistent gradul III	S	98.000	100.100	102.200	104.400	8 ani
8.	Magistrat-asistent gradul IV	S	90.500	92.200	93.950	95.700	5 ani
9.	Magistrat-asistent gradul V	S	85.400	86.900	88.500	-	2 ani cu examen de definitivat, sau, după caz, 5 ani în alte funcții de specialitate

Nr. crt.	Funcția		Indemnizația de conducere - lei
			minimă	maximă
	D. Funcții de conducere
10.	Magistrat-asistent șef	Salariul de bază corespunzător funcției de execuție	7.200	14.400

Anexa nr. 2

Salariile de bază și indemnizațiile pentru funcțiile de conducere din Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și Ministerul Justiției

A. Funcții din conducerea Parchetului General

Nr. crt.	Funcția	Salariul de bază lunar - lei -
1.	Procuror general	170.900
2.	Prim-adjunct al procurorului general	159.900
3.	Adjunct al procurorului general	148.700

B. Indemnizații de conducere

Nr. crt.	Funcția	Indemnizația de conducere - lei
		minimă	maximă
4.	Director, procuror șef secție	11.150	22.300
5.	Director adjunct, procuror șef secție adjunct	9.900	19.800
6.	Inspector general judecătoresc, inspector general notarial, inspector general de penitenciare, procuror inspector	8.800	17.800
7.	Șef serviciu, procuror șef serviciu	8.150	16.300
8.	Șef Birou, procuror șef birou	7.450	14.900

Anexa nr. 3

Instanțe Judecătorești și parchete

Salariile de bază pentru funcțiile de specialitate

A. Funcții de execuție

Nr. crt.	Funcția	Nivelul studiilor	Salariul de bază - lei				Vechimea minimă în specialitate
			Gradația
			1	2	3	4
	a) Funcții de execuție pe grade profesionale
1.	Judecător, procuror; gradul I	S	117.500	120.700	123.800	127.000	14 ani
2.	Judecător, procuror; gradul II	S	107 000	109.500	112.100	114.700	11 ani
3.	Judecător, procuror; gradul III	S	98.000	100.100	102.200	104.400	8 ani
4.	Judecător, procuror; gradul IV	S	90.500	92.200	93.950	95.700	5 ani
5.	Judecător, procuror; gradul V	S	85.400	86.900	88.500	-	2 ani cu examen de definitivat sau, pentru judecători, după caz, 5 ani în alte funcții de specialitate, conform legii
6.	Judecător, procuror; stagiar	S	72.600	73.800	-	-	-
7.	Executor judecătoresc I	S	56.550	57.900	59.200	60.500	5 ani în funcții auxiliare sau economice
8.	Executor judecătoresc II	S	52.000	53 250	54.450	55.700	3 ani în funcții auxiliare, juridice sau economice
9.	Executor judecătoresc III	S	48.100	49.200	50.300	51.400	1 an în funcții auxiliare, juridice sau economice
10.	Executor judecătoresc debutant	S	43.900	-	-	-	-
	a) Funcții de execuție pe grade profesionale
11.	Grefier instanță judecată, grefier parchete; I	M	43.000	44.300	45.600	46.900	8 ani în funcții auxiliare juridice
12.	Grefier instanță judecată, grefier parchet; II, grefier-dactilograf I	M	38.700	39.800	40.900	42.000	6 ani în funcții auxiliare juridice
13.	Grefier instanță judecată, grefier parchet; III, grefier-dactilograf 11	M	35.200	36.000	36.900	37.800	4 ani în funcții auxiliare juridice
	Grefier instanță judecată, grefier parchet; IV, grefier-dactilograf III	M	32.100	32.800	33.600	34.400	1 an în funcții auxiliare juridice
15.	Grefier instanță judecată, grefier parchet, grefier-dactilograf; debutant	M	29.100	-	-	-	-
16.	Executor judecătoresc I	M	43.000	44.300	45.600	46.900	6 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
17.	Executor judecătoresc II	M	38.700	39.800	40.900	42.000	4 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
18.	Executor judecătoresc III	M	35.200	36.000	38.900	37.800	3 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
19.	Executor judecătoresc IV	M	32.100	32.800	33.600	34.400	1 an în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
20.	Executor judecătoresc debutant	M	29.100	-	-	-	-
21.	Arhivar-registrator I	M	33.600	34.400	35.200	36.100	-
22.	Arhivar-registrator II	M	30.600	31.300	32.100	32.800	-
23.	Arhivar-registrator III	M/G	28.100	28.700	29.400	30.000	-
24.	Arhivar-registrator debutant	M	26.200	-	-	-	-
25.	Agent procedural	G	24.900	26.200	26.700	27.300	-
26.	Aprod	G	24.600	25.200	25.700	26.200	-

B. Funcții de conducere

Nr. crt.	Funcția		Indemnizația de conducere - lei
			minimă	maximă
1.	Președinte tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal	Salariul corespunzător funcției de execuție	8.900	17.000
2.	Vicepreședinte tribunal, prim-procuror adjunct al parchetului de pe lângă tribunal	„	7.900	15.800
3.	Judecător inspector, procuror inspector	„	7.200	14.400
4.	Președinte secție tribunal, procuror șef secție	„	7.200	14.400
5.	Președinte judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie	„	7.200	14.400
6.	Vicepreședinte judecătorie, prim-procuror adjunct al parchetului de pe lângă judecătorie	„	5.150	10.300
7.	Prim-grefier tribunal, prim-grefier parchet de pe lângă tribunal	„	2.000	4.000
8.	Grefier șef secție tribunal, judecătorie, grefier șef parchet de pe lângă judecătorie	„	1.200	2.400

Anexa nr. 4

Notariate de stat

Salariile de bază pentru funcțiile de specialitate

A. Funcții de execuție

Nr. crt.	Funcția	Nivelul studiilor	Salariul de bază - lei				Vechimea minimă în specialitate
			Gradația
			1	2	3	4
	a) Funcții de execuție pe grade profesionale
1.	Notar gradul I	S	96.400	98.700	101.100	103.500	13 ani
2.	Notar gradul II	S	88.300	90.400	92.400	94.400	10 ani
3.	Notar gradul III	S	81.700	83.600	85.100	86.700	7 ani
4.	Notar gradul IV	S	77.400	78.800	80.300	-	4 ani
5.	Notar gradul V	S	73.700	75.000	76.300	-	1 an
6.	Notar debutant	S	66.000	-	-	-	-
	colspan="6" b) Funcții de execuție pe trepte profesionale
7.	Secretar I	M	39.100	40.300	41.500	42.700	6 ani în funcții auxiliare juridice, economice și administrative
8.	Secretar, secretar-dactilograf; II	M	35.200	36.200	37.200	38.200	4 ani în funcții auxiliare juridice, economice și administrative
9.	Secretar, secretar-dactilo-graf; III	M	32.000	32.000	33.000	34 400	2 ani în funcții auxiliare juridice, economice și administrative
10.	Secretar, secretar-dactilograf; IV	M	29.200	29.900	30.000	-	1 an în funcții auxiliare juridice, economice și administrative
11.	Secretar debutant	M	20.500	-	-	-	-
12.	Conducător carte funciară I	M	39.100	40.390	41.500	42.700	5 ani în funcții auxiliare juridice, economice și administrative
13.	Conducător carte funciară II	M	35.200	36.200	37.200	38.200	3 ani în funcții auxiliare juridice, economice și administrative
14.	Conducător carte funciară III	M	32.000	32.800.	33.600	-	1 an în funcții auxiliare juridice, economice și administrative
15.	Conducător carte funciară debutant	M	26.500	-	-	-	-
16.	Arhivar	M/G	27.200	27.800	26.400	29.000	-
17.	Aprod	G	22.590	23.000	23,500	-	-

B. Funcții de conducere

Nr. crt.	Funcția	Indemnizația de conducere - lei
		minimă	maximă
1.	Notar șef la notariatul județean sau al municipiului București	7.200	14.400
2.	Notar șef adjunct la notariatul județean sau al municipiului București	5.150	10 300
3.	Notar șef la notariatul local	5.150	10.300
4.	Notar șef adjunct la notariatul local	3.700	7.400
5.	Secretar șef	1.200	2.400

Anexa nr. 5

Laboratoare de criminalistică

Salariile de bază pentru funcțiile de specialitate

A. Funcții de execuție

Nr. crt.	Funcția	Nivelul studiilor	Salariul de bază - lei				Vechimea minimă în specialitate
			Gradația
			1	2	3	4
	a) Funcții de execuție pe grade profesionale
1.	Expert criminalist gradul I	S	96.400	98.700	101.100	103.500	12 ani
2.	Expert criminalist gradul II	S	88.300	90.400	92.400	94.400	10 ani
3.	Expert criminalist gradul III	S	81.700	83.600	85.100	86.700	6 ani
4.	Asistent criminalist gradul I	S	77.400	78.800	80.300	-	4 ani
5.	Asistent criminalist gradul II	S	73.700	75.000	76.300	-	1 an
6.	Asistent criminalist debutant	S	66.000	-	-	-	-
	b) Funcții de execuție pe trepte profesionale
7.	Tehnician criminalist I	M	43.000	44.300	45.660	46.900	8 ani în funcții tehnice criminalistice
8.	Tehnician criminalist II	M	38.700	39.800	40.900	42.000	6 ani în funcții tehnice criminalistice
9.	Tehnician criminalist III	M	35.200	36.000	36.900	37.800	4 ani în funcții tehnice criminalistice
10.	Tehnician criminalist IV	M	32.100	32.800	33.600	34.400	1 an în funcții tehnice criminalistice
11.	Tehnician criminalist debutant	M	29.100	-	-	-	-
12.	Secretar-dactilograf laborator criminalistică I	M	37.600	38.500	39.400	40.400	8 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
13.	Secretar-dactilograf laborator criminalistică II	M	34.700	35.500	36.300	37.100	4 ani în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
14.	Secretar-dactilograf laborator criminalistică III	M	33.000	33.400	33.800	-	1 an în funcții auxiliare juridice, economice sau administrative
15.	Secretar-dactilograf laborator criminalistică debutant	M	26.000	-	-	-	-

B. Funcții de conducere

Nr. crt.	Funcția		Indemnizația de conducere - lei
			minimă	maximă
1.	Șef laborator central expertize criminalistice	Salariul de bază corespunzător funcției de execuție	7.200	14.400
2.	Șef adjunct laborator central expertize criminalistice	„	5.150	10.300
3.	Șef laborator interjudețean expertize criminalist tice	„	3.700	7.400

Anexa nr. 6

Salarizarea personalului civil din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia

1. Personalul civil din Direcția generală a penitenciarelor este salarizat în condițiile prevăzute de lege pentru aparatul ministerelor și celorlalte organe centrale de stat.

Personalul civil din unitățile exterioare ale Direcției generale a penitenciarelor este salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile în unitățile bugetare.

2. Salarizarea funcțiilor de specialitate specifice din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia se face prin asimilare cu funcțiile de specialitate din aparatul ministerelor și altor organe centrale și, respectiv, din unitățile bugetare.

3. Personalul civil din Direcția generală a penitenciarelor și din unitățile acesteia beneficiază de o majorare a salariului de bază cu până la 25%. Această majorare face parte din salariul de bază.

4. Personalul didactic și auxiliar didactic, precum și personalul medico-sanitar din unitățile subordonate Direcției generale a penitenciarelor beneficiază de o majorare a salariului de bază cu până la 30%.

5. Personalul civil din Penitenciarul Poarta Albă și Secția Chilia Veche, din subordinea Penitenciarului Tulcea, beneficiază în continuare de indemnizația de 20% la salariul de bază, pentru prestarea serviciului în dispozitiv permanent de luptă.

6. Acordarea drepturilor prevăzute la pct. 4 și 5 nu exclude majorarea-salariului de bază stabilit la pct. 3.

Anexa nr. 7

Sporuri la solda personalului militar din unitățile Direcției generale a penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției

1. Personalul militar care, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, prestează cel puțin jumătate din timpul normal de lucru în timpul nopții, are dreptul la un spor pentru munca de noapte de 25%, care se calculează la solda de bază.

2. Subofițerii care asigură paza și supravegherea deținuților, reținuților, arestaților preventiv și sancționaților cu închisoare contravențională, precum și minorilor internați în penitenciare, școli speciale de muncă și reeducare, spitale penitenciare, în secții (ateliere) de producție, puncte de lucru sau în mijloace de transport au dreptul pe timpul efectiv prestat în astfel de condiții la o indemnizație pentru pază și supraveghere de 5% din solda de bază. Indemnizația de pază și supraveghere se ia în calcul la stabilirea pensiei militare de stat și a pensiei suplimentare.

3. Subofițerii de penitenciare care asigură, minimum 10 ore pe zi, paza deținuților care muncesc, cărora nu li se poate compensa timpul prestat suplimentar cu timp liber corespunzător, au dreptul la o indemnizație de 5-15% din solda de bază, care se stabilește prin ordin al ministrului justiției.

Pe timpul cât beneficiază de indemnizația prevăzută la alin. 1, subofițerii nu vor primi indemnizația prevăzută la l-t. 2 pentru paza și supravegherea deținuților.

4. Subofițerii prevăzuți la pct. 3, care aduc o contribuție deosebită la realizarea și depășirea planului de venituri al unității, pot fi recompensați, la propunerea comandanților de penitenciare, dintr-un fond de 0,5% calculat la fondul de salarii al subofițerilor de penitenciare, care se constituie la dispoziția Ministerului Justiției pentru Direcția generală a penitenciarelor.

5. Subofițerii care au în primire cai sau câini de serviciu au dreptul, pe perioada respectivă, la o indemnizație de 5% din solda de bază.

Diverse

Rectificare

În Ordonanța Guvernului nr. 15/1933, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 23 august 1993, la art. 18 în loc de „......art. 11 ....” se va citi „.....art. 10 alin. 2.....”