Monitorul Oficial 302/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0302 - Partea I - Marți, 25 octombrie year::1994

Legi și decrete

Lege privind ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 11 mai 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 11 mai 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 3 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Radu Berceanu

București, 18 octombrie 1994 | Nr. 86.

Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital

Guvernul României și Guvernul Republicii Albania, dorind să promoveze și să întărească relațiile economice prin încheierea unei Convenții pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se va aplica impozitelor pe venit și pe capital stabilite în numele unui stat contractant, al autorităților sale locale sau al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.

2. Vor fi considerate impozite pe venit și pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica prezenta convenție sunt, în particular:

a) În cazul României:

(i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;

(ii) impozitul pe profiturile persoanelor juridice;

(iii) impozitul pe salarii și alte remunerații similare;

(iv) impozitul pe veniturile realizate din activități agricole;

(v) impozitul pe dividende

denumite în continuare impozit român;

b) În cazul Albaniei:

(i) impozitele pe profituri;

(ii) impozitele asupra întreprinderilor mici;

(iii) impozitele pe veniturile persoanelor fizice

denumite în continuare impozit albanez.

4. Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esență similare, care sunt stabilite după data semnării acestei convenții, în plus, sau în locul impozitelor existente la care se face referire în paragraful 3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislațiile lor fiscale.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant, înseamnă România sau Albania după cum cere contextul;

b) termenul România înseamnă România și, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusivă, asupra cărora România își exercită suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicția în concordanță cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, aflate în apele mării, pe fundul și în subsolul acestor ape;

c) termenul Albania înseamnă Republica Albania și, când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Albania, inclusiv orice zonă dincolo de apele teritoriale ale Republicii Albania care, în conformitate cu dreptul internațional și cu legislația Republicii Albania, este o zonă în cadrul căreia Republica Albania își poate exercita drepturile în legătură cu fundul mării, cu subsolul și resursele sale naturale;

d) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit albanez, după cum cere contextul;

e) termenul persoană include o persoană fizică, o societate sau orice altă asociere de persoane, legal constituită în fiecare dintre statele contractante;

f) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice altă entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;

g) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

h) termenul naționali înseamnă:

(i) orice persoană fizică având cetățenia unui stat contractant;

(ii) orice persoană juridică sau asociație având statutul în conformitate cu legislația în vigoare într-un stat contractant;

i) expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o navă, aeronavă, vehicul de transport feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere care are locul conducerii sale efective într-un stat contractant, cu excepția cazului când asemenea transport este efectuat numai între locuri situate în celălalt stat contractant;

j) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finanțelor sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în cazul Albaniei, ministrul finanțelor sau reprezentantul său autorizat.

2. În ceea ce privește aplicarea acestei convenții de un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit în convenție va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acelui stat cu privire la impozitele la care prezenta convenție se aplică.

Articolul 4

Rezident

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acelui stat, este supusă impunerii ca urmare a domiciliului său, rezidenței sale, locului de conducere efectivă sau oricărui alt criteriu de natură similară. Dar această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse aflate în acel stat ori are capital situat acolo.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă a statului contractant în care are o locuință permanentă la dispoziția sa; dacă dispune de o locuință permanentă la dispoziția sa în ambele state contractante, va fi considerată rezidentă a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant, în care această persoană are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuință permanentă la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă această persoană locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă a statului contractant al cărui național este;

d) dacă această persoană este național al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, atunci va fi considerată rezidentă a statului contractant în care se află locul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară, în întregime sau în parte, activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o uzină;

e) un atelier;

f) o fermă, o plantație, o livadă sau o vie; și

g) o mină, un puț petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.

3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:

a) un șantier de construcții, un proiect de construcție, montaj sau instalație sau activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai când asemenea șantier, proiect sau activități durează o perioadă mai mare de 9 luni, în orice perioadă de 12 luni;

b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanță, de o întreprindere a unui stat contractant prin salariați sau alt personal angajat în celălalt stat contractant, cu condiția ca activitățile de această natură să dureze pentru același proiect sau un proiect conex o perioadă sau perioade care însumează mai mult de 9 luni în orice perioadă de 12 luni.

4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi considerată că nu include:

a) folosirea de instalații exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării;

c) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) vânzarea de mostre ale unor produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, expuse în cadrul unui târg sau expoziție temporară ocazională, după închiderea târgului sau expoziției menționate;

e) menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul cumpărării de produse sau mărfuri sau colectării de informații pentru întreprindere;

f) menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul desfășurării, pentru întreprindere, a oricărei alte activități cu caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6 - acționează într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, acea întreprindere se consideră că are un sediu permanent în primul stat contractant menționat, în legătură cu orice activitate pe care acea persoană o desfășoară pentru întreprindere, dacă o asemenea persoană:

a) are și dispune în mod obișnuit în acel stat de autoritatea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul când activitățile acestei persoane sunt limitate la cele menționate în paragraful 4 care, dacă ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent, conform prevederilor acelui paragraf, sau

b) nu dispune de o asemenea autoritate, dar menține în mod obișnuit în primul stat menționat un stoc de produse sau mărfuri din care livrează în mod obișnuit produse sau mărfuri în numele întreprinderii, sau

c) primește dispoziții în primul stat menționat în exclusivitate sau aproape în exclusivitate pentru întreprinderea însăși sau pentru o asemenea întreprindere și alte întreprinderi care sunt controlate de aceasta sau are interese în a o controla.

6. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi considerată că are un sediu permanent în celălalt stat contractant, numai pentru faptul că aceasta își exercită activitatea de afaceri în acel celălalt stat contractant printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane să acționeze în cadrul activității lor obișnuite. Totuși, când activitățile unui asemenea agent sunt exercitate în întregime sau aproape în întregime în numele acelei întreprinderi, acesta nu va fi considerat agent cu statut independent în sensul acestui paragraf.

7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant, sau care își exercită activitatea de afaceri în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una din aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din proprietăți imobiliare

1. Venitul realizat de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant poate fi impus în acel celălalt stat.

2. Expresia proprietăți imobiliare are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauză sunt situate. Expresia va include, în orice caz, toate accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultură și exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale; navele, aeronavele, vehiculele de transport feroviar și rutier nu vor fi considerate proprietăți imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietății imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietățile imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietățile imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

Articolul 7

Profiturile întreprinderii

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitatea de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte dintre ele care este atribuibilă:

a) acelui sediu permanent;

b) vânzărilor în acel celălalt stat de produse sau mărfuri de același fel ca acelea vândute prin acel sediu permanent;

sau

c) altor activități de afaceri desfășurate în acel celălalt stat de aceeași natură ca acelea efectuate prin acel sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau similare în condiții identice sau similare și tratând cu toată independența cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restricțiilor prevăzute de legislația internă a statului contractant în care este situat sediul permanent.

4. În măsura în care, într-un stat contractant, se obișnuiește ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părți componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală. Metoda de repartizare adoptată va fi, totuși, aceea prin care rezultatul va fi în concordanță cu principiile enunțate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeași metodă, în afară de cazul când există motive temeinice și suficiente de a proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Transport internațional

1. Profiturile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar și rutier vor fi impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se află la bordul unei nave, atunci acesta se va considera a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internațională de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau

b) aceleași persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și,

fie într-un caz fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care, fără aceste condiții ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impozitate în consecință.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparținând acelui stat și impune în consecință, profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt stat și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant, dacă condițiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci acel celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificări se va ține seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții, în care sens autoritățile competente ale statelor contractante se pot consulta reciproc.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unei persoane rezidente a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende și, potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși:

a) 10 la sută din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decât o asociere de persoane) care deține direct cel puțin 25 la sută din capitalul societății plătitoare de dividende;

b) 15 la sută din suma brută a dividendelor, în toate celelalte cazuri.

Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societății în ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acțiuni, din acțiuni și din drepturile de folosință, din părți miniere, din părți de fondator sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanță, din participarea la profituri, precum și veniturile din alte părți sociale care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca veniturile din acțiuni, de către legislația statului în care este rezidentă societatea distribuitoare a dividendelor.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în acel celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau de o bază fixă situată în acel celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat.

Articolul 11

Dobânzi

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobânzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la sută din suma brută a dobânzilor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2 al acestui articol, dobânzile provenind dintr-un stat contractant și obținute de Guvernul celuilalt stat contractant vor fi scutite de impozit în primul stat menționat.

4. În sensul paragrafului 3, termenul guvern va include:

a) în cazul României:

(i) Guvernul României;

(ii) unitățile administrativ-teritoriale;

(iii) Banca Națională a României;

(iv) Banca de Export-Import a României - S.A. (EXIMBANK);

(v) alte instituții al căror capital este în întregime deținut de Guvernul României sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia, asupra cărora pot conveni din timp în timp autoritățile competente ale statelor contractante;

b) în cazul Albaniei:

(i) Guvernul Albaniei;

(ii) autoritățile locale;

(iii) Banca Albaniei;

(iv) Banca Națională Comercială;

(v) alte instituții al căror capital este în întregime deținut de Guvernul Albaniei sau de autoritățile locale ale acestuia, asupra cărora pot conveni din timp în timp autoritățile competente ale statelor contractante.

5. Termenul dobânzi astfel cum este folosit în prezentul articol înseamnă veniturile din titluri de creanță de orice natură, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului și, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanță sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanță sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

6. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanța în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau o bază fixă. În această situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

7. Dobânzile vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială, sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanța generatoare de dobânzi și aceste dobânzi se suportă de acel sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste dobânzi vor fi considerate că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

8. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau între ambii și alte persoane, suma dobânzilor, ținând seama de creanța pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între debitor și creditor în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 12

Comisioane

1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 15 la sută din suma brută a comisioanelor.

3. Termenul comisioane folosit în prezentul articol înseamnă plățile făcute către un broker, agent comisionar general sau orice altă persoană implicată în activități similare, potrivit legislației fiscale a statului contractant din care provin astfel de plăți.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al comisioanelor, fiind un rezident al unui stat contractant desfășoară o activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin comisioanele, printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc comisioanele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Comisioanele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul comisioanelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care sunt legate activitățile care generează obligația de plată și comisioanele se suportă de sediul permanent sau baza fixă, atunci aceste comisioane vor fi considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și alte persoane, suma comisioanelor, ținând seama de activitățile pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 13

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevențelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 15 la sută din suma brută a redevențelor.

3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol înseamnă plăți de orice natură primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf și filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, transmisiilor prin satelit ori cablu sau orice alte mijloace electronice pentru emisiunile destinate publicului, orice patent, marcă de comerț, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricație sau pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informații referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevențele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Redevențele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligația de a plăti redevențele, și aceste redevențe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste redevențe vor fi considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și alte persoane, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 14

Câștiguri de capital

1. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietății imobiliare, astfel cum este definită la art. 6 și situată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Câștigurile provenind din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere), sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt stat.

3. Câștigurile provenind din înstrăinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar și rutier, exploatate în trafic internațional sau a proprietății mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Câștigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăți, alta decât cea la care se face referire în paragrafele 1, 2 și 3, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

Articolul 15

Profesii independente

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat, dacă nu dispune în mod obișnuit în celălalt stat contractant de o bază fixă pentru exercitarea activităților sale. Dacă dispune de o astfel de bază fixă, veniturile pot fi impuse în celălalt stat, dar numai partea care este atribuibilă acelei baze fixe.

2. Expresia profesii independente cuprinde în special activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 16

Profesii dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 și 22, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menționat dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat; și

b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidentă a celuilalt stat; și

c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau o bază fixă pe care cel care angajează le are în celălalt stat.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave, aeronave, vehicul de transport feroviar și rutier exploatate în trafic internațional vor fi impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 17

Remunerațiile membrilor consiliului de administrație

Remunerațiile și alte plăți similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidentă a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

Articolul 18

Artiști și sportivi

1. Independent de prevederile art. 15 și 16 veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol - cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau televiziune ori ca interpreți muzicali sau ca sportivi, din activitatea lor personală desfășurată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 și 16, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, veniturile obținute din activități desfășurate în cadrul schimburilor culturale, stabilite prin acorduri culturale încheiate între cele două state contractante, vor fi scutite reciproc de impozit, doar dacă aceste activități sunt finanțate de guvernul unui stat contractant, iar activitățile nu sunt exercitate în scopul de a obține profituri.

Articolul 19

Pensii

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfășurată în trecut vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile și alte plăți, făcute conform unui program public care este parte a sistemului de asigurări sociale al unui stat contractant, al unei autorități locale sau al unei unități administrativ-teritoriale a acestuia, vor fi impozabile numai în acel stat.

Articolul 20

Funcții publice

1. a) Remunerațiile, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autorității sau unității, vor fi impozabile numai în acel stat.

b) Totuși, aceste remunerații vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat și persoana fizică este rezidentă a acelui stat, și:

(i) este un național al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat, numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensii plătite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autorității sau unității, vor fi impozabile numai în acel stat.

b) Totuși, aceste pensii vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizică este rezidentă și național al acelui stat.

3. Prevederile art. 16, 17 și 19 se vor aplica remunerațiilor și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia.

Articolul 21

Studenți și practicanți

1. Sumele pe care le primește un student sau un practicant care este sau a fost imediat înainte de venirea sa într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat contractant menționat, în scopul educării sau pregătirii sale, nu vor fi impuse în acel stat pentru o perioadă de 7 ani, cu condiția ca asemenea sume să provină din surse situate în afara acelui stat.

2. Pentru donațiile, bursele și remunerațiile din activitatea salariată, care nu sunt tratate la paragraful 1, un student sau un practicant la care se face referire la paragraful 1, pe perioada educării sau pregătirii sale, va beneficia de acelea și scutiri, facilități sau reduceri de care beneficiază rezidenții statului vizat.

3. Veniturile realizate de un student sau de un practicant pentru activitățile exercitate într-un stat contractant pe perioada șederii sale în acel stat, în scopul educării sau pregătirii sale, vor fi scutite de impozit în acel stat dacă nu depășesc 3.500 dolari S.U.A. în anul calendaristic vizat.

Articolul 22

Profesori și cercetători

1. O persoană fizică care este sau a fost rezidentă a unui stat contractant, imediat înainte de venirea sa în celălalt stat contractant și, care, la invitația unei universități, colegiu, școală sau altă instituție educațională similară nonprofit, care sunt recunoscute de guvernul acelui celălalt stat contractant și care este prezentă în acel celălalt stat pentru o perioadă care nu depășește 2 ani de la data primei sale sosiri în acel celălalt stat contractant, numai în scopul de a preda sau a cerceta sau pentru ambele, la astfel de instituții educaționale, va fi scutită de impozit în acel celălalt stat contractant pentru remunerația primită în legătură cu predarea sau cercetarea sa.

2. Prevederile paragrafului 1 ale acestui articol nu se vor aplica veniturilor din cercetare, dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public ci în beneficiul privat al unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

Articolul 23

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenții, vor fi impozabile în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietățile imobiliare, așa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercită în acel celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau baza fixă. În această situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu au fost tratate în articolele precedente ale acestei convenții și care provin din celălalt stat contractant, pot fi, de asemenea, impuse în acel celălalt stat.

Articolul 24

Impunerea capitalului

1. Capitalul reprezentat de proprietăți imobiliare, astfel cum sunt definite în art. 6, deținute de un rezident al unui stat contractant și situate în celălalt stat contractant, poate fi impus în acel celălalt stat.

2. Capitalul reprezentat de proprietăți mobiliare, făcând parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi sau de proprietăți mobiliare aparținând unei baze fixe utilizate pentru exercitarea unei profesii independente, poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

3. Capitalul reprezentat de nave, aeronave, vehicule de transport feroviar și rutier, exploatate în trafic internațional și proprietățile mobiliare ținând de exploatarea unor asemenea mijloace de transport va fi impozabil numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat.

Articolul 25

Eliminarea dublei impuneri

1. În cazul României, dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

a) când un rezident al României realizează venit sau deține capital, care, conform prevederilor acestei convenții, sunt impozabile în Albania, atunci România va scuti de impozit acest venit sau capital - exceptând veniturile menționate la subparagraful b) - și va lua în considerare pentru determinarea cotei de impozit venitul total obținut, cota de impozit rezultată aplicându-se numai asupra venitului rămas;

b) când un rezident al României realizează elemente de venit care, potrivit prevederilor art. 10, 11, 12 și 13, pot fi impuse în Albania, atunci România va acorda, ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident, o sumă egală cu impozitul plătit în Albania. Totuși, această deducere nu va putea depăși acea parte a impozitului, calculată înainte de deducere, care este atribuibilă unor asemenea elemente de venit impuse în Albania.

2. În cazul Albaniei, dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

a) când un rezident al Albaniei realizează venit sau deține capital, care, conform prevederilor acestei convenții, pot fi impuse în România, Albania va acorda ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în România și ca deducere din impozitul pe capital al acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în România. Totuși, această deducere nu va depăși acea parte a impozitului albanez pe venit sau pe capital, calculată înainte de deducere, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului, care pot fi impuse în România;

b) când, conform prevederilor acestei convenții, venitul realizat sau capitalul deținut de un rezident al Albaniei sunt scutite de impozit în Albania, cu toate acestea Albania poate să ia în considerare venitul sau capitalul scutit pentru calcularea impozitului asupra venitului rămas sau capitalului unui asemenea rezident.

Articolul 26

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nici o impozitare sau obligație legată de aceasta, care sunt diferite sau mai împovărătoare decât impozitarea și obligația legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat aflați în aceeași situație.

Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, de asemenea, și persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile, în acel celălalt stat, decât impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat care desfășoară aceleași activități. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate ca obligând un stat contractant să acorde rezidenților celuilalt stat contractant nici o deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce privește impunerea, pe considerente privind statutul civil ori responsabilitățile familiale pe care le acordă rezidenților săi.

3. Cu excepția cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al art. 9, paragrafului 8 al art. 11 sau paragrafului 6 al art. 12 și 13, dobânzile, comisioanele, redevențele și alte plăți făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menționat.

În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant față de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleași condiții ca și când ar fi fost contractate față de un rezident al primului stat menționat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat în mod direct sau indirect, de unul sau de mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menționat la nici o impozitare și obligație legate de aceasta, care sunt diferite sau mai împovărătoare decât impozitarea și obligația legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menționat.

5. Prevederile prezentului articol, independent de prevederile art. 2 se vor aplica impozitelor de orice fel și natură.

Articolul 27

Procedura amiabilă

1. Când o persoană consideră că, datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei convenții, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația internă a acestor state, să supună cazul său autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 26, acelui stat contractant al cărui național este.

Cazul trebuie prezentat în 3 (trei) ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă că impozitarea este contrară prevederilor convenției.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamația pare întemeiată și dacă ea însăși nu este în măsură să ajungă la o soluționare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vedera evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu convenția. Orice înțelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripție prevăzută în legislația internă a statelor contractante.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve, pe calea înțelegerii amiabile, orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestei convenții. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei înțelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Când apare necesar, pentru a se ajunge la o înțelegere, reprezentanții autorităților competente ale statelor contractante pot avea un schimb oral de opinii.

Articolul 28

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare aplicării prevederilor prezentei convenții sau legislației interne a statelor contractante cu privire la impozitele vizate de convenție, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor convenției. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratată ca secret în același mod ca și informația obținută, conform prevederilor legislației interne ale acelui stat, și va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităților (inclusiv la instanțe judecătorești și organe administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea, sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenției. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practici administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care nu pot fi obținute în cadrul prevederilor legale sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau un procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 29

Agenți diplomatici și funcționari consulari

Nici o prevedere a prezentei convenții nu va afecta privilegiile fiscale ale agenților diplomatici sau funcționarilor consulari, acordate conform regulilor generale ale dreptului internațional sau în baza prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 30

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi ratificată de ambele state contractante și instrumentele de ratificare vor fi schimbate cât mai curând posibil.

2. Convenția va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare și prevederile convenției se vor aplica în ceea ce privește venitul realizat sau capitalul deținut la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care convenția a intrat în vigoare. Prevederile art. 26 (schimb de informații) vor avea efect la sau după data la care convenția intră în vigoare.

Articolul 31

Denunțarea

Prezenta convenție va rămâne în vigoare până când va fi denunțată de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunța convenția pe canale diplomatice, printr-o notă de denunțare, după 5 ani următori anului în care convenția intră în vigoare, cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul oricărui an calendaristic. În această situație, convenția va înceta să aibă efect pentru venitul realizat sau capitalul deținut la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunțare.

Făcută în două exemplare la București, la 11 mai 1994, în limbile română, albaneză și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe între texte, textul în limba engleză va prevala.

Pentru Guvernul României, Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Pentru Guvernul Republicii Albania, Ministrul finanțelor, Pirro Dishnica

Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 11 mai 1994

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea privind ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Albania pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 11 mai 1994, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 17 octombrie 1994 | Nr. 192.

Decizii

Decizie privind asigurarea conducerii Senatului pe perioada 23-28 octombrie 1994

În conformitate cu art. 26 din Regulamentul Senatului,

Președintele Senatului decide:

Articol unic. - Pe perioada absenței din țară a președintelui Senatului - 23-28 octombrie 1994 - conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Valer Suian, vicepreședinte al Senatului.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 20 octombrie 1994 | Nr. 13.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind transmiterea unui imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, în administrarea Curții de Conturi

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea, cu plată, a imobilului situat în municipiul Sfântu Gheorghe, str. 1 Decembrie 1918 nr. 13 - etaj -, județul Covasna, identificat potrivit anexei, care face parte din prezenta hotărâre, din patrimoniul Societății Comerciale „Comalta" - S.A. Sfântu Gheorghe în proprietatea publică a statului și în administrarea Curții de Conturi, pentru a fi folosit ca sediu de către Camera de conturi a județului Covasna.

Art. 2. - Transmiterea imobilului prevăzut la art. 1 se efectuează la valoarea actualizată evidențiată în contabilitate.

Art. 3. - Predarea-primirea imobilului se face pe bază de protocol încheiat între părți.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 7 octombrie 1994 | Nr. 691.

Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă p. Președintele Curții de Conturi, Nicolae Vulpescu, vicepreședinte

Anexă

Datele de identificare
a imobilului situat în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, care se transmite, cu plată, în proprietatea publică a statului și în administrarea Curții de Conturi

Locul unde este situat imobilul care se transmite	Persoana juridică de la care se transmite	Persoana juridică la care se transmite	Caracteristici tehnice	Valoarea de înregistrare din contabilitate la data transmiterii
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 13 - etaj -, municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna	Societatea comercială „Comalta" - S.A. Sfântu Gheorghe	Curtea de Conturi	- Suprafața totală 337 m2 - Suprafața construită 337 m2	38.000.000 lei

Hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiții „Extindere Sala de scrimă din Complexul sportiv Floreasca", municipiul București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții „Extindere Sala de scrimă din Complexul sportiv Floreasca", municipiul București, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici cuprinși în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului de stat, conform listelor de investiții aprobate conform legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 7 octombrie 1994 | Nr. 693.

Contrasemnează: Ministrul tineretului și sportului, Alexandru Mironov Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 635/1993 cu privire la aprobarea Normelor privind constituirea și utilizarea fondului pentru stimularea personalului din Ministerul Muncii și Protecției Sociale și din direcțiile teritoriale de muncă și protecție socială care desfășoară activitate de control

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 635/1993 cu privire la aprobarea Normelor privind constituirea și utilizarea fondului pentru stimularea personalului din Ministerul Muncii și Protecției Sociale și din direcțiile teritoriale de muncă și protecție socială care desfășoară activitate de control se modifică după cum urmează:

1. Alineatul ultim al punctului 1 al capitolului II va avea următorul cuprins:

„Din fondul constituit, ministrul poate aproba și stimularea personalului din alte compartimente ale ministerului și ale direcțiilor teritoriale de muncă și protecție socială, care a contribuit în mod direct sau indirect la încasarea contribuțiilor datorate la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, la bugetul asigurărilor sociale de stat, la fondurile pentru pensia suplimentară și pentru asigurările sociale și pensiile pentru agricultori."

2. Punctul 3 al capitolului II va avea următorul cuprins:

„Cuantumul stimulentelor individuale acordate pe un trimestru nu poate depăși trei salarii de bază lunare, în cazul salariaților care participă în mod direct la activitatea de control, de urmărire și recuperare a sumelor datorate la fondurile de asigurări sociale și pensii și pentru plata ajutorului de șomaj, și nivelul unui salariu de bază lunar, în cazul salariaților care contribuie în mod indirect la aceasta."

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 7 octombrie 1994 | Nr. 698.

Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Hotărâre privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoașterii prin hotărâre judecătorească, a funcționării în România a Biroului de Reprezentanță al Camerei de Comerț și Industrie Franco-Române

În temeiul art. 43 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă, în vederea recunoașterii prin hotărâre judecătorească, funcționarea în România a Biroului de Reprezentanță al Camerei de Comerț și Industrie Franco-Române, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, cu sediul în Paris, str. Baume - 75008 Franța.

Înregistrarea și desfășurarea activității pe teritoriul României se vor face în conformitate cu prevederile legislației române. Sediul Biroului de Reprezentanță al Camerei de Comerț și Industrie Franco-Române este în București, str. Mihai Eminescu nr. 50-54, sectorul 2.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 7 octombrie 1994 | Nr. 700.

Contrasemnează: Ministrul comerțului, Cristian Ionescu p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Marcel Dinu, secretar de stat Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Acte ale organelor administrației publice

Decizia Nr. 4 privind aprobarea soluțiilor referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993 și prin Ordonanța Guvernului nr. 6/1994

Comisia centrală pentru aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul impozitelor indirecte, constituită în baza Ordinului ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 1290/1993, aprobă soluțiile prevăzute în anexă referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993 și prin Ordonanța Guvernului nr. 6/1994, adoptate potrivit procesului-verbal încheiat de comisie la data de 12 septembrie 1994.

Președintele comisiei, Corneliu Gorcea, secretar de stat | București, 12 septembrie 1994 | Nr. 4.

Anexă

Ministerul Finanțelor

Departamentul veniturilor statului

Soluții
referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993 și prin Ordonanța Guvernului nr. 6/1994

I. Soluții privind T.V.A. aferentă unor operațiuni specifice din agricultură

1. Operațiunile efectuate de societățile agricole constituite în baza Legii nr. 31/1990 și a Legii nr. 36/1991, pentru exploatarea terenurilor agricole aparținând persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate, se supun T.V.A., astfel:

a) produsele agricole predate persoanelor fizice prevăzute la alin. 1 de mai sus nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate și nu se supun T.V.A.;

b) produsele reținute de societățile agricole pentru lucrările agricole pe care le-au efectuat se supun T.V.A. la vânzarea lor, ca atare sau sub formă prelucrată, către alte persoane fizice sau juridice; în mod corespunzător se va proceda în situațiile prevăzute de art. 2.2. din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992;

c) produsele aparținând persoanelor fizice prevăzute la pct. 1, care sunt valorificate la terți prin intermediul societăților agricole care au efectuat lucrările agricole, nu se supun T.V.A. și nu se reflectă în jurnalele și deconturile privind T.V.A. la societățile agricole respective.

2. Lucrările agricole executate de societățile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultură (Agromec-uri și alte societăți) se supun T.V.A. în mod diferențiat în funcție de beneficiar și forma de plată, astfel:

2.1. lucrările agricole executate cu plata în bani în favoarea producătorilor agricoli, indiferent de forma de organizare, sunt supuse T.V.A. în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 3/1992;

2.2. lucrările agricole executate cu plata în natură în favoarea societăților agricole cu personalitate juridică sunt impozabile și se reflectă în documente financiar-contabile, atât la prestator cât și la beneficiar, ca operațiuni distincte, astfel:

a) societatea comercială prestatoare facturează valoarea lucrărilor executate societăților agricole la data preluării produselor, aplicând tarifele negociate plus 18% T.V.A. Exigibilitatea taxei colectate și deductibile aferente lucrărilor agricole executate ia naștere atât la prestator, cât și la beneficiar la data preluării, respectiv predării produselor prevăzute în contractele încheiate între părți. Nu se admite facturarea eșalonată a lucrărilor în funcție de data executării acestora;

b) societatea agricolă facturează produsele predate societăților comerciale prestatoare de servicii pentru lucrările executate la prețurile negociate plus 18% T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectată ia naștere la data întocmirii documentelor de predare-recepție a produselor agricole sau, după caz, la data eliberării buletinului de analiză prin care se stabilesc parametrii de calitate în funcție de care se stabilește prețul;

2.3. lucrările executate cu plata în natură în favoarea producătorilor agricoli individuali sau asociațiilor constituite în baza art. 2 din Legea nr. 36/1991 sunt considerate cheltuieli efectuate în contul produselor agricole ce urmează a fi reținute după recoltare și nu se supun T.V.A. Produsele reținute de societățile comerciale prestatoare de servicii în contul lucrărilor agricole executate sunt supuse T.V.A. la data livrării către Regia Autonomă „Romcereal" sau vânzării la alte persoane fizice sau juridice, ca atare sau prelucrate.

Produsele utilizate în scopurile prevăzute la art. 2.2. din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 sunt supuse T.V.A., iar obligația plății acesteia se determină potrivit prevederilor art. 11. lit. c) din ordonanță.

3. Avansurile acordate producătorilor agricoli individuali și asociațiilor agricole constituite în baza art. 2 din Legea nr. 36/1991 de către agenții economici special mandatați de stat, conform art. 11 din Legea nr. 83/1993, art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 436/1993 și art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 25/1994, intră în sfera de aplicare a T.V.A. astfel:

3.1. avansurile acordate direct producătorilor agricoli prevăzuți la pct. 3, în bani sau în materii prime și materiale, finanțate din creditele angajate prin agenții economici prevăzuți la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 436/1993, nu se supun T.V.A. întrucât acestea reprezintă, pentru agenții economici care le-au acordat, cheltuieli în contul produselor agricole pe care urmează a le primi la recoltare.
Avansurile acordate în condițiile Legii nr. 83/1993 se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 409 „Furnizori-debitori";

3.2. avansurile acordate producătorilor agricoli prevăzuți la pct. 3 de către agenții economici special mandatați de stat prin intermediul societăților comerciale prestatoare de servicii pentru agricultură nu sunt supuse T.V.A.
Agenții economici special mandatați de stat reflectă în contabilitate avansurile acordate în condițiile de mai sus, sub formă de bani, de materii prime și materiale, în contul prevăzut la pct. 3.1. alin. 2.
Societățile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultură evidențiază materiile prime și materialele primite în contul avansurilor acordate producătorilor agricoli de către Regia Autonomă „Romcereal" sau alt agent economic mandatat de stat în contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie".
Pe baza proceselor-verbale de recepție a lucrărilor agricole executate se efectuează scăderea din gestiune a materiilor prime și a materialelor consumate prin creditarea contului menționat mai sus;

3.3. societățile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultură datorează T.V.A. pentru lucrările agricole consemnate în procesele-verbale de recepție semnate de producătorul agricol și reprezentantul agentului economic care achită în bani lucrările executate.
Pe baza procesului-verbal de recepție prestatorul de servicii este obligat să emită factura către agentul economic special mandatat de stat, care achită contravaloarea lucrărilor executate și T.V.A. aferentă. Această factură nu se transmite și nu se înregistrează în evidențele producătorilor agricoli.

4. Avansurile acordate în bani, în materii prime și materiale, direct producătorilor agricoli - persoane juridice -, de către agenții economici special mandatați de stat, în baza actelor normative menționate la pct. 3, nu se supun T.V.A. și se înregistrează în contul 409 „Furnizori-debitori" și, respectiv, în contul 419 „Clienți-creditori", la unitatea primitoare.

Dreptul de deducere a T.V.A. aferentă materiilor prime și materialelor achiziționate de către agenții economici special mandatați de stat și folosite conform prevederilor actelor normative indicate la pct. 3 se exercită de cumpărător în condițiile prevăzute de art. 19 al Deciziei Ministerului Finanțelor nr. 1/1993 privind aprobarea soluțiilor unice referitoare la aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 3/1993.

După recoltare, producătorii agricoli - persoane juridice - facturează produsele predate către Regia Autonomă „Romcereal" sau alt agent economic special mandatat de stat, la prețurile negociate plus 18% T.V.A., și regularizează diferența dintre valoarea totală a facturii, inclusiv T.V.A., și avansul primit, înregistrat în contul 419 „Clienți-creditori".

5. Operațiunile rezultate din aplicarea Legii arendării nr. 16/1994 intră în sfera de aplicare a T.V.A., astfel:

5.1. arendașul persoană fizică, având calitatea de agricultor, este scutit de T.V.A. în baza art. 6 lit. A. e) din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992;

5.2. arendașul persoană juridică este plătitor de T.V.A., dacă din activitatea economică, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate, realizează venituri totale de peste 10 milioane lei;

5.3. arendașul cât și proprietarul, uzufructuarul sau alt deținător legal de bunuri agricole nu sunt supuși plății T.V.A. pentru arenda plătită în natură potrivit art. 6 lit. A. i) 7 din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992;

5.4. arenda primită în bani este scutită de T.V.A. potrivit art. 6 lit. A. i) 7 din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992.

6. Drepturile cuvenite persoanelor fizice cărora le-a fost stabilită calitatea de acționar în baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, stabilite prin lege fie în procent din profitul obținut de societate pe un hectar, fie în contravaloarea unor produse agricole, nu sunt supuse T.V.A.

Când plata drepturilor se face în natură, cu alte produse decât cele prevăzute de lege, operațiunea se supune T.V.A. la furnizor, iar baza de impozitare se determină potrivit art. 13 lit. d.) din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992.

II. Soluții referitoare la aplicarea următoarelor articole din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, modificată:

Art. 3

Corpul gardienilor publici nu intră în sfera de aplicare a T.V.A., fiind organizat ca instituție publică a cărei activitate nu are drept scop obținerea de profit, ci de pază a bunurilor, de apărare a ordinii și liniștii publice, a vieții și integrității persoanelor.

Art. 12

Operațiunile legate, import-export, realizate de către agenții economici cu activitate de comerț exterior, privind: importul de produse energetice și materii prime de bază legat de exportul de produse liberalizate la export, precum și importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente și utilaje pentru producție legat de exportul de produse finite rezultate sunt supuse T.V.A. astfel:

a) la intrarea bunurilor în țară, importatorul este obligat să întocmească Declarația vamală de import, să plătească T.V.A. aferentă și, corespunzător, să-și exercite dreptul de deducere în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

b) bunurile din import predate producătorilor interni în vederea realizării produselor ce urmează a fi exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importului, se facturează la prețurile negociate plus T.V.A.;

c) produsele realizate de unitățile producătoare livrate unităților cu activitate de comerț exterior pentru plata bunurilor din import primite de la aceștia se facturează la prețurile negociate plus T.V.A.

Exigibilitatea T.V.A. aferentă operațiunilor prevăzute la lit. b) și c) ia naștere, atât la furnizor cât și la beneficiar, la data livrării produselor la export.

Operațiunile de import legate de export vor fi justificate cu următoarele documente:

• licența de operațiune eliberată de Ministerul Comerțului;
• contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerț exterior cu partenerul extern și cu producătorii interni, din care să rezulte că operațiunile nu se fac cu plată, ci prin compensații valorice;
• documentele prevăzute în cap. IX pct. 2. din Normele pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 233/1993.

Art. 14

Hotărârea Guvernului nr. 94/1994 modifică prevederile cap. VIII lit. g) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 233/1993, în sensul că sumele alocate de la buget nu se cuprind în baza de impozitare aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii efectuate de plătitorii de T.V.A. în scopul:

a) finanțării investițiilor, înregistrate în contul 131 „Subvenții pentru investiții";

b) acoperirii pierderilor și diferențelor de preț și de tarif, înregistrate în contul 741 „Venituri din subvenții de exploatare";

c) finanțării stocurilor constituite ca rezerve materiale, înregistrate în contul contabil bugetar 700 „Finanțare de la buget privind anul curent".

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, cu finanțare asigurată din surse constituite potrivit celor de mai sus, se exercită în condițiile prevăzute la cap. VI din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992. Sumele deduse potrivit prevederilor de mai sus reîntregesc disponibilitățile pentru investiții și urmează un regim similar cu cel al sumelor necheltuite din alte cauze (de exemplu: neexecutarea lucrărilor, economii etc.).

Art. 17 lit. B. f)

Pentru a beneficia de cota zero de T.V.A. pentru bunurile și serviciile destinate realizării unor obiective pe teritoriul României trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:

1. Obiectivele ce urmează a fi realizate să fie:

a) nominalizate în hotărâri ale Guvernului;

b) prevăzute în acorduri, protocoale, înțelegeri încheiate cu guverne străine sau organizații internaționale;

c) destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social-filantropic, de apărare a sănătății, cultural, artistic, educativ, științific, religios, sportiv.

2. Finanțarea să fie asigurată din:

a) fondul de contrapartidă constituit din contravaloarea în lei a ajutoarelor primite de România sub formă de bunuri și servicii;

b) ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine și organisme internaționale, altele decât cele cuprinse la lit. a);

c) fonduri ale organizațiilor nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, constituite inclusiv din donații ale persoanelor fizice și juridice.

3. Cota zero de T.V.A. se realizează astfel:

a) prin exercitarea dreptului de deducere de către beneficiarii obiectivelor de mai sus dacă aceștia sunt plătitori de T.V.A.;

b) prin restituirea, de către organul fiscal, a T.V.A. aferentă aprovizionărilor destinate realizării obiectivelor ai căror beneficiari nu sunt plătitori de T.V.A.;

c) prin facturarea de către furnizorii și prestatorii de servicii care participă la realizarea obiectivului a bunurilor livrate și serviciilor prestate fără T.V.A., cu exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferentă aprovizionărilor destinate realizării obiectivului pe baza unui certificat eliberat de Direcția generală a impozitelor indirecte din Ministerul Finanțelor.

Certificatul va fi eliberat la solicitarea beneficiarului, pe baza contractului încheiat cu furnizorul bunurilor și prestatorul serviciului.

4. Restituirea T.V.A. aferentă obiectivelor ai căror beneficiari sunt neplătitori de T.V.A. (lit. b) se efectuează prin Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat a municipiului București, conform Ordinului ministrului finanțelor nr. 54 din 17 ianuarie 1994, pe baza aprobării date de Direcția generală a impozitelor indirecte din Ministerul Finanțelor, a documentației avizate de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau a municipiului București.

Cererile de restituire a T.V.A. (modelul anexat) vor fi depuse, în vederea avizării, la organul fiscal teritorial, însoțite de:

• facturi sau alte documente legale înlocuitoare din care să rezulte cuantumul T.V.A.;
• dovada plății bunurilor sau serviciilor achiziționate pentru care se solicită restituirea T.V.A.;
• documente din care să rezulte modalitatea de finanțare.

Art. 21 lit. b)

În situația în care un agent economic realizează exclusiv operațiuni de export, iar suma înscrisă în decont la rândul 3 este inferioară sumei aferente aprovizionărilor din rândul 14, suma maximă de rambursat se determină după formula:

rândul 15

———— × rândul 3

rândul 14

Cerere de restituire a taxei pe valoarea adăugată

1	Denumirea unității
2	Sediul: Localitatea ..........................................., strada .............................................. nr. ........, sectorul ........, cod poștal ........................, cod fiscal ......................, județul .....................................

În conformitate cu prevederile pct. 3 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 6/1994, prin prezenta solicităm restituirea taxei pe valoarea adăugată plătită pentru bunurile și serviciile achiziționate, destinate realizării unor obiective pe teritoriul României cu finanțare directă asigurată din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale, precum și de organizații nonprofit și de caritate.

Se anexează documentele (se marchează cu x):

• factura              
• chitanța fiscală  
• alte documente  

Restituirea este aferentă obiectivului: .............................................................................................

.....................................................................................................................................................................

Solicităm restituirea în contul nr. ................................, deschis la ..............................................

.......................................................................................................................................................

Finanțarea este asigurată din ................................................................................................................

Conducătorul unității ................................... Semnătura ...................................................

Cadru rezervat organului fiscal teritorial Avizăm restituirea T.V.A. pentru suma de ......................................... lei. Nu avizăm restituirea sumei de .......................................... lei din următoarele motive: ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... Numele persoanei care ............................ Funcția ................................... Semnătura ............................................... Data ...................................... Aprobă restituirea .....................................................