Monitorul Oficial 92/1992

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0092 - Partea I - Miercuri, 13 mai year::1992

Acte ale Băncii Naționale a României

Regulament privind efectuarea operațiunilor valutare

Capitolul I

Dispoziții generale

1. Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate (cu capital de stat, mixt sau privat), care produc și comercializează mărfuri, execută lucrări și prestează servicii, vor livra mărfurile, executa lucrările și presta serviciile pe teritoriul României numai cu plata în lei.

Operațiuni de încasare de valută pe teritoriul României pot fi efectuate de persoanele juridice menționate la alineatul precedent numai în zone cu regim vamal și cu regim de plăți special, în cazurile expres autorizate de Banca Națională a României.

2. Operațiunile valutare curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine ale rezidenților și nerezidenților se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

3. În sensul prezentului regulament, sunt considerați rezidenți în România, din punct de vedere valutar:

a) persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate (cu capital de stat, mixt sau privat), înregistrate în România;

b) sucursalele și filialele firmelor străine, înregistrate în România;

c) persoanele fizice cu domiciliul în România, indiferent de cetățenie;

d) persoanele fizice fără cetățenie (apatrizi), care au domiciliul în România;

e) misiunile diplomatice, consulare și alte reprezentanțe ale României în străinătate și personalul român al acestora.

4. În sensul prezentului regulament, sunt considerați nerezidenți, din punct de vedere valutar:

a) persoanele juridice care nu sunt înregistrate în România;

b) reprezentanțele firmelor străine, care operează și sunt înregistrate în România;

c) misiunile diplomatice și consulare ale altor țări în România și organizațiile internaționale care funcționează în România, precum și personalul străin al acestora;

d) persoanele fizice cu domiciliul în străinătate, care se află în România în mod temporar în scop de afaceri sau în scopuri turistice.

Capitolul II

Operațiunile valutare curente (de cont curent)

5. În sensul prezentului regulament, constituie operațiuni valutare curente:

a) încasările în valută din exporturi de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii internaționale;

b) încasările în valută din vânzări de mărfuri, prestări de servicii, executări de lucrări, taxe, contribuții sau din orice alte activități realizate pe teritoriul României, în baza autorizării prevăzute la pct. 1 alin. 2 din prezentul regulament;

c) plățile în valută pentru importuri, executări de lucrări și prestări de servicii internaționale;

d) plățile în valută de taxe, contribuții și cotizații la organizații și organisme internaționale;

e) plățile în valută pentru întreținerea misiunilor diplomatice și consulare ale României în străinătate și încasările în valută realizate în străinătate de către acestea;

f) plățile pentru deplasări externe în interes de serviciu;

g) plățile și încasările de dobânzi și comisioane în valută, aferente creditelor comerciale și creditelor bancare în valută;

h) plățile și încasările de dividende și profituri în valută ale societăților comerciale cu capital integral străin sau în asociere cu persoane fizice ori persoane juridice române;

i) cheltuielile în străinătate ale persoanelor fizice rezidente în România, pentru operațiuni curente cum sunt: călătorii turistice în grup organizat sau individual, pe cont propriu; vizite la rude sau prieteni; tratamente medicale sau procurarea de medicamente; participare la congrese, conferințe, simpozioane sau alte categorii de manifestări științifice, culturale, sportive etc.; studii în străinătate; procurări de bunuri de uz personal și plăți de servicii etc. Aceste destinații sunt exemplificative și nu limitative;

j) operațiunile de cumpărări și vânzări de valută, contra lei, efectuate de casele de schimb valutar și celelalte unități autorizate de Banca Națională a României pentru rezidenți și nerezidenți, persoane fizice;

k) orice alte încasări și plăți în valută, care nu se încadrează în operațiunile de transferuri de capital cu mijloace de plată străine prevăzute la cap. III din prezentul regulament.

6. Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, sunt obligate să încaseze sumele în valută aferente exporturilor de mărfuri, executărilor de lucrări, prestărilor de servicii internaționale, precum și din orice alte operațiuni și tranzacții externe în conturile băncilor comerciale române sau străine autorizate să funcționeze în România.

Pentru mărfurile livrate la export, se mențin și se aplică în continuare Normele Băncii Naționale a României nr. V/32/1 din 10 ianuarie 1992 referitoare la întocmirea „Declarației de încasare valutară” și controlul valutar asupra încasărilor din activitatea de export.

7. Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, au dreptul să dețină și să dispună integral de încasările în valută provenind din exporturi de mărfuri, executări de lucrări, prestări de servicii internaționale, precum și din alte surse prevăzute în prezentul regulament.

Aceste reglementări se aplică pentru încasările în valută provenind din livrările de mărfuri la export, efectuate începând cu data de 4 mai 1992 și confirmate în acest sens cu data vămuirii lor prin declarațiile de încasare valutară, precum și pentru executările de lucrări și prestările de servicii internaționale, efectuate începând cu data de 4 mai 1992.

Încasările valutare realizate după data de 4 mai 1992 și provenind din exporturi de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii internaționale, efectuate anterior datei de 4 mai 1992, urmează regimul valutar în vigoare până la 4 mai 1992. Ca urmare, sumele respective în valută vor fi utilizate, împreună cu alte surse, pentru executarea plăților autorizate de Banca Națională a României, conform reglementărilor valutare anterioare acestui regulament.

8. Introducerea și scoaterea din România de sume în valută efectivă (numerar), alte instrumente de plată în valută, precum și de sume în lei în numerar se efectuează în limitele și condițiile prevăzute în normele din anexa nr. 1 la prezentul regulament.

Capitolul III

Transferurile de capital cu mijloace de plată străine

9. În sensul prezentului regulament, constituie transferuri de capital cu mijloace de plată străine sumele în valuta transferate în străinătate, indiferent de forma sub care se efectuează - transferuri bancare, plăți în numerar, compensații de creanțe etc. -, care sunt destinate pentru:

a) investițiile de capital în străinătate ale persoanelor juridice române și ale persoanelor fizice române, sub formă de investiție directă sau sub formă de participații la capitalul social al unor firme din străinătate;

b) investiții de portofoliu (acțiuni, obligațiuni, titluri de stat și alte hârtii de valoare cumpărate de pe piața financiară externă de către persoanele juridice române și persoanele fizice române);

c) creditele externe acordate de persoanele juridice române și persoanele fizice române;

d) rambursarea ratelor de credit externe primite de persoanele juridice române și persoanele fizice române;

e) orice alte transferuri de sume în valută în străinătate care nu au în corespondent o contraprestație (livrări de mărfuri, executări de lucrări, prestări de servicii etc.).

10. Operațiunile de transferuri de capital prevăzute la pct. 9 de mai sus sunt supuse autorizării Băncii Naționale a României și se efectuează conform celor prevăzute în normele din anexa nr. 2 la prezentul regulament.

Capitolul IV

Conturile în valută ale rezidenților și nerezidenților

11. Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, pot deschide conturi în valută numai la băncile comerciale române și străine autorizate să funcționeze în România.

Deținerea de disponibilități valutare în conturi bancare sau sub orice altă formă, în străinătate, precum și utilizarea acestor disponibilități de către persoanele juridice române pot fi făcute numai pe baza și în condițiile autorizării prealabile a Băncii Naționale a României.

12. Conturile în valută ale persoanelor juridice române, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, pot fi alimentate cu:

• încasări în valută provenind din exporturi de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii internaționale, inclusiv avansuri în valută virate de partenerii externi în contul acestor operațiuni;
• aportul la capitalul vărsat în devize libere de partenerii străini la societățile comerciale constituite în România și majorările ulterioare ale acestuia;
• sumele în valută primite cu titlu de donație, ajutor ori cu clauza de utilizare pentru anumite scopuri precizate în mod expres de ordonator (dotare, pregătirea personalului etc.);
• creditele bancare primite în valută;
• sumele în valută cumpărate de pe piața valutară bancară rezervată operațiunilor persoanelor juridice;
• sumele în valută realizate din activitatea de schimb valutar de către casele de schimb valutar și celelalte societăți comerciale autorizate în acest scop de Banca Națională a României;
• cotizațiile membrilor, donații, ajutoare etc., primite din țară sau din străinătate de persoanele juridice române care au ca obiect de activitate activități din domeniul social, cultural, sportiv sau de altă natură, de interes obștesc sau în interesul persoanelor fizice ori al grupurilor sociale pe care le reprezintă (organizații, asociații, ligi, federații etc.);
• comisioane încasate în valută;
• orice alte încasări în valută provenind din relațiile cu străinătatea.

13. Din conturile în valută ale persoanelor juridice române, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, pot fi efectuate direct numai plăți externe pentru operațiuni de cont curent (importuri, executări de lucrări și prestări de servicii internaționale, dividende, deplasări externe în interes de serviciu, transferuri de profituri în străinătate în limitele și în condițiile prevăzute de lege, precum și alte plăți externe legate de obiectul de activitate al titularului contului).

Operațiunile de cumpărare și vânzare de valută de către persoanele juridice române se fac numai prin intermediul pieței valutare bancare rezervată acestei categorii de persoane, în conformitate cu normele Băncii Naționale a României emise în acest scop.

Sunt interzise transferurile de valută între persoanele juridice române, precum și transferurile de valută din conturile persoanelor juridice române în conturile persoanelor fizice. Transferuri de valută din conturile persoanelor juridice române în conturi ale persoanelor fizice pot fi efectuate numai pentru plăți de dividende în valută cuvenite, potrivit legii, persoanelor fizice în calitate de acționari sau asociați la societăți comerciale românești.

14. Misiunile diplomatice, consulare și reprezentanțele României în străinătate au dreptul să dețină conturi la bănci din străinătate, prin care să efectueze operațiunile de încasări și plăți necesare desfășurării activității lor.

15. Persoanele fizice rezidente în România pot deține și utiliza sumele în valută de care dispun.

Persoanele fizice rezidente în România pot păstra disponibilitățile valutare în numerar sau în conturi personale la băncile comerciale autorizate să funcționeze în România.

Persoanele fizice române care realizează venituri în valută în străinătate pot păstra sumele respective în conturi deschise la bănci din străinătate.

16. Băncile comerciale române și străine care funcționează în România și care sunt autorizate să efectueze operațiuni valutare pot deschide conturi în valută pentru nerezidenți, persoane fizice și juridice.

Disponibilitățile din aceste conturi pot fi utilizate fără restricții de către titulari, prin transferuri bancare în valută în străinătate, sau pot fi vândute, contra lei, pe piața valutară din România.

17. Misiunile diplomatice și consulare ale statelor străine în România, precum și persoanele juridice nerezidente, care sunt înregistrate în România și realizează sume în lei din activități legale pe teritoriul României, pot păstra aceste disponibilități în conturi în lei deschise la băncile comerciale autorizate să funcționeze în România.

La fiecare alimentare a contului în lei, titularul acestuia are obligația să depună la bancă o declarație scrisă asupra provenienței sumelor respective în lei.

Disponibilitățile din aceste conturi în lei pot fi utilizate de titulari numai pentru plăți în lei pe teritoriul României.

Capitolul V

Piața valutară

18. Piața valutară în România se compune din:

a) piața valutară bancară rezervată operațiunilor de vânzare-cumpărare de valută, desfășurate de persoanele juridice;

b) piața caselor de schimb valutar rezervată operațiunilor de vânzare-cumpărare de valută, desfășurate de persoanele fizice.

19. Cursurile de schimb ale leului față de valutele altor state se stabilesc pe piața valutară pe baza cererii și ofertei și cu respectarea procedurilor elaborate de Banca Națională a României.

Organizarea și funcționarea pieței valutare (pct. 18 lit. a) și b) sunt prevăzute în anexele nr. 3 și, respectiv, 4 la prezentul regulament.

Capitolul VI

Controlul valutar

20. Băncile comerciale și celelalte persoane juridice române autorizate să efectueze operațiuni valutare răspund de aplicarea corectă a prevederilor prezentului regulament.

În acest scop, la efectuarea operațiunilor dispuse de clienți, băncile comerciale autorizate vor urmări ca, pe documentele ce le sunt prezentate de persoanele juridice și persoanele fizice în vederea efectuării oricărei operațiuni de transfer bancar sau de ridicare de valută în numerar, solicitanții să menționeze destinația pe care o vor da sumelor respective. Totodată, băncile comerciale vor solicita documentele justificative corespunzătoare și, după caz, autorizările prevăzute în prezentul regulament.

Având în vedere prevederile normelor din anexa nr. 1 la prezentul regulament, referitoare la limita maximă de valută efectivă (numerar) pe care persoanele fizice rezidente în România o pot scoate din țară, băncile comerciale pot elibera valuta în numerar pentru operațiuni valutare de cont curent sau de natura transferurilor de capital numai până la echivalentul a 5.000 dolari S.U.A. de persoană, indiferent de categoria titularului sumei, persoană juridică sau persoană fizică. Sumele peste această limită se transferă numai pe cale bancară.

21. Banca Națională a României va supraveghea și controla respectarea prevederilor prezentului regulament.

În îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere și control asupra operațiunilor cu mijloace de plată străine și cu lei, care fac obiectul prezentului regulament, Banca Națională a României va colabora cu băncile, ministerele, departamentele și alte autorități guvernamentale în legătură cu operațiunile ce intră și în sfera lor de competență.

22. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage după sine aplicarea contravențiilor și sancțiunilor prevăzute de lege.

Capitolul VII

Dispoziții finale

23. Prezentul regulament intră în vigoare începând cu data de 4 mai 1992.

Anexele nr. 1, 2, 3 și 4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexele nr. 3 și 4 urmează a fi emise și comunicate ulterior, în această perioadă rămânând în vigoare reglementările anterioare în acest domeniu.

Pe data intrării în vigoare a prezentului regulament își încetează aplicabilitatea Regulamentul privind operațiunile curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Națională a României la 13 mai 1991, Normele Băncii Naționale a României nr. V/371/21 din 6 iunie 1991, nr. V/1275 din 12 septembrie 1991, nr. V/1906 din 29 noiembrie 1991, Circulara Băncii Naționale a României nr. V/1471/57 din 7 octombrie 1991, precum și orice dispoziții contrare.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu | București, 4 mai 1992 | Nr. V/3616/2.

Anexa Nr. 1

Norme
privind sumele în valută și în lei ce pot fi introduse și scoase din România

I. Cu privire la sumele în valută efectivă (numerar) ce pot fi introduse în România

1. Persoanele fizice pot intra în România cu valută efectivă (numerar), în limita unei sume echivalente a 50.000 dolari S.U.A.

În sensul prezentelor norme, prin valută efectivă (numerar) se înțeleg biletele de bancă străine și monedele străine în circulație.

2. Limita de 50.000 dolari S.U.A. arătată la pct. 1 de mai sus constituie suma maximă în valută efectivă (numerar) de persoană fizică și călătorie ce poate fi introdusă în România.

În sensul prezentelor norme, în categoria persoanelor fizice se cuprind:

• cetățeni români cu domiciliul în România;
• cetățeni români cu domiciliul în străinătate;
• cetățeni străini cu domiciliul în străinătate;
• cetățeni străini cu domiciliul în România;
• alte categorii de cetățeni străini.

De asemenea, se cuprind persoanele fizice care sunt reprezentante ale persoanelor juridice.

3. La intrarea în România, persoanele fizice, cetățeni români și străini, sunt obligate să declare organelor vamale românești sumele în valută efectivă (numerar) aflate asupra lor, care depășesc echivalentul a 1.000 dolari S.U.A.

Declarația vamală, vizată de vamă, rămâne asupra declarantului, urmând a fi prezentată la ieșirea din țară, pentru justificarea valutei.

4. Sumele în valută efectivă (numerar) ce depășesc limita de 50.000 dolari S.U.A. se depun la organele vamale din punctele de trecere a frontierei de stat românești.

Pentru aceste sume, organul vamal va întocmi o chitanță de consemnare în 3 exemplare, conținând elementele necesare de identificare a depunătorului și a sumei în valută (numele și prenumele deponentului, numărul și seria pașaportului, țara care l-a eliberat, felul valutei și suma, motivul depunerii), precum și denumirea băncii comerciale din România unde urmează să fie depusă suma în valută pentru consemnarea pe numele deponentului. Chitanța de consemnare se datează și se semnează de către organul vamal care a întocmit-o și care va aplica, totodată, pe aceasta stampila sa personală.

Băncile comerciale la care s-au făcut depuneri de astfel de sume le pot transfera în străinătate, pe baza cererii titularului și cu reținerea de la acesta a originalului chitanței vamale de consemnare, în termen de 3 ani de la data depunerii în bancă. După acest termen, sumele în valută în cauză se fac venit la bugetul statului, conform reglementărilor în vigoare.

La soluționarea cererilor de transfer în străinătate, băncile comerciale vor avea în vedere și vor aplica și celelalte reglementări în vigoare în România privind supravegherea și controlul tranzacțiilor valutare.

5. Pentru operațiunile efectuate, vămile și băncile comerciale percep comisioanele, taxele și spezele practicate de acestea în cadrul reglementărilor și normelor specifice de lucru.

II. Cu privire la sumele în valută efectivă (numerar) ce pot fi scoase din România

6. Persoanele fizice rezidente în România pot ieși din țară cu sume în valută efectivă (numerar) echivalente cu maximum 5.000 dolari S.U.A./persoană/călătorie.

Persoanele fizice rezidente în România sunt cetățenii români cu domiciliul în România, cetățenii străini cu domiciliul în România, precum și cetățenii străini aflați temporar în România care au solicitat și au obținut statut de rezident în România.

În cadrul limitei de la alin. 1, scoaterea din țară a sumelor se efectuează în următoarele condiții:

a) sumele în valută efectivă (numerar) până la 1.000 dolari S.U.A. de persoană/călătorie se pot scoate fără justificarea provenienței lor cu vreun document;

b) sumele în valută efectivă (numerar) care depășesc 1.000 dolari S.U.A., dar până la maximum 5.000 dolari S.U.A., pot fi scoase din țară pe baza unui document bancar (adeverință, certificat de valută, buletin de schimb valutar etc.) care probează că suma a fost ridicată de la bancă sau provine dintr-un schimb de valută, contra lei, pe teritoriul României. Aceste sume se înscriu de către destinatar în declarația vamală.

7. Persoanele fizice rezidente care scot din țară sume în valută efectivă (numerar), în limita de la pct. 6 de mai sus, le pot utiliza în străinătate pentru operațiuni curente, cum sunt: cheltuieli în cadrul călătoriilor turistice în grup organizat sau individual, pe cont propriu; vizite la rude sau prieteni; tratamente medicale sau procurarea de medicamente; participarea la congrese, conferințe, simpozioane sau alte categorii de manifestări științifice, culturale, sportive etc.; studii în străinătate; procurări de bunuri de consum de uz personal și plăți de servicii; deplasări în interes de serviciu etc. Aceste destinații sunt exemplificative și nu limitative.

În cazul în care aceste sume ar fi destinate unor investiții de capital în străinătate (investiție directă, cumpărări de acțiuni, obligațiuni sau titluri de stat etc.), este necesar ca persoana fizică respectivă să obțină o autorizație prealabilă a Băncii Naționale a României.

8. În cazul în care persoanele fizice rezidente în România au asupra lor sume în valută efectivă (numerar) care depășesc plafonul arătat la cap. II pct. 6 de mai sus, au obligația să le depună la organele vamale, care le vor consemna pe numele titularilor, urmându-se procedura de la cap. I pct. 4 alin. 2 și 3 din prezentele norme.

9. Persoanele fizice aflate temporar în România (cetățeni străini cu domiciliul în străinătate) pot scoate din România sume în valută efectivă (numerar) în limita sumelor declarate la intrarea în România. Sumele în cauză se justifică cu declarația vamală completată la intrarea în România, conform cap. I pct. 3 din prezentele norme.

Aceste persoane pot avea, de asemenea, asupra lor sume în valută efectivă (numerar) care provin din ridicări din conturi și transferuri bancare în România, ori din încasarea în România a cecurilor de călătorie, cecurilor bancare, cărților de credit și a altor instrumente de plată ori din schimb valutar efectuat pe teritoriul României. Aceste sume se justifică cu un document eliberat de unitatea bancară sau o altă persoană juridică autorizată din România.

În cazul în care persoanele fizice în cauză au asupra lor, la ieșirea din România, sume în valută în numerar peste cele justificate potrivit alin. 1 și 2 de la acest punct, au obligația să le depună la organele vamale, urmându-se procedura de la cap. I pct. 4 din prezentele norme.

10. În cazul în care persoanele fizice încearcă să scoată din România valută efectivă (numerar) peste limitele permise conform cap. I și II din prezentele norme, în forme vădit frauduloase, organele vamale vor reține aceste sume. În acest scop, se întocmește un proces-verbal de constatare a contravenției, în 2 exemplare, din care un exemplar se înmânează contravenientului.

Sumele reținute se depun de către vamă, în cont, la o bancă comercială autorizată.

Împotriva procesului-verbal de contravenție, contravenientul are dreptul să facă plângere la judecătoria din raza teritorială a organului vamal constatator, în termen de 90 de zile de la data primirii procesului-verbal.

În baza hotărârii judecătorești, suma în valută confiscată se face venit la bugetul statului, conform reglementărilor în vigoare.

III. Cu privire la alte instrumente de plată în valută

11. Persoanele fizice române și străine pot introduce și scoate din România cecuri de călătorie, cecuri bancare, cărți de credit și orice alte instrumente bancare similare, exprimate în valută străină.

Limitele și condițiile arătate la cap. I și II din prezentele norme nu se referă la instrumentele de plată menționate la alin. 1 din acest punct.

IV. Cu privire la introducerea și scoaterea de sume în lei din România

12. Persoanele fizice nu pot introduce sau scoate din România sume efective (numerar) mai mari de 5.000 lei de persoană/călătorie.

în sensul prezentelor norme, prin sume efective (numerar) în lei se înțeleg biletele de bancă și monedele românești în circulație.

Cupiurile maxime admise la introducerea și scoaterea din România sunt cele până la 1.000 lei inclusiv.

13. La ieșirea din România, persoanele fizice menționate la pct. 12 de mai sus au obligația să declare sumele în lei care depășesc plafonul de 5.000 lei de persoană și să le depună organelor vamale contra chitanță de consemnare, urmându-se procedura de consemnare similară celei de la cap. I pct. 4 din prezentele norme.

Deponenților care sunt cetățeni români sau cetățeni străini cu domiciliul în România li se restituie aceste sume la întoarcerea din călătorie.

În cazul persoanelor fizice aflate temporar în România - cetățeni străini cu domiciliul în străinătate și cetățeni români cu domiciliul în străinătate -, restituirea se poate face cu ocazia unei noi călătorii în România.

Termenul maxim de restituire este de 3 ani. După expirarea acestui termen, sumele în cauză se fac venit la bugetul statului.

14. În cazul în care persoanele fizice încearcă să scoată din România sume în lei, în numerar, peste limita permisă potrivit pct. 12 de mai sus, în forme vădit frauduloase, organele vamale vor reține aceste sume în vederea confiscării, procedându-se conform cap. II pct. 10 din prezentele norme. Totodată, în funcție de gravitatea faptei, vor sesiza organele Ministerului de Interne din punctele de trecere a frontierei de stat, în vederea reținerii și declanșării procedurii de urmărire penală.

15. La intrarea în România, persoanele fizice nu pot introduce sume în lei peste limita de 5.000 lei de persoană/călătorie, prevăzută la pct. 12 de mai sus. Sumele în lei peste această limită se confiscă de organele vamale și se fac venit la bugetul statului.

16. Pentru operațiunile efectuate în cadrul prevederilor de la cap. IV, vama reține comisioanele și spezele practicate în baza reglementărilor și normelor specifice de lucru.

V. Alte dispoziții

17. Membrii reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale ale statelor străine în România, cetățeni străini, precum și membrii familiilor lor sunt scutiți de obligațiile prevăzute în prezentele norme.

Aceleași scutiri se aplică și întregului personal al reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale ale statelor străine în România, compus din cetățeni străini, precum și membrilor familiilor lor.

Prevederile de la acest punct se aplică, de asemenea, cetățenilor străini, persoane oficiale, posesoare de pașapoarte diplomatice, în misiune temporară, în vizită sau în trecere prin România, precum și persoanelor care se bucură de privilegii diplomatice, în baza convențiilor diplomatice la care România a aderat.

18. Scoaterea din România de titluri publice (titluri de stat) românești, exprimate în valută străină, cât și a celor exprimate în lei, se poate efectua numai pe baza autorizației date de Banca Națională a României.

Anexa Nr. 2

Norme
privind modul de efectuare a transferurilor de capital cu mijloace de plată străine

1. Operațiunile de transferuri de capital cu mijloace de plată străine, prevăzute la pct. 9 din regulament, sunt supuse autorizării Băncii Naționale a României, după cum urmează:

a) operațiunile prevăzute la pct. 9 lit. a), b) și e) din regulament, precum și creditele pe termen de peste un an se autorizează de Banca Națională a României - Oficiul de Control al Devizelor.

În cazul persoanelor juridice cu capital integral sau majoritar de stat, solicitanții vor trebui să prezinte, pentru autorizarea transferurilor prevăzute la pct. 9 lit. a) și b) din regulament, avizul Ministerului Economiei și Finanțelor;

b) pentru operațiunile prevăzute la pot. 9 lit. c) și d) sunt delegate băncile comerciale să le autorizeze și să le efectueze direct în baza atribuțiilor prevăzute în autorizațiile lor de funcționare.

2. Sunt supuse, de asemenea, autorizării Băncii Naționale a României - Oficiul de Control al Devizelor - succesiunile, sumele realizate de persoane fizice străine din valorificarea în România de bunuri imobiliare, precum și pensiile ce se plătesc în străinătate de persoanele fizice române. Autorizarea acestor transferuri se va da pe baza avizului Ministerului Economiei și Finanțelor, întemeiat pe prevederile legale și ale acordurilor încheiate de România cu alte state.

Pentru obținerea avizului Ministerului Economiei și Finanțelor și a autorizării Băncii Naționale a României, solicitanții vor prezenta documentația din care să rezulte sursa de proveniență a sumei pentru care se solicită transferul în străinătate, precum și dovada scrisă din partea organelor financiare că titularul sumei nu are debite în România reprezentând impozite sau alte obligații legale de plată, față de stat, neachitate.

3. Băncile comerciale vor ține evidența tuturor operațiunilor reprezentând transferuri de capital executate și le vor raporta Băncii Naționale a României, conform modelului alăturat.

---

Model

Banca ...........................................

Direcția ........................................

Situația
operațiunilor de transferuri de capital efectuate în luna .............................. 199....

Nr. crt.	Titularul și adresa	Suma	Nr. și data documentului bancar	Modalitatea de efectuare (transfer bancar, ridicare numerar etc.)	Țara și banca unde s-a efectuat transferul	Scopul (destinația) sumei transferate	Nr. și data autorizației sau aprobării de transfer
Director,

Notă:

Situația se întocmește centralizat de băncile comerciale și se remite Băncii Naționale a României - Oficiul de Control al Devizelor până la data de 10 a lunii următoare.