Monitorul Oficial 17/1990

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0017 - Marți, 30 ianuarie year::1990

Decrete-lege

Decret-lege privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Adunările generale ale cooperativelor agricole din zonele de deal-munte și preorășenești pot hotărî atribuirea, din suprafața proprietatea cooperativei, de terenuri arabile și fânețe în folosință agricolă îndelungată membrilor cooperatori din comunele sau satele respective.

În cadrul acestor suprafețe pot fi atribuite și vii sau livezi.

Suprafețele de terenuri se atribuie persoanelor care le lucrează și obțin producții bune, fără a angaja altă forță de muncă.

Suprafețele arabile și fânețele se atribuie în folosință după ce se stabilesc terenurile necesare bazei furajere pentru efectivele de animale rămase cooperativelor agricole, în urma definitivării acțiunilor de cooperare prevăzute la art. 2.

Art. 2. - Adunările generale ale cooperativelor agricole din zonele de deal-munte și preorășenești pot organiza acțiuni de cooperare, pe bază de contract, cu membrii cooperatori care doresc să preia animale în întreținere. Aceștia vor livra unităților contractante specializate, în numele cooperativei cu care au încheiat contractul de cooperare, cantitățile de produse și produși stabilite.

Unitatea contractantă va plăti contravaloarea produselor cooperativei agricole cu care a încheiat contractul de livrare a acestora la fondul de stat.

Condițiile de cooperare, avantajele, drepturile și obligațiile în acțiunea de cooperare se stabilesc prin acordul părților contractante.

De asemenea, membrii cooperatori se pot organiza în asociații libere, pentru a folosi construcțiile, grajdurile și celelalte utilități disponibile din cooperativele agricole, cu acordul acestora.

Animalele care nu se vor prelua prin aceste acțiuni de cooperare sau nu pot fi întreținute de cooperative pot fi vândute de acestea, la prețurile legale, altor unități agricole, precum și membrilor cooperatori care se angajează să plătească contravaloarea lor în produse sau produși.

Art. 3. - Suprafețele de pășuni ale cooperativelor agricole din zonele de deal-munte și preorășenești vor fi folosite ca pășuni comunale.

Art. 4. - Adunările generale ale cooperativelor agricole din celelalte zone pot hotărî atribuirea de loturi în folosință de până la 5.000 metri pătrați teren arabil sau în echivalent agricol fiecărui membru cooperator sau pensionar cooperator, precum și mecanizatorilor și altor lucrători din stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, cu obligația ca aceștia să efectueze în cooperativă volumul de muncă și, respectiv, lucrările mecanizate stabilite.

În condițiile prevăzute la alineatul precedent, adunările generale pot atribui astfel de loturi în folosință și persoanelor care doresc să se întoarcă în sat și să devină membri cooperatori.

Adunările generale ale cooperativelor agricole din toate zonele țării pot atribui în folosință până la 2.500 metri pătrați teren arabil de familie și altor categorii de persoane care locuiesc în comună, în satele și orașele învecinate și nu sunt membri cooperatori, cu obligația de a cultiva în bune condiții pământul și de a plăti cooperativei o taxă anuală stabilită de adunarea generală a acesteia.

La stabilirea taxei se va ține seama de calitatea și potențialul terenurilor care urmează a fi atribuite în folosință.

În vederea aplicării asolamentelor și a executării lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor, suprafețele de teren ce se atribuie în folosință potrivit prezentului articol urmează să fie situate, de regulă, în sole compacte, în vatra satului.

Art. 5. - Unitățile agricole de stat pot atribui în folosință lucrătorilor lor permanenți terenuri arabile de până la 5.000 metri pătrați din suprafața proprie. Lucrătorii care își au domiciliul în alte localități pot primi terenuri, în suprafața arătată, de la unitățile agricole de stat sau cooperativele agricole din localitățile de domiciliu, cu aprobarea acestora, având obligația de a realiza sarcinile proprii de muncă în unitățile în care lucrează.

Art. 6. - În cooperativele agricole care au dat în folosință îndelungată suprafețe de teren arabil și fânețe, potrivit art. 1, și care urmează să-și continue activitatea prin acțiuni de cooperare în zootehnie, mica industrie, valorificarea produselor și în alte sectoare, conducerea se va asigura de președinte, ales de adunarea generală a membrilor cooperatori și salarizat din veniturile cooperativei, precum și de specialiști agricoli și contabil șef, salarizați de stat.

Art. 7. - Deținătorii de terenuri, date în folosință potrivit prevederilor prezentului decret-lege, care nu le cultivă în bune condiții sau le folosesc în alte scopuri decât producția agricolă, pierd dreptul de folosință asupra acestora, pe baza hotărârii adunării generale a cooperativei agricole sau, după caz, a conducerii unității agricole de stat.

Art. 8. - Terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor; acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire.

Terenul prevăzut la alin. 1, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosință membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăși suprafața de 6.000 metri pătrați pentru deținătorul casei de locuit.

Art. 9. - Deținătorii de terenuri în folosință agricolă sau în proprietate particulară pot să-și vândă în mod liber, fără preț de mercurial, produsele obținute de pe aceste suprafețe, inclusiv animale, păsări și produse animale, atât pe piață, cât și pe bază de contracte încheiate cu unitățile specializate, în condiții reciproc avantajoase.

Persoanele care realizează produse și produși în cadrul acțiunilor de cooperare cu unitățile agricole cooperatiste pot să valorifice, în mod liber și fără preț de mercurial, cantitățile care li se cuvin din astfel de acțiuni.

Art. 10. - Statul, prin stațiunile pentru mecanizarea agriculturii și alte unități de stat, va sprijini pe toți deținătorii de terenuri agricole, prin executarea de lucrări mecanizate, cu plata în natură și în bani.

Totodată, producătorii agricoli vor fi sprijiniți, prin unități specializate, să-și procure semințe, material săditor, îngrășăminte, substanțe de combatere a bolilor și dăunătorilor, reproducători, material seminal, furaje, utilaje de uz gospodăresc și altele și să primească asistență tehnică. Contravaloarea lucrărilor mecanice, materialelor și utilajelor va fi plătită în natură și în bani, la prețurile și tarifele aprobate de către organele competente, potrivit legii.

Art. 11. - Stațiunile pentru mecanizarea agriculturii și alte unități agricole de stat pot vinde producătorilor agricoli particulari tractoare și alte utilaje agricole cu durata de serviciu normată expirată, prin licitație publică.

Art. 12. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 29 ianuarie 1990 | Nr. 42.

Decret-lege privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii și activității economice a unităților agricole cooperatiste și de stat

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Unitățile agricole își vor acoperi cheltuielile de producție din veniturile realizate prin vânzarea produselor către stat pe bază de contracte, la prețuri care să reflecte cheltuielile de producție și să asigure o rentabilitate normală, din vânzarea produselor pe piață și prin rețeaua de magazine proprii, precum și din prestări de servicii.

Art. 2. - În scopul stimulării tuturor producătorilor agricoli pentru ca aceștia să lucreze eficient pământul și să crească toate speciile de animale, precum și în vederea orientării producțiilor agricole către acoperirea nevoilor economiei naționale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu Ministerul Finanțelor și Uniunea Cooperativelor Agricole, cu consultarea largă a producătorilor agricoli, vor prezenta în termen de 30 de zile de la data prezentului decret-lege, spre aprobare, prețurile noi de contractare și de achiziții, diferențiate pe zone, precum și alte stimulente care se vor acorda tuturor categoriilor de producători agricoli pentru produsele ce se livrează la fondul de stat.

Noile prețuri, stabilite potrivit alin. 1, se vor aplica de la 1 ianuarie 1990.

Art. 3. - Începând cu anul 1990 investițiile și cheltuielile de interes național care se efectuează în unitățile agricole de stat și cooperatiste și la producătorii particulari, pentru acțiunile agrozooveterinare, amenajări de îmbunătățiri funciare - inclusiv exploatarea și întreținerea acestora -, apărarea împotriva inundațiilor și a ghețurilor, protecția mediului înconjurător, acțiunile de cercetare fundamentală și cheltuielile privind refacerea fertilității solurilor se vor finanța de la bugetul statului.

Veniturile ce se realizează de unitățile agricole de stat din activități productive și prestări de servicii ce se vor stabili de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu Ministerul Finanțelor, se varsă la bugetul statului.

Art. 4. - Plata muncii în unitățile agricole cooperatiste se va determina de către adunările generale, pe baza normelor de muncă și tarifelor stabilite de către acestea, prin consultarea cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Uniunea Cooperativelor Agricole, asigurându-se niveluri similare cu cele ale muncitorilor din agricultura de stat, în aceleași condiții de dotare și productivitate.

Salarii similare celor din agricultura de stat se vor stabili și personalului de conducere, tehnic, economic, de administrație și de deservire din unitățile agricole cooperatiste.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și cu Uniunea Cooperativelor Agricole, va stabili rețele tarifare unitare pentru agricultură, în corelare cu celelalte ramuri ale economiei naționale, ținând seama de complexitatea lucrărilor și de condițiile de muncă.

Art. 5. - Personalul permanent din unitățile agricole de stat care nu a solicitat lot în folosință, precum și muncitorii sezonieri care lucrează anual peste 60 de zile în unitatea respectivă, pot primi produse în valoare de până la 10 la sută din câștigul realizat, la preț de contractare.

Art. 6. - Plata lucrărilor agricole, a altor lucrări și prestări de servicii, executate de stațiunile pentru mecanizarea agriculturii și de alte unități de stat, pentru unitățile agricole cooperatiste și alte unități, precum și pentru producătorii agricoli particulari, se face integral, în natură și în bani, corespunzător volumelor și categoriilor de lucrări recepționate, la tarifele în vigoare, în termenul legal de decontare.

Plata mecanizatorilor pentru lucrările executate cu mijloace mecanice se face integral, în raport cu volumul și calitatea lucrărilor executate, la tarifele de salarizare corespunzătoare grupelor de complexitate a acestora, după recepție.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va stabili tarifele de plată a lucrărilor mecanice și tarifele de salarizare în termen de 30 de zile de la data prezentului decret-lege.

Personalul din unitățile agricole cooperatiste și de stat, precum și alte persoane care lucrează în zilele de sărbătoare și de repaus săptămânal, vor primi pentru activitatea prestată în aceste zile tarife majorate cu 50 la sută.

Art. 7. - Pentru stimularea și stabilizarea forței de muncă în sectorul zootehnic, cooperatorii și ceilalți muncitori din unitățile agricole cooperatiste care lucrează în acest sector vor fi angajați cu contracte de muncă pe durată nedeterminată de către unitățile în care își desfășoară activitatea, în baza atestatului de muncitor calificat în acest profil.

Persoanele încadrate cu contract de muncă potrivit prevederilor alin. 1 vor beneficia de pensii în aceleași condiții ca și personalul muncitor din unitățile de stat.

Art. 8. - Pentru a sprijini cooperativele agricole, specialiștii agricoli, jurisconsulții și alte cadre cu studii superioare, precum și contabilii șefi, care lucrează în cooperativele agricole, vor fi încadrați de direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară; plata salariilor și a celorlalte drepturi cuvenite acestora, potrivit legii, va fi făcută de la bugetul statului.

Art. 9. - Indemnizațiile pentru copiii cooperatorilor și alocațiile de stat pentru copiii personalului din unitățile agricole cooperatiste, precum și ai personalului din unitățile de stat din agricultură și industria alimentară, situate în localitățile rurale, se plătesc la nivelul stabilit pentru personalul care lucrează în mediul urban.

Art. 10. - Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară va acorda, pe bază de cereri fundamentate, unităților agricole cooperatiste, unităților de stat și producătorilor particulari, în completarea fondurilor proprii, credite în vederea realizării producțiilor vegetale și animale, precum și pentru activitatea de mică industrie și prestări de servicii.

Art. 11. - Pentru acoperirea riscurilor determinate de influența factorilor naturali asupra producției agricole vegetale și animale se constituie un fond special de asigurare, cu participarea unităților agricole de stat și cooperatiste, care va fi administrat conform legii. Pentru situații de calamități naturale, fondul de asigurare se va constitui și cu participarea statului.

Factorii de risc și modul de constituire a fondului special de asigurare și de acoperire a pagubelor se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Cooperativelor Agricole și Ministerul Finanțelor, în termen de 60 de zile de la data prezentului decret-lege.

Art. 12. - Investițiile și reparațiile capitale din agricultura de stat și cooperatistă și din industria alimentară se finanțează din fonduri proprii, credite acordate de stat și alocații bugetare.

Finanțarea investițiilor la producătorii agricoli particulari se face din fonduri proprii, credite acordate de stat și din credite acordate de cooperativele de credit.

Art. 13. - Întreprinderile agricole de stat și stațiunile pentru mecanizarea agriculturii care au fost comasate potrivit Decretului nr. 220/1989 vor funcționa cu denumirea, sediul, gradul de organizare, subordonarea și structura organizatorică avute înaintea adoptării acestui decret.

Activul și pasivul stabilite pe baza bilanțului încheiat la 31 decembrie 1989, indicatorii privind activitatea economico-financiară și contractele încheiate pentru anul 1990 se predau pe bază de protocol.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va prezenta propuneri, în termen de 30 de zile de la data prezentului decret-lege, privind redimensionarea unor unități agricole de stat, în vederea funcționării în condiții de eficiență a acestora.

Art. 14. - Prevederile privind înființarea și funcționarea consiliilor unice agroindustriale de stat și cooperatiste cuprinse în Decretul nr. 32/1980, prevederile art. 1 lit. d) - referitoare la statutul consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist - din Decretul nr. 93/1983, art. 1, art. 15 și anexele nr. 1 și nr. 18 din Decretul nr 220/1989, precum și orice alte dispoziții referitoare la consiliile unice agroindustriale de stat și cooperatiste, se abrogă.

Direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară vor asigura personalului din aparatul fostelor consilii unice agroindustriale de stat și cooperatiste locuri de muncă corespunzătoare pregătirii profesionale, la unitățile agricole din județ.

Economiștii șefi vor fi repartizați de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară la direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară și la sucursalele Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară. În același mod se va proceda și cu mijloacele de transport persoane și șoferii respectivi.

În cadrul fiecărei stațiuni pentru mecanizarea agriculturii se creează funcția de inginer agronom șef, iar la direcția pentru agricultură și industrie alimentară, funcțiile de inspector (sau inspector principal) de specialitate pentru probleme economico-financiare și de jurisconsult sau consilier juridic (principal).

Art. 15. - Personalul care trece la alte unități, în condițiile prezentului decret-lege, se consideră transferat în interesul serviciului, iar cel trecut în funcții cu salarii mai mici beneficiază, pe o perioadă de 3 luni, de salariul avut anterior.

Art. 16. - Datoriile din creditele de producție și avansurile bănești nerestituite la scadență, inclusiv creditele pentru plata furnizorilor prin compensare, acordate unităților agricole cooperatiste și dobânzile aferente acestora, pentru activitatea anului 1989 și a anilor anteriori, în suma de 57 miliarde lei, se anulează și se acoperă din excedentele bugetare pe anii anteriori. De asemenea, se acoperă din excedentele bugetare pe anii anteriori sumele necesare plății reținerilor efectuate în cursul anului 1989, de 5 miliarde lei, stabilite potrivit art. 2 din Decretul-lege nr. 35/1990.

Creditele de investiții acordate unităților agricole cooperatiste, scadente până la 31 decembrie 1989, și dobânzile aferente acestora, în sumă de 550 milioane lei, se anulează și se acoperă din excedentele bugetare pe anii anteriori.

Art. 17. - Pierderile de mijloace circulante din activitatea anului 1989 și a anilor anteriori, precum și alte sume neachitate, inclusiv penalitățile și dobânzile aferente, la unitățile de stat din agricultură și industria alimentară, se vor reglementa financiar la analiza pe bază de bilanț a activității economice și financiare a economiei naționale pe anul 1989. Până la reglementarea financiară a acestor pierderi și datorii nu se vor calcula dobânzi și penalități începând cu 1 ianuarie 1990, iar Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară va finanța activitatea de producție a unităților de stat din agricultură și industria alimentară în cadrul fondurilor prevăzute prin planurile trimestriale de credite pe anul 1990.

Art. 18. - La unitățile agricole cooperatiste, sumele neachitate și penalitățile aferente acestora către fondul de pensii, ADAS și bugetul de stat, provenite din anul 1989 și anii anteriori, în sumă de 42,6 miliarde lei, nu se mai urmăresc la plată și se scot din evidența acestora, precum și a instituțiilor față de care există aceste obligații.

Art. 19. - Unitățile de stat din agricultură și industria alimentară și unitățile agricole cooperatiste se exonerează de plata penalităților nedecontate pentru neachitarea la termen a facturilor, precum și de plata penalităților și a daunelor pentru neexecutarea contractelor economice pe anul 1989 și anii anteriori.

Art. 20. - Obligațiile de plată, neprescrise potrivit legii, ale cooperatorilor și celuilalt personal din unitățile agricole cooperatiste și din unitățile de stat din agricultură și industria alimentară, rezultate în urma stabilirii drepturilor totale de salarizare la finele anilor anteriori, nu se mai urmăresc.

De asemenea, nu se mai urmăresc debitele membrilor cooperatori, ale celuilalt personal din unitățile agricole cooperatiste, precum și ale altor persoane, care provin din deținerea unor terenuri agricole prin nerespectarea prevederilor statutare.

Art. 21. - Tractoarele, autocombinele, mașinile agricole și celelalte utilaje din dotarea stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, date în folosință unităților agricole de stat, trec în administrarea acestor unități începând cu data de 1 ianuarie 1990.

Activitatea de transporturi auto, inclusiv cu tractoare rutiere din unitățile agricole de stat, se organizează potrivit normelor de structură aprobate pentru activitatea de transport auto din economia națională.

Activul și pasivul stabilite pe baza bilanțului încheiat la 31 decembrie 1989, indicatorii de plan și financiari și contractele încheiate pe anul 1990 se predau pe bază de protocol.

Art. 22. - Se autorizează Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor ca, pe baza propunerilor făcute de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, să introducă modificările ce rezultă din aplicarea prezentului decret-lege în indicatorii economici și în bugetul de stat pe anul 1990.

Art. 23. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 29 ianuarie 1990 | Nr. 43.

Decrete

Decret privind rechemarea și acreditarea unor ambasadori

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Petre Gigea se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză.

Art. 2. - Alexandru Paleologu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 31 decembrie 1989 | Nr. 39.

Decret privind numirea și eliberarea din funcție a unor președinți de secții și judecători ai Curții Supreme de Justiție

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Valeriu Bogdănescu se numește în funcția de președinte al Secției penale a Curții Supreme de Justiție.

Art. 2. - Cornel Bădoiu, locotenent-colonel de justiție, se numește în funcția de președinte al Secției militare a Curții Supreme de Justiție.

Art. 3. - Radu Giroveanu, Dan Victor Zlătescu, Ovidiu Zărnescu, Sorin Moisescu, Corneliu Turuianu, Ion Răileanu, colonel de justiție, Ana Alexandrina Savin și Eugenia Popa se numesc în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Art. 4. - Iftimia Airinei se eliberează din funcția de președinte al Secției penale a Curții Supreme de Justiție.

Art. 5. - Cătană Alexandru, colonel de justiție, se eliberează din funcția de președinte al Secției militare a Curții Supreme de Justiție.

Art. 6. - Constantin Buga, Marin Cristescu, Leonard Niculescu, Irina Zalu, Clara Caragea, Apostola Aldea și Maria Racu se eliberează din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 26 ianuarie 1990 | Nr. 75.

Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind unele măsuri în învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal și de maiștri

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Începând din trimestrul al II-lea al anului școlar 1989/1990, norma didactică a cadrelor didactice din învățământul gimnazial, liceal și de maiștri este de 18 ore pe săptămână, iar pentru maiștrii-instructori, de 24 de ore pe săptămână.

Pentru stabilizarea învățământului la sate, în sprijinul dezvoltării agriculturii, cadrele didactice cu domiciliul în orașe și titulare în mediul rural (exceptând comunele suburbane conform legii) vor avea norma redusă la 16 ore pe săptămână, cu creșterea salariului cu 10%. Pentru cadrele didactice care predau la clase simultane, creșterea salariului va fi de 20%.

Art. 2. - Până la 15 martie 1990 se va face un inventar cu toate posturile vacante din învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal și de maiștri, în condițiile restrângerii normei de la art. 1, cuprinzând catedrele rezervate (legal sau ilegal), catedre încadrate cu suplinitori, pensionabili la cerere. Aceasta se va realiza de către inspectoratele școlare județene, cu sprijinul unor comisii județene de înaltă competență și ținută morală, formate din cadre didactice.

Art. 3. - Până la 15 aprilie 1990 se va face un inventar al tuturor spațiilor de învățământ existente, al celor deja intrate în patrimoniul școlii sau care vor fi repartizate învățământului, pentru a asigura baza materială necesară noii rețele de învățământ pentru anul școlar 1990/1991 și reducerea efectivelor de elevi pe clasă.

Art. 4. - Până la 10 aprilie 1990 va fi anunțat sistemul de ocupare a posturilor didactice din învățământ, având în vedere stabilitatea învățământului și criteriile umanitare și de competență. Titularizările făcute de inspectoratele de învățământ după 3 ianuarie 1990 sunt anulate.

Art. 5. - Până la 15 martie 1990 vor fi supuse spre aprobare rețeaua școlară și planul de școlarizare pentru anul școlar 1990/1991, iar până la 20 martie vor fi stabilite criteriile de admitere în rețeaua învățământului preuniversitar.

Art. 6. - Manualele aprobate de Ministerul Învățământului, cu modificările anunțate după 3 ianuarie 1990, vor fi, pentru întreaga rețea școlară, până la finele anului școlar în curs, singurele manuale utilizate la clasă și la viitoarele examene sau concursuri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 27 ianuarie 1990 | Nr. 83.