Monitorul Oficial 150/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::150 - Partea I - Miercuri, 1 iulie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind acordarea unor burse de studii, doctorat și specializare, precum și alte forme de sprijin material pentru tineri români din Republica Moldova și Ucraina

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În scopul sprijinirii formării de cadre în diverse domenii, se acordă de către Ministerul Învățământului și Științei din România, pentru tineri români din Republica Moldova, în anul școlar 1992/1993:

• 1.000 burse pentru învățământul preuniversitar;

• 1.000 burse pentru învățământul superior (studii complete sau parțiale);

• 100 burse pentru doctorat - forma cu frecvență;

• 100 burse pentru doctorat - forma fără frecvență;

• 100 luni bursă pentru stagii de specializare cu durata de la o lună la 9 luni.

Art. 2. - În același scop, se acordă de către Ministerul Învățământului și științei din România, pentru tineri români din Ucraina, în anul școlar 1992/1993:

• 50 burse pentru învățământul preuniversitar;

• 200 burse pentru învățământul superior (studii complete sau parțiale);

• 10 burse pentru doctorat - forma cu frecvență;

• 10 burse pentru doctorat - forma fără frecvență;

• 40 luni bursă pentru stagii de specializare cu durata de la o lună la 9 luni.

Art. 3. - Se acordă pentru toți elevii și studenții bursieri din Republica Moldova și Ucraina:

• cazare gratuită în internate sau cămine studențești;

• transport gratuit în vacanțe, de la locul de studiu până la punctul de frontieră Ungheni și retur, pe ruta cea mai scurtă, cu tren clasa a II-a sau cu autobuzele unităților cu capital de stat;

• transport gratuit pe mijloacele de transport în comun.

Cheltuielile cu asigurarea transportului gratuit se suportă de Ministerul Învățământului și științei.

Art. 4. - Se acordă bursierilor care au copii posibilitatea de a frecventa creșe, grădinițe sau școli generale în mod gratuit.

Art. 5. - Bursele pentru elevii și studenții din Republica Moldova și Ucraina, primiți la studii în România, vor fi în cuantumul stabilit în anexă.

Art. 6. - Suplimentar, dacă alte ministere sau instituții vor oferi burse în afara celor prevăzute la art. 1 și 2, acestea se vor acorda cu avizul Ministerului Învățământului și științei din România, ținându-se cont de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ în anul școlar 1992/1993.

Art. 7. - Prezenta Hotărâre intră în vigoare începând cu anul școlar 1992/1993.

Art. 8. - Ministerul Învățământului și științei va asigura punerea în executare a prezentei hotărâri, cu încadrarea în alocațiile bugetare aprobate pe anul 1992.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 7 mai 1992 | Nr. 235.

Contrasemnează:

Ministrul Învățământului și științei, Mihail Golu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

Anexă

Cuantumul burselor atribuite elevilor și studenților din Republica Moldova și Ucraina

-lei/lună -

1. Învățământul preuniversitar

Burse pentru elevi 4.750

2. Învățământul superior

a) Burse pentru studenți 5.760

b) Burse pentru studii postuniversitare, specializare sau doctorat 7 200

Cuantumul burselor se va modifica corespunzător prevederilor legale privitoare la indexare.

Guvernul României

Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 794/1991 cu privire la drepturile ce se acordă împuterniciților statului, administratorilor și cenzorilor de la societățile comerciale cu capital integral de stat

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 794/1991 cu privire la drepturile ce se acordă împuterniciților sfatului, administratorilor și cenzorilor de la societățile comerciale cu capital integral de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 18 decembrie 1991, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al Articolului 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Pentru participarea la dezbaterea și luarea deciziilor în exercitarea atribuțiilor ce revin consiliului împuterniciților statului, potrivit legii, membrii acestuia primesc o indemnizație de 10% din salariul fix brut la directorului sau directorului general, după, caz, dar nu mai mult de 25% din salariul mediu brut realizat la nivelul societății în luna anterioară celei în care au loc ședințele. Indemnizația se acordă numai pentru lunile în care au loc ședințe cu participarea membrilor consiliului împuterniciților statului, potrivit art. 73 și 75 din Legea nr. 31/1990, și se suportă din fondul de salarii al societății comerciale.”

2. Alineatul (3) al Articolului 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Drepturile acordate potrivit prevederilor alin. (2) se suportă din fondul de salarii al societății comerciale.”

3. Alineatul (1) al Articolului 2 se modifică și se completează, având următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Directorul general sau, după caz. directorul societății și alți administratori din cadrul societății, ce coordonează activități de care răspund nemijlocit, se remunerează cu un salariu fix brut, care cuprinde salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă și alte sporuri. Pe lângă salariul fix brut, aceștia pol beneficia, potrivit art. 106 din Legea nr. 31/1990, și de stimulente acordate din fondul de stimulare de până la 10% din profitul rămas după plata impozitului datorat potrivit legii.”

4. Alineatul (3) al Articolului 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Administratorii, din afara societății se remunerează cu o indemnizație lunară, stabilită de consiliul împuterniciților statului, de până la 20% din salariul fix brut al directorului sau. după caz, al directorului general al societății.”

5. Alineatul (4) al Articolului 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Administratorii numiți în comitetul de direcție se remunerează cu o indemnizație lunară suplimentară, stabilită de consiliul de administrație, de până la 5% din salariul fix brut al directorului general sau, după caz, al directorului societății.”

6. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Cenzorii din cadrul societăților comerciale cu capital integral de stat se remunerează, pentru activitatea depusă, cu o indemnizație lunară, care poate fi de cel mult 20% din salariul fix brut al directorului sau al directorului general, după caz,”

7. La Articolul 9 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

„(2) Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Economiei și Finanțelor pot elabora precizări în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei hotărâri.”

Art. II. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu luna mai 1992.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 7 mai 1992 | Nr. 248.

Contrasemnează:

Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Borcea

Guvernul României

Hotărâre privind divizarea și fuziunea societăților comerciale cu capital integral de stat

Guvernul României hotărăște:

Art 1. - Divizarea și fuziunea societăților comerciale cu capital integral de stat se aprobă de Guvern, consiliile locale sau consiliile județene, după caz, pe baza hotărârii consiliilor împuterniciților statului și a avizului Ministerului Economiei și Finanțelor, respectiv al direcțiilor județene pentru finanțe publice. În cazul societăților comerciale cu capital integrai de stat de interes republican. Guvernul aprobă divizarea și fuziunea la propunerea fundamentată a ministerului de resort.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se aplică pentru divizarea și fuziunea societăților comerciale cu capital integral de stat. Pînă la constituirea adunărilor generale ale societăților comerciale, potrivit art. 39 din Legea privatizării societăților comerciale nr. 58/1991.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 mai 1992 | Nr. 252.

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei și finanțelor, Florian Bercea

Ministrul justiției, Mircea Ionescu-Quintus

Guvernul României

Hotărâre privind aprobarea Programului de protecție socială a elevilor și studenților de la învățământul de stat - cursuri de zi

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Programul de protecție socială a elevilor și studenților de la învățământul de stat - cursuri de zi, alăturat, care face parte integrantă din prezenta Hotărâre, elaborat în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr. 219 din 30 aprilie 1992.

Art. 2. - Ministerul Economiei și Finanțelor va suplimenta bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului învățământului și științei pe anul 1992 cu suma de 2.100 milioane lei, ce reprezintă influențele rezultate din aplicarea Programului de protecție socială a elevilor și studenților de la învățământul de stat - cursuri de zi.

Ministerul Învățământului și Științei va repartiza această sumă unităților subordonate, precum și ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale care au în subordine unități de învățământ finanțate de la bugetul de stat, pe bază de protocol, în condițiile art. 34 din Legea privind finanțele publice.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 45 iunie 1992 | Nr. 297.

Contrasemnează:

Ministrul învățământului și științei, Mihail Golu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Program de protecție socială a elevilor și studenților de la învăță mintal de stat - cursuri de zi, potrivit hotărârii Guvernului nr 219 din 30 aprilie 1992

1. Pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif, rezultate ca urmare a eliminării subvențiilor la caietele școlare și transportului interurban pe bază de abonament, se vor acorda, în numerar, elevilor și studenților compensații, prin unitățile de învățământ.

2 Compensațiile și diferențele de tarif se acordă elevilor și studenților de la învățământul de stat - cursuri de zi, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie nu depășesc salariul de bază minim net pe economie, calculat prin deducerea din salariul de bază minim brut a impozitului persoanelor cu copii.

Dovedirea venitului net lunar pe membru de familie se va face pe baza declarației date pe proprie răspundere de către părinți sau susținători legali pentru elevi și pentru studenți de către aceștia, la care se vor anexa acte doveditoare a celor declarate.

Pentru elevii și studenții bursieri care se încadrează în prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 625/199-1 și art, 3 din Hotărârea Guvernului nr. 730/ 1991, precum și pentru elevii și studenții din Republica Moldova și Ucraina, bursieri ai statului român, compensația și diferența de tarif se acordă fără prezentarea documentelor doveditoare arătate mai sus (anexa nr 1).

3. Cuantumul compensației pentru caiete se acordă diferențiat, pe clase și grade de învățămînt, conform anexei nr, 2.

4. Compensațiile aferente anului 1992 pentru caiete, ce se acordă elevilor și studenților, reprezintă suma da 1.600 milioane lei și se plătesc în trim. III și IV 1992. Plata se va face pe liste de plată a compensațiilor, pe clase de elevi sau an de studiu pentru studenți, și va cuprinde numele și prenumele, suma și semnătura de primire.

Listele de plată vor fi semnate de diriginți, pentru elevi, și de decani, pentru studenți, aprobate de ordonatorul de credMe și vizate pentru controlul preventiv.

5 Diferențele de tarif pentru transportul interurban pe bază de abonament.se acordă fiecărui elev sau student pe stat de plată, care cuprinde numele, prenumele, distanța, numărul abonamentului, suma de plată și semnătura. Suma de plată se stabilește prin diferența între tariful abonamentului perceput după 1 mai 1992 și cel anterior acestei date.

6. Suma aferentă anului 1992 ce se alocă de la bugetul de stat pentru acoperirea diferenței de tarif pentru transportul interurban este de 500 milioane lei.

7 Prezentul program se aplică atât Ministerului Învățământului și Științei, cât și celorlalte ministere șt organe de specialitate ale administrației publice centrale care au în subordine unități de învățământ finanțate de la bugetul de stat.

8. Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul program.

Anexa nr. 1

Categoriile de elevi și studenți care se încadrează în prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 625/1991 și ale art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 730/1991 și alte categorii pentru care nu sunt necesare documente privind veniturile lunare

• Copiii eroilor-martiri, invalizilor sau răniților din Revoluția din Decembrie 1989, elevii și studenții invalizi sau răniți în revoluție.

• Elevii din învățământul de stal primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional, complementar și de ucenici, de la cursurile de zi, orfani, cei necuprinși în casele de copii, deși îndeplinesc condițiile de a fi primiți în aceste unități, cei proveniți din casele de copii sau din plasament familial ori din familii care nu le pot asigura condiții de viață și educație corespunzătoare, suferinzi de TBC, diabet, boli maligne, sindroame de malabsorbție grave, insuficiențe renale cronice sau deficienți motori.

• Elevii din învățământul de stat liceal, postliceal, profesional, complementar și de ucenici cursuri de zi care au o situație materială deficitară.

• Elevii și studenții din Republica Moldova și Ucraina bursieri ai statului român.

Anexa nr. 2

Cuantumul compensației pentru caiete, pe grade și clase de învățământ

Gradul de învățământ	Clasa sau anul	Suma - lei -
Primar	I	300
	II	450
	III	500
	IV	600
Gimnazial	V	650
	VI	750
	VII	800
	VIII	850
Liceal	IX	800
	X	800
	XI	800
	XII	850
Profesional	I	600
	II	600
	III	600
Complementar	I	400
	II	500
Maiștri	I	400
	II	400
Învățământ special pentru copii cu deficiențe		760
Postliceal	I	400
	II	400
	III	400
Superior	I-VI	1.000

Guvernul României

Hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991

În temeiul art. 11 alin. 3 din Legea fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991,

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131 din 27 februarie 1991, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După Articolul 2 se introduce Articolul 2'. care va avea următorul cuprins:

„Art. 2'. - La municipiul București se constituie, prin ordin al prefectului, comisia municipală, în componența prevăzută la art. 2.

Prin ordin al prefectului se pot organiza subcomisii ale sectoarelor municipiului București.”

2. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Comisia județeană, respectiv a municipiului București și sectorului agricol Ilfov, va fi stabilită prin ordin al prefectului și va avea următoarea componență:

• prefectul, ca președinte;

• subprefectul;

• un vicepreședinte al consiliului județean sau secretarul acestuia;

• directorul general de prefectură, ca secretar;

• directorul general al direcției generale pentru agricultură și alimentație;

• notarul șef al notariatului județean, respectiv al municipiului București, precum și cel al notariatului sectorului agricol Ilfov, sau, după caz. un notar desemnat de aceștia;

• director relații regii autonome și societăți comerciale cu capital de stat;

• directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului;

• directorul oficiului de studii pedologice și agrochimice;

• directorul societății comerciale pe acțiuni de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor;

• directorul filialei teritoriale a Regiei Autonome a Pădurilor „Romsilva”;

• președintele comisiei județene pentru zona montană;

• directorul societății comerciale pe acțiuni de execuție și exploatare a lucrărilor «de îmbunătățiri funciare;

• directorul direcției apelor sau un delegat desemnat de acesta.

Comisia va avea un număr de 3 membri supleanți.

În vederea sprijinirii comisiei județene, respectiv a municipiului București și sectorului agricol Ilfov, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, se va constitui, prin ordin al prefectului, un colectiv de lucru condus de câte un reprezentant al prefectului, respectiv al oficiului de cadastru și organizare a teritoriului, pentru partea tehnică, care va fi format din specialiști, delegați pe toată durata funcționării comisiei, de către conducătorii instituțiilor prevăzute la alin. 1, care va asigura și secretariatul tehnic.

Pe timpul cât își desfășoară activitatea în cadrul colectivului de lucru, membrii acestuia vor fi degrevați de sarcinile de serviciu.

Condițiile materiale necesare funcționării colectivului de lucru se asigură prin grija prefectului.

Salariile și celelalte drepturi bănești cuvenite salariaților delegați în colectivul de lucru se achită de către instituțiile de la care provin.

3. După Articolul 3 se introduce Articolul 3', care va avea următorul cuprins:

„Art. 3'. - Pe măsura constituirii autorităților administrației publice județene, în termen de 24 de ore, prefecții vor emite ordine. în conformitate cu prevederile art. 11 alin. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/ 1991, pentru desemnarea nominală a membrilor comisiei județene, respectiv a municipiului București și sectorului agricol Ilfov, având în vedere componența stabilită la art. 3 din prezentul Regulament.

În unitățile administrativ-teritoriale în care nu s-au constituit consiliile județene, comisiile vor funcționa până la constituirea acestora, în actuala structură.”

4. Articolul 8 se abrogă.

5. Articolul 34 alineatul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Titlul se semnează de prefect, directorul general de prefectură, ca secretar, directorul general al direcției generale pentru agricultură și alimentație și de directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului. Părțile detașabile ale titlului de proprietate semnate se transmit la comisiile comunale, orășenești sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care le vor înmâna, sub semnătură, titularilor, sau se va proceda potrivit prevederilor art. 36, după caz, iar partea nedetașabilă (cotorul) a titlului de proprietate se reține și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și organizare a teritoriului.”

6. Sintagma „Primăria municipiului București” se înlocuiește cu „Prefectura municipiului București și sectorului agricol Ilfov”, ori de câte ori este vorba de comisiile județene.

Art. II - Comisiile județene și Comisia municipiului București și sectorului agricol Ilfov vor exercita atribuțiile prevăzute la art. 5 din regulament, începând cu data adoptării prezentei hotărâri, și vor valida sau invalida numai documentele rămase, de stabilire a dreptului de proprietate, înaintate de comisiile locale și care nu au fost supuse acestor operațiuni,

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 5 iunie 1992 | Nr. 311.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu, Teodor Mircea Vaida

Guvernul României

Hotărâre pentru modificarea și completarea unor prevederi ale hotărârii Guvernului nr. 530/1991 și a anexelor nr. I, III și VII, privind înființarea de regii autonome și societăți comerciale în domeniul cinematografiei

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Întreprinderea Cinematografică a municipiului București, cu sediul în București, str. Doamnei nr. 1, sectorul 3, întreprinderea Cinematografică a județului Argeș, cu sediul în orașul Pitești, str. Victoriei nr. 16, și întreprinderea Cinematografică a județului Constanța, cu sediul în municipiul Constanța, str. Ștefan cel Mare nr. 33, care se desființează, se reorganizează potrvit prevederilor Legii nr. 15/1990.

Art. 2. - Activul și pasivul, reactualizate în condițiile legii, împreună cu obligațiile contractuale ale unităților care se desființează se preiau, prin protocol, pe baza bilanțului contabil încheiat la 31 martie 1992, de către Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm” București.

Art. 3 - Personalul unităților prevăzute la art. 1, trecut la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm” București se consideră transferat în interesul serviciului și i se aplică dispozițiile art. 56 din Legea nr 15/1990.

Art. 4. - Anexele nr. I, III și VII din Hotărârea Guvernului nr. 530/1991 se modifică și se completează după cum urmează:

a) valoarea patrimoniului Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm”, prevăzută la pct. 1 din anexa nr. I, se modifică astfel: de la suma de 919.633 mii lei, la suma de 1.092.485 mii lei patrimoniul total al regiei, respectiv de la suma de 879.316 mii Iei, la suma de 1.052.168 mii lei patrimoniul întreprinderilor cinematografice;

b) anexa nr. III se modifică astfel:

• la art. 2 lit. b) se elimină cuvintele: „....cinematografe proprii în București, Constanța și Pitești;”.

• la art. 4 pct. 4.1. se elimină ultima frază: „Distribuția filmelor în premieră în București se va face concomitent în cinematografele proprii ale regiei și cele ale Centrului Național al Cinematografiei, iar în orașele Constanța și Pitești, alternativ;”

• la art. 5, valoarea patrimoniului net al regiei se modifică de la suma de 919.633 mii lei la suma de 3.092.485 mii lei;

• se anulează prevederile de la pct. 8.3 din art. 8 și se introduce:

„- pot efectua direct operațiuni de comerț exterior, pe baza delegării acordate de Consiliul de administrație al Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor «Româniafilm»;”

c) prevederile anexei nr. VII „Lista unităților din componența Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm” București, care se reorganizează” se completează la pct. 1, cu filialele: Argeș, Constanța și municipiul București, iar la pct. III se elimină pct. 4 Cinematografe proprii”. Lista modificată este redată în anexă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 9 iunie 1992 | Nr. 315.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Anexă

Anexa nr. VII

Lista unităților din componența Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm”, care se reorganizează

Nr. crt.	Denumirea unităților existente	Denumirea unităților reorganizate
0	1	2
	I. Întreprinderi cinematografice	I. Filiale de exploatare a filmelor
1.	Alba	Alba
2.	Arad	Arad
3.	Argeș	Argeș
4.	Bacău	Bacău
5.	Bihor	Bihor
6.	Bistrița-Năsăud	Bistrița-Năsăud
7.	Botoșani	Botoșani
8.	Brașov	Brașov
9.	Brăila	Brăila
10.	Buzău	Buzău
11.	Caraș-Seveiin	Caraș-Severin
12.	Călărași	Călărași
13.	Cluj	Cluj
14.	Constanța	Constanța
15.	Covasna	Covasna
16.	Dîmbovița	Dîmbovița
17.	Dolj	Dolj
18.	Galați	Galați
19.	Giurgiu	Giurgiu
20.	Gorj	Gorj
21.	Harghita	Harghita
22.	Hunedoara	Hunedoara
23.	Ialomița	Ialomița
24.	Iași	Iași
25.	Maramureș	Maramureș
26.	Mehedinți	Mehedinți
27.	Mureș	Mureș
28.	Neamț	Neamț
29.	Olt	Olt
30.	Prahova	Prahova
31.	Satu Mare	Satu Mare
32.	Sălaj	Sălaj
33.	Sibiu	Sibiu
34.	Teleorman	Teleorman
35.	Suceava	Suceava
36.	Timiș	Timiș
37.	Tulcea	Tulcea
38.	Vaslui	Vaslui
39.	Vrancea	Vrancea
40.	Vîlcea	Vîlcea
41.	București	București
	II. Oficii teritoriale de difuzare a filmelor	II. Oficii teritoriale de difuzare a filmelor
1.	București	București
2.	Cluj-Napoca	Cluj-Napoca
3.	Iași	Iași
4.	Timișoara	Timișoara
	III. Alte unități fără personalitate juridică	III. Alte unități fără personalitate juridică
	1. Redacția revistei „Ecran”	1. Redacția revistei „Ecran”
		2. Laboratorul Mogoșoaia de subtitrare a filmelor, realizarea copiilor de filme și expedierea lor în rețeaua cinematografică
		3. Tipografie

Guvernul României

Hotărâre privind dotarea și utilizarea de către agenții economici a balanțelor cu afișaj electronic și a aparatelor de marcat electronice

În temeiul art. 107 alin. (2) din Constituția României și în vederea asigurării exactității datelor contabile cerute de art. 2 din Legea contabilității nr. 82/1991,

Guvernul României hotărăște:

Art 1. - În vederea asigurării protecției intereselor consumatorilor și combaterii evaziunii fiscale, agenții economici de pe teritoriul României sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice, cu ajutorul cărora se emite bon pentru client, pentru vânzările de bunuri și prestările de servicii, inclusiv schimburi valutare.

Se exceptează de la prevederile prezentului articol agenții economici care prin specificul activității lor, utilizează documente cu regim special (bilete, tichete, abonamente, facturi, avize de expediție și altele), precum și cei care desfac produse în piețe, târguri sau oboare.

Art. 2. - Încasarea oricărei sume de la client pentru vânzările de bunuri și prestările de servicii se dovedește de către agenții economici numai prin registrul de casă emis de aparatul de marcat electronic, cu excepțiile prevăzute de art. 1 alin. 2.

În cazul defectării aparatului de marcat electronic, până la repunerea în stare de funcționare, în locul eliberării bonului, toate tranzacțiile se notează într-un registru de casă de mînă, cu pagini numerotate, fără ștersături și spații neutilizate, iar pentru clienți se emite bon de mână pe formular tipizat.

Art. 3. - Agenții economici care desfășoară - activități de comerț și efectuează vânzarea produselor prin cântărire sunt obligați să utilizeze balanțe cu afișaj electronic al cantității, prețului unitar și valorii corespunzătoare.

Agenții economici care nu se dotează cu astfel de balanțe sunt obligați să-și vândă produsele numai preambalate și sigilate, cu înscrierea cantității, prețului unitar și a valorii corespunzătoare, cu excepția agenților economici care-și desfășoară activitatea în piețe țărănești, târguri sau oboare.

Art. 4. - Fabricația, importul și utilizarea pe teritoriul României a aparatelor de marcat electronice și a balanțelor cu afișaj electronic sunt reglementate prin normele metodologice prevăzute în anexă, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5. - Începând cu data de 1 ianuarie 1993, toți agenții economici prevăzuți la art. 1 și 3 din prezenta Hotărâre sunt obligați să introducă și să utilizeze aparate de marcat electronice sau balanțe cu afișaj electronic.

Pentru agenții economici înființați după data de 1 ianuarie 1993, introducerea și utilizarea aparatelor de marcat electronice sau a balanțelor cu afișaj electronic se vor face o dată cu începerea activității.

Art. 6. - Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

1. fabricația, importul și utilizarea aparatelor de marcat electronice în alte condiții decât cele prevăzute în normele metodologice, anexă Ia prezenta Hotărâre;

2. neintroducerea în termenele prevăzute de prezenta hotărâre a aparatelor de marcat electronice sau a balanțelor cu afișaj electronic;

3. încasarea oricărei sume de la client, fără emiterea de bon, cu excepția situației prevăzute la art. 1 alin. 2;

4. defectarea intenționată de către utilizatori, ori prepușii acestora, a aparatelor de marcat electronice, a balanțelor cu afișaj electronic, în scopul eludării dispozițiilor art. 1 și art. 3 din prezenta Hotărâre;

5. nesesizarea în scris, în orice mod, a societății de service în termen de 24 de ore, indiferent de cauza defectării, pentru repunerea în stare de funcționare a aparatelor de marcat electronice și a balanțelor cu afișaj electronic.

Art. 7. - Contravențiile prevăzute la art. 6 pct. 1, 2 și 3 se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar cele prevăzute la pct. 4 și 5, cu amenda de la 3.000 lei Ia 7.000 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de organele de specialitate ale Ministerului Comerțului și Turismului, Ministerului Economiei și Finanțelor și aparatului său teritorial, ale poliției și ale inspecției metrologice de stat.

Contravențiilor prevăzute la art. 6 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 8. - Prezenta hotărâre intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 11 iunie 1992 | Nr. 319.

Contrasemnează:

Ministrul industriei, Dan Constantinescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota

Anexa

Norme metodologice privind fabricația, importul și utilizarea de către agenții economici a balanțelor cu afișaj electronic și a aparatelor de marcat electronice

1. Sunt aparate de marcat electronice, în sensul dispozițiilor art. 1 și 3 din hotărâre, casele de marcat electronice, terminalele electronice, balanțele electronice dotate cu imprimante capabile să emită bon pentru client și registrul de casă pentru evidențele tranzacțiilor agenților economici.

Casele de marcat electronice sunt aparate de înregistrat operațiuni numerice ori alfanumerice, introduse prin intermediul unei tastaturi ori al unui alt terminal adecvat, dotate cu dispozitive pentru imprimarea, pe un suport de control, a acestor date și capabile să emită bon pentru client, cit și registrul de casă.

Terminalul electronic este un aparat de marcat electronic, cuplat pe o linie telefonică sau linie de comunicație standard cu o unitate centrală. Funcțiile terminalului electronic pot fi definite parțial și/sau integral de către utilizatori.

Balanțele electronice dotate cu imprimante asigură determinarea masei unui corp, imprimarea bonului pentru client și a registrului de casă pentru agentul economic.

Aparatele de marcat electronice trebuie să fie dotate, de către producător, cu două dispozitive de afișare a valorii totale a tranzacției, unul dintre dispozitivele de afișare fiind destinat informării clientului.

Numărul minim de cifre semnificative ale dispozitivului de afișare este de șase plus două cifre pentru valoarea zecimală.

Caracterele numerice ori alfanumerice afișate pentru client și operator trebuie să fie clare, ușor citibile și să aibă o înălțime minimă de 7 mm.

2. Aparatele de marcat electronice trebuie să fie dotate, de către producător, cu dispozitive de imprimare care să asigure minimum următoarele funcții: tipărirea-simultană sau în concordanță a bonului pentru client și a registrului de casă pentru fiecare tranzacție, calculul progresiv pentru bonurile emise în fiecare zi, calculul financiar cumulat zilnic, calculul totalului de control pe fiecare din articolele ori serviciile cu preț programat pentru fiecare raion ori grupă de produse/clasă de servici, operarea de către cel puțin doi casieri, aducerea automată la zero la comanda imprimării bonului de închidere zilnică,

3. Casa de marcat electronică, prin construcție, trebuie să garanteze o corespondență unică între imprimarea bonului pentru client și registrul de tipărirea separată a acestor documente trebuie să fie imposibilă de către operatori prin orice operațiune automată sau comandă manuală. Caracterele imprimate pe suport trebuie să fie ușor citibile și să aibă o înălțime minimă de 2,5 mm.

4. În absența suportului pentru imprimarea bonului pentru client și a registrului de casă, dispozitivele de securitate trebuie să împiedice funcționarea casei de marcat electronice

5. Un acumulator tampon trebuie să garanteze conservarea conținutului de date cel puțin 700 de ore în cazul lipsei tensiunii nominale de funcționare a casei de marcat electronice

6. Bonul emis pentru client trebuie să conțină imprimate minimum următoarele informații:

• denumirea agentului, economic care efectuează vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii;
• denumirea sau codul raionului emitent;
• codul produsului, prestației sau denumirea acestora;
• încasările parțiale și suma totală încasată;
• numărul curent al bonului și data emiterii acestuia;
• taxa pe valoarea adăugata (corelat cu intrarea în vigoare a legii care. reglementează acest impozit),

7. Registrul de casa trebuie să conțină imprimate datele înscrise pe bonurile emise pentru clienți, data tipăririi bonului de închidere zilnică, date referitoare la suma totală a încasărilor fiecărei zile, numărul bonurilor emise și cel progresiv al aducerii, la zero.

8. Agenții economici care utilizează case de marcat electronice sunt obligați să conserve registrele de casă, emise de aceste aparate, pe timpul prevăzut de legislația în vigoare.

9. Pentru aparatele de marcat electronice din import, importatorul este obligat să obțină acordul prealabil al Ministerului Industriei și al Ministerului Comerțului și Turismului privind respectarea condițiilor tehnice minimale pentru această clasă de aparate prevăzute de prezentele norme.

10. Producătorul sau importatorul de balanțe cu afișaj electronic are obligația ca, în conformitate cu Legea metrologiei nr. 27/1978 și cu instrucțiunile de aplicare, la Inspecția Metrologiei de Stat, efectuarea încercărilor de modei și acordarea actului oficial „Aprobare de model” pentru fabricație sau import, înainte de lansarea în fabricație sau importul acestora.

11. Balanțele cu afișaj electronic trebuie să asigure pentru client afișarea vizibilă a masei produsului cântărit în kg, valoarea produsului pe unitatea de masă exprimată în lei/kg și valoarea totală în lei.

Afișarea masei produsului cântărit trebuie asigurată de către dispozitive de afișare cu minimum cinci cifre, dintre care ultimele trei cifre servesc pentru afișarea valorii zecimale a masei.

Valoarea produsului pe unitatea de masa, exprimată în lei/kg, se afișează pe dispozitive de afișare cu minimum cinci cifre, iar prețul total al produsului pe dispozitive de afișare cu minimum șase cifre.

Aceste informații se afișează pentru client pe ecrane cu înălțimea minimă a caracterelor de 10 mm.

În lipsa unei mase de cântărit, indicațiile pe ecranele balanțelor cu afișaj electronic trebuie să fie zero pentru toate cifrele din cele trei compartimente pe care se afișează informații pentru client.

12. Agenții economici care achiziționează balanțe cu afișaj electronic, fabricate în țară sau din import, au obligația să verifice existența mărcii metrologice de model pe produs și să solicite verificarea și etalonarea inițială la centrele județene de metrologie, care eliberează și avizul de punere în funcțiune.

13. Agenții economici care utilizează balanțe cd afișaj electronic au obligația să le întrețină și să le supună periodic controlului metrologic de sfat, conform normelor în vigoare.

14. Producătorul sau importatorul de aparate de marcat electronice și balanțe cu afișaj electronic este obligat să asigure service-ul în garanție și postgaranție, pe întreg teritoriul României, în conformitate cu durata de viață normată comunicată de producător pentru această clasă de aparate, înainte de lansarea fabricației sau importul acestora.

Guvernul României

Hotărâre privind constituirea și utilizarea de către Ministerul Apărării Naționale a fondului special extrabugetar destinat acoperirii unor nevoi de cheltuieli materiale și de capital pe anul 1992

În temeiul art. 7 din Legea bugetului de stat pe anul 1992 nr. 36/1992,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă constituirea și utilizarea. în anul 1992, a fondului special extrabugetar din veniturile nete, în lei și în valută, realizate de Ministerul Apărării Naționale din valorificarea în țară și la export a unor produse aflate în dotare, precum și din diferite prestații efectuate de acest minister, pentru satisfacerea nevoilor la cheltuielile materiale și de capital, potrivit anexei la prezenta hotărâre.

Gestionarea fondului special extrabugetar se face de către Ministerul Apărării Naționale, în condițiile prevederilor Legii privind finanțele publice nr. 10/1991.

Art. 2. - Sursele de formare a fondului special extrabugetar sunt următoarele:

a) veniturile nete, în lei și în valută, încasate de Ministerul Apărării Naționale din valorificarea în țară și la export a unor produse aflate în dotare;

b) veniturile încasate de casele de odihnă și sanatoriile armatei;

c) veniturile nete încasate în lei și în valută din prestațiile executate în activități de navigație și în porturi de unitățile armatei;

d) veniturile încasate din executarea unor lucrări și realizarea unor produse în unitățile militare pentru diverși beneficiari;

e) veniturile reprezentând chirii pentru diverse spații ale Ministerului Apărării Naționale;

f) veniturile nete încasate reprezentând contravaloarea unor transporturi executate cu mijloace aparținând armatei, în favoarea diverșilor: beneficiari;

g) veniturile nete încasate, reprezentând alte prestații sau lucrări executate de armată cu personal sau mijloace tehnice, în favoarea unor agenți economici sau instituții.

Art. 3. - Din fondul extrabugetar se vor angaja și efectua cheltuieli în limita veniturilor realizate, astfel:

a) cheltuieli materiale, din care:

• întreținerea și repararea tehnicii din dotare;
• procurarea carburanților și lubrifianților;
• întreținerea și repararea construcțiilor poligoanelor și tancodroamelor;
• procurarea și întreținerea echipamentului și cazarmamentului;

b) cheltuieli de capital - procurarea de tehnică de luptă și alte produse necesare dotării armatei.

Art. 4. - Ministerul Apărării Naționale va informa asupra modului de constituire și utilizare a fondului special extrabugetar, conform normelor metodologice stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Art. 5. - Ministerul Economiei și Finanțelor va întocmi, pentru anul 1992, contul anual de execuție a fondului special extrabugetar, constituit din valorificarea produselor din dotare și diferite prestații de servicii, care se va anexa la contul anual privind execuția bugetului de stat pe anul 1992.

Art. 6. - Ministerul Apărării Naționale va asigura punerea în aplicare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 15 iunie 1992 | Nr. 330.

Contrasemnează:

Ministrul apărării naționale, general-locotenent Niculae Spiroiu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Anexa

Fondul special extrabugetar constituit la Ministerul Apărării Naționale, conform art. 7 din Legea bugetului de stat pe anul 1992 nr. 36/1992

-mii lei -

Denumirea indicatorilor	Prevederi 1992
Venituri - total	2.925.000
din care:
1. Venituri nete în lei și în valută, încasate de Ministerul Apărării Naționale din valorificarea în țară și la export a unor produse aflate în dotare	2.000.000
2. Venituri încasate de casele de odihnă și sanatoriile armatei	10.000
3. Venituri încasate în lei sau în valută din prestațiile executate în activități de navigație și în porturi de unitățile armatei	50.090
4. Venituri încasate din executarea unor lucrări și realizarea unor. produse în unitățile militare pentru diverși beneficia ii	400.000
5. Venituri nete încasate, reprezentând contravaloarea unor transporturi executate cu mijloace aparținând armatei în favoarea diverșilor beneficiari	100.000
6. Venituri reprezentând chirii pentru diverse spații ale Ministerului Apărării Naționale	10.000
7. Venituri nete încasate, reprezentând alte prestații sau lucrări executate de armată cu personal sau mijloace tehnice, în favoarea unor agenți economici	355.000
Total cheltuieli	2.925.000
a) Cheltuieli materiale	1 000.000
din care:
1. întreținerea și repararea tehnicii din dotare	350.000
2. procurarea carburanților și lubrifiaixților	350.000
3. întreținerea și repararea, construcțiilor, poligoanelor șî lancodroa-melor	100.000
4. procurarea și întreținerea echipamentului și cazai mamenlului	200.000
b) Cheltuieli de capital
procurarea de tehnică de luptă și alte produse necesare dotării armatei	1.925.000

Diverse

Precizări

Ministerul Economiei și Finanțelor

Precizări la Instrucțiunile nr. 3614/1991 privind tehnica de calcul al impozitului pe profit

În temeiul art. 21 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, cu modificările ulterioare, pentru aplicarea în mod unitar a prevederilor art. 5 din această lege, se fac următoarele precizări:

1. Societățile comerciale înființate, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, de către persoane fizice care, în prealabil, au luat în locație de gestiune secții, uzine, fabrici și alte subunități economice din structura societăților comerciale cu capital integral de stat, potrivit metodologiei stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1228/1990, beneficiază de scutire la plata impozitului pe profit, conform Legii nr. 12/1991, de la data înregistrării acestora la Registrul Comerțului, pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni și 5 ani, în funcție de profilul activității desfășurate,

2. Societățile comerciale prevăzute la pct. 1, care au plătit impozit pe profit începând cu data înființării lor, dar pentru care perioada de scutire, potrivit profilului de activitate, a expirat, vor compensa impozitul pe profit plătit în perioada de scutire cu cel legal datorat în perioada următoare, până la concurența sumei plătite în perioada de scutire.

3. În cazul societăților comerciale menționate la pct. 1, la care perioada de scutire, conform profilului de activitate, nu a expirat până la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentelor precizări, impozitul pe profit plătit se va restitui, urmând ca, după expirarea perioadei de scutire, societățile să plătească impozitul pe profit; legal datorat.

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea