Monitorul Oficial 128/1991: Diferență între versiuni
Lgall (discuție | contribuții) (→Anexă) |
(Migrat la civvic.ro) |
||
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{MigrationWarning}} | |||
__FORCETOC__ | __FORCETOC__ | ||
[[Category:Monitorul Oficial|*1991 0128]] | [[Category:Monitorul Oficial|*1991 0128]] | ||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul III, Nr. [[issue:: | Anul III, Nr. [[issue::0128]] - Partea I - Vineri, 14 iunie [[year::1991]] | ||
== Hotărâri ale Guvernului României == | == Hotărâri ale Guvernului României == | ||
Linia 9: | Linia 10: | ||
=== Hotărâre privind înființarea Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați ca regie autonomă === | === Hotărâre privind înființarea Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați ca regie autonomă === | ||
În temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și | :În temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, | ||
societăți comerciale, | |||
'''Guvernul României''' | :'''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. 1. - Se înființează Administrația fluvială a | Art. 1. - Se înființează Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați, denumită prescurtat A.F.D.J., persoană juridică cu statut de regie autonomă cu specific deosebit, având sediul în municipiul Galați, strada Portului nr. 10, județul Galați, prin reorganizarea întreprinderii cu același nume din cadrul Ministerului Transporturilor. | ||
Dunării de Jos Galați, denumită prescurtat A.F.D.J., | |||
persoană juridică cu statut de regie autonomă cu specific deosebit, având sediul în municipiul Galați, strada | |||
Portului nr. 10, județul Galați, prin reorganizarea întreprinderii cu același nume din cadrul Ministerului | |||
Transporturilor. | |||
Art. 2 - Administrația fluvială | Art. 2. - Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați se va organiza și va funcționa în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, ale convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte, precum și cu regulamentul de organizare și funcționare | ||
Galați se va organiza și va funcționa în conformitate | |||
cu dispozițiile legale în vigoare, ale convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte, precum și cu regulamentul de organizare și funcționare | |||
prevăzut în anexă, parte integrantă din prezenta hotărâre. | prevăzut în anexă, parte integrantă din prezenta hotărâre. | ||
Art. 3 - Obiectul de activitate al Administrației | Art. 3. - Obiectul de activitate al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați îl reprezintă întreținerea șenalului navigabil al Dunării între bara Sulina și Baziaș, precum și a brațelor secundare. | ||
fluviale a Dunării de Jos Galați îl reprezintă întreținerea șenalului navigabil al Dunării între bara Sulina | |||
și Baziaș, precum și a brațelor secundare. | |||
Art. 4. - Ministerul Transporturilor reprezintă interesele statului în consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos. | Art. 4. - Ministerul Transporturilor reprezintă interesele statului în consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos. | ||
Art. 5. - Patrimoniul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați este cel înregistrat în bilanțul | Art. 5. - Patrimoniul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați este cel înregistrat în bilanțul încheiat la data de 30 iunie 1990, care va fi corectat | ||
încheiat la data de 30 iunie 1990, care va fi corectat | |||
după finalizarea acțiunii de reevaluare, conform dispozițiilor legale. | după finalizarea acțiunii de reevaluare, conform dispozițiilor legale. | ||
Art. 6. - Activul și pasivul Administrației fluviale | Art. 6. - Activul și pasivul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se constituie din activul și pasivul fostei unități bugetare Administrația fluvială | ||
a Dunării de Jos Galați se constituie din activul și | |||
pasivul fostei unități bugetare Administrația | |||
a Dunării de Jos, cu excepția părților din patrimoniu | a Dunării de Jos, cu excepția părților din patrimoniu | ||
transferate pe bază de procese-verbale de predare-primire către administrațiile portuare, având statut de | transferate pe bază de procese-verbale de predare-primire către administrațiile portuare, având statut de regii autonome, înființate conform Hotărârii Guvernului nr. 19/1991. | ||
regii autonome, înființate conform Hotărârii Guvernului nr. 19/1991. | |||
Art. 7. - Resursele financiare ale Administrației | Art. 7. - Resursele financiare ale Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați, necesare acoperirii cheltuielilor de întreținere a șenalului navigabil al Dunării, sunt asigurate din venituri proprii, precum și din subvenții de la bugetul statului acordate în fiecare an în conformitate cu prevederile legale în vigoare. | ||
fluviale a Dunării de Jos Galați, necesare acoperirii | |||
cheltuielilor de întreținere a șenalului navigabil al | |||
Dunării, sunt asigurate din venituri proprii, precum | |||
și din subvenții de la bugetul statului acordate în fiecare an în conformitate cu prevederile legale în vigoare. | |||
Art. 8. - La data prezentei hotărâri, fosta unitate | Art. 8. - La data prezentei hotărâri, fosta unitate bugetară Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați își încetează activitatea. | ||
bugetară Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați își încetează activitatea. | |||
Art. 9. - Personalul trecut la Administrația fluvială | Art. 9. - Personalul trecut la Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați se consideră transferat în interesul serviciului și beneficiază, timp de trei luni, de salariul tarifar avut și sporul de vechime, după caz, dacă este încadrat în funcții cu niveluri de salarizare | ||
a Dunării de Jos Galați se | |||
salariul tarifar avut și sporul de vechime, după caz, | |||
dacă este încadrat în funcții cu niveluri de salarizare | |||
mai mici. | mai mici. | ||
Art. 10. - Orice alte dispoziții contrare prezentei | Art. 10. - Orice alte dispoziții contrare prezentei hotărâri se abrogă. | ||
hotărâri se abrogă. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|20 mai 1991|362}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|20 mai 1991|362}} | ||
==== Anexă ==== | ==== Anexă ==== | ||
'''Regulament de organizare și funcționare a Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați''' | <center> '''Regulament de organizare și funcționare a Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați''' </center> | ||
:::Capitolul I | |||
'''Denumirea, forma juridică și sediul''' | ::'''Denumirea, forma juridică și sediul''' | ||
:::Articolul 1 | |||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați, | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați, | ||
Linia 77: | Linia 57: | ||
va funcționa cu statut de regie autonomă. | va funcționa cu statut de regie autonomă. | ||
:::Articolul 2 | |||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați este | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați este | ||
persoană juridică și funcționează în conformitate cu | persoană juridică și funcționează în conformitate cu | ||
dispozițiile legale în vigoare, precum și potrivit | dispozițiile legale în vigoare, precum și potrivit convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte. | ||
este parte. | |||
:::Articolul 3 | |||
Sediul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați este în Galați, str. Portului nr. 10, județul Galați. | Sediul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați este în Galați, str. Portului nr. 10, județul Galați. | ||
:::Capitolul II | |||
'''Obiectul de activitate al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați''' | ::'''Obiectul de activitate al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați''' | ||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are ca | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are ca | ||
obiect de activitate întreținerea șenalului navigabil al | obiect de activitate întreținerea șenalului navigabil al | ||
Dunării pe tot parcursul românesc de la bara Sulina la | Dunării pe tot parcursul românesc de la bara Sulina la Baziaș. | ||
Baziaș. | |||
Realizarea obiectului de activitate se face în conformitate cu reglementările făcute prin convenția din | Realizarea obiectului de activitate se face în conformitate cu reglementările făcute prin convenția din 1948, acordurile bilaterale româno-iugoslave și româno-bulgare încheiate în anii 1955 și 1976, recomandările Comisiei Dunării acceptate de statul român, precum | ||
1948, acordurile bilaterale | |||
Comisiei Dunării acceptate de statul român, precum | |||
și cu obligațiile asumate în cadrul sesiunilor anuale | și cu obligațiile asumate în cadrul sesiunilor anuale | ||
ale comisiilor mixte | ale comisiilor mixte româno-iugoslave și româno-bulgare. | ||
:::Articolul 4 | |||
Atribuțiile principale care conduc la realizarea obiectului de activitate sunt următoarele: | |||
:4.1. asigurarea prin lucrări de dragaje a gabaritelor de navigație pe șenalul Dunării; | :4.1. asigurarea prin lucrări de dragaje a gabaritelor de navigație pe șenalul Dunării; | ||
:4.2. executarea măsurătorilor topohidrografice în scopul urmăririi evoluției barei Sulina, a depunerilor aluvionare, în special în punctele critice, și adoptării în consecință a deciziilor privind semnalizarea șenalului și dirijarea complexelor de dragaj; | :4.2. executarea măsurătorilor topohidrografice în scopul urmăririi evoluției barei Sulina, a depunerilor aluvionare, în special în punctele critice, și adoptării în consecință a deciziilor privind semnalizarea șenalului și dirijarea complexelor de dragaj; | ||
:4.3. executarea de măsurători, dragaje și scoateri de obstacole în bazinele portuare și danele de operare la cererea administrațiilor portuare pe | |||
:4.3. executarea de măsurători, dragaje și scoateri de obstacole în bazinele portuare și danele de operare la cererea administrațiilor portuare pe bază de contract; | |||
:4.4. întreținerea semnalizării costiere și plutitoare care servește reglementării navigației; întreținerea lucrărilor hidrotehnice speciale care servesc menținerii condițiilor de navigație; | :4.4. întreținerea semnalizării costiere și plutitoare care servește reglementării navigației; întreținerea lucrărilor hidrotehnice speciale care servesc menținerii condițiilor de navigație; | ||
:4.5. dirijarea navigației în sectoarele dificile prin stații semaforice și de supraveghere; | :4.5. dirijarea navigației în sectoarele dificile prin stații semaforice și de supraveghere; | ||
:4.6. stabilirea regulilor speciale de navigație pe sectorul Dunării maritime și fluviale în conformitate cu reglementările interne și internaționale rezultate din convenții și acorduri la care România este parte; | :4.6. stabilirea regulilor speciale de navigație pe sectorul Dunării maritime și fluviale în conformitate cu reglementările interne și internaționale rezultate din convenții și acorduri la care România este parte; | ||
:4.7. culegerea și prelucrarea datelor hidrometeorologie, elaborarea prognozelor privind variațiile | |||
:4.7. culegerea și prelucrarea datelor hidrometeorologie, elaborarea prognozelor privind variațiile de nivel ale apelor Dunării în sectorul românesc; | |||
:4.8. transmiterea zilnică a datelor pentru buletinul hidrologic al Dunării la Radio București; | :4.8. transmiterea zilnică a datelor pentru buletinul hidrologic al Dunării la Radio București; | ||
:4.9. editarea și difuzarea buletinului hidrometeorologic pentru Dunăre cu date hidrologice, meteorologice, adâncimi minime de navigație, gabarite de treceri și alte recomandări pentru sectoare dificile de | |||
:4.9. editarea și difuzarea buletinului hidrometeorologic pentru Dunăre cu date hidrologice, meteorologice, adâncimi minime de navigație, gabarite de treceri și alte recomandări pentru sectoare dificile de navigație; | |||
:4.10. informarea căpităniilor portuare în întocmirea și difuzarea avizelor către navigatori privind restricțiile de navigație; | :4.10. informarea căpităniilor portuare în întocmirea și difuzarea avizelor către navigatori privind restricțiile de navigație; | ||
:4.11. avizarea lucrărilor speciale de traversare și subtraversare a Dunării, precum și a tuturor lucrărilor hidrotehnice și anexe care se execută pe Dunăre; | :4.11. avizarea lucrărilor speciale de traversare și subtraversare a Dunării, precum și a tuturor lucrărilor hidrotehnice și anexe care se execută pe Dunăre; | ||
:4.12. întocmirea documentației și a proiectului de lucrări, necesare organismelor și organizațiilor | |||
:4.12. întocmirea documentației și a proiectului de lucrări, necesare organismelor și organizațiilor internaționale în legătură cu probleme specifice de căi navigabile aplicabile pe Dunăre; | |||
:4.13. elaborarea și transmiterea propunerilor pentru întocmirea de către Comisia Dunării a planului marilor lucrări de amenajare a Dunării; | :4.13. elaborarea și transmiterea propunerilor pentru întocmirea de către Comisia Dunării a planului marilor lucrări de amenajare a Dunării; | ||
:4.14. culegerea, sistematizarea datelor privind lucrările hidrotehnice executate, traficul de nave, a tuturor datelor hidrologice și meteorologice etc., care se includ în informațiile editate de Comisia Dunării; | :4.14. culegerea, sistematizarea datelor privind lucrările hidrotehnice executate, traficul de nave, a tuturor datelor hidrologice și meteorologice etc., care se includ în informațiile editate de Comisia Dunării; | ||
:4.15 întocmirea rutierei și hărților de pilotaj pentru sectorul românesc al Dunării; | :4.15 întocmirea rutierei și hărților de pilotaj pentru sectorul românesc al Dunării; | ||
:4.16. pregătirea materialelor și participarea la consfătuiri, reuniuni și sesiuni în probleme tehnice și de navigație pe Dunăre la Comisia Dunării și alte organisme internaționale; | :4.16. pregătirea materialelor și participarea la consfătuiri, reuniuni și sesiuni în probleme tehnice și de navigație pe Dunăre la Comisia Dunării și alte organisme internaționale; | ||
:4.17. participarea pe linia navigației, alături de alți agenți economici, la realizarea unor lucrări de interes public ca: spargerea gheții în vederea evitării formării zăpoarelor și inundării localităților limitrofe Dunării, salvarea navelor aflate în pericol de scufundare, stingerea incendiilor, ranfluarea navelor, prevenirea și combaterea poluării apelor Dunării, protecția mediului înconjurător etc.; | :4.17. participarea pe linia navigației, alături de alți agenți economici, la realizarea unor lucrări de interes public ca: spargerea gheții în vederea evitării formării zăpoarelor și inundării localităților limitrofe Dunării, salvarea navelor aflate în pericol de scufundare, stingerea incendiilor, ranfluarea navelor, prevenirea și combaterea poluării apelor Dunării, protecția mediului înconjurător etc.; | ||
:4.18. închirierea pe bază de contract a capacităților disponibile (navelor) către societăți comerciale, regii autonome, persoane juridice române sau străine. | :4.18. închirierea pe bază de contract a capacităților disponibile (navelor) către societăți comerciale, regii autonome, persoane juridice române sau străine. | ||
:::Capitolul III | |||
'''Patrimoniul''' | ::'''Patrimoniul''' | ||
:::Articolul 5 | |||
Valoarea patrimoniului, conform bilanțului contabil | Valoarea patrimoniului, conform bilanțului contabil la 30.IV.1990, se ridică la 1.330.597 mii lei. Această valoare urmează a fi definitivată după finalizarea acțiunii de reevaluare, conform dispozițiilor legale. | ||
la 30.IV.1990, se ridică la 1.330.597 mii lei. Această | |||
valoare urmează a fi definitivată după finalizarea acțiunii de reevaluare, conform dispozițiilor legale. | |||
:::Articolul 6 | |||
Activul și pasivul Administrației fluviale a Dunării | Activul și pasivul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se constituie din activul și pasivul fostei unități bugetare Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați, cu excepția părților (cheuri, pereuri, bazine etc.) din patrimoniul transferat pe bază de | ||
de Jos Galați se constituie din activul și pasivul fostei unități bugetare Administrația fluvială a Dunării | |||
de Jos Galați, cu excepția părților (cheuri, pereuri, | |||
bazine etc.) din patrimoniul transferat pe bază de | |||
procese-verbale de predare-primire către administrațiile portuare. | procese-verbale de predare-primire către administrațiile portuare. | ||
:::Articolul 7 | |||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați este | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați este proprietara bunurilor din patrimoniul său. În exercitarea dreptului de proprietate se folosește și dispune, | ||
proprietara bunurilor din patrimoniul său. În exercitarea dreptului de proprietate se folosește și dispune, | |||
în mod autonom, potrivit legii, de bunurile pe care | în mod autonom, potrivit legii, de bunurile pe care | ||
le are în patrimoniu, în vederea realizării scopului | le are în patrimoniu, în vederea realizării scopului | ||
pentru care | pentru care a fost constituită. | ||
În cadrul administrării patrimoniului din dotare, | În cadrul administrării patrimoniului din dotare, Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are obligația de a efectua reparații, întrețineri, de a dezvolta și moderniza infrastructura din dotare. | ||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are | |||
obligația de a efectua reparații, întrețineri, de a dezvolta și moderniza infrastructura din dotare. | |||
Consiliul de administrație al Administrației fluviale | Consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați aprobă scoaterea din funcțiune, în condițiile legii, a unor fonduri fixe și circulante, dezmembrarea și valorificarea acestora. | ||
a Dunării de Jos Galați aprobă scoaterea din funcțiune, în condițiile legii, a unor fonduri fixe și circulante, dezmembrarea și valorificarea acestora. | |||
:::Articolul 8 | |||
Înstrăinarea bunurilor imobile aparținând administrației sau închirierea de tranzacții în litigii cu o valoare de peste 10 mil. lei se face cu aprobarea Ministerului Transporturilor. | Înstrăinarea bunurilor imobile aparținând administrației sau închirierea de tranzacții în litigii cu o valoare de peste 10 mil. lei se face cu aprobarea Ministerului Transporturilor. | ||
:::Articolul 9 | |||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați poate | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați poate să se asocieze, pentru realizarea în comun a unor activități productive și de comercializare, cu regii autonome, societăți comerciale, persoane fizice și juridice române sau străine. Administrația fluvială a Dunării | ||
să se asocieze, pentru realizarea în comun | |||
române sau străine. Administrația fluvială a Dunării | |||
de Jos Galați poate efectua direct operațiuni de comerț exterior, în condițiile legii. | de Jos Galați poate efectua direct operațiuni de comerț exterior, în condițiile legii. | ||
:::Capitolul IV | |||
'''Structura organizatorică a regiei''' | ::'''Structura organizatorică a regiei''' | ||
:::Articolul 10 | |||
În cadrul Administrației fluviale a Dunării de Jos | În cadrul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se pot constitui direcții, servicii și birouri, în funcție de necesitatea și volumul activității, atribuțiile acestora fiind stabilite prin regulament propriu de organizare și funcționare aprobat de consiliul de administrație. | ||
Galați se pot constitui direcții, servicii și birouri în | |||
funcție de necesitatea și volumul activității, atribuțiile acestora fiind stabilite prin regulament propriu | |||
de organizare și funcționare aprobat de consiliul de | |||
administrație. | |||
:::Articolul 11 | |||
În scopul realizării obiectului său de activitate, Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are în | În scopul realizării obiectului său de activitate, Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are în structura sa subunități. Aceste subunități au independență economică, financiară, juridică și de personal stabilită de consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați prin regulamentul de organizare și funcționare al acestor subunități. | ||
structura sa subunități. Aceste subunități au independență economică, financiară, juridică și de personal | |||
stabilită de consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați prin regulamentul de organizare și funcționare al acestor subunități. | |||
:::Capitolul V | |||
'''Organele de conducere ale Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați''' | ::'''Organele de conducere ale Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați''' | ||
:::Articolul 12 | |||
Conducerea Administrației fluviale a Dunării de Jos | Conducerea Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se asigură prin: | ||
Galați se asigură prin: | |||
* consiliul de administrație; | * consiliul de administrație; | ||
* directorul general. | * directorul general. | ||
:::Articolul 13 | |||
Consiliul de administrație se numește prin ordin al | Consiliul de administrație se numește prin ordin al ministrului transporturilor. | ||
ministrului transporturilor. | |||
Din consiliul de administrație face parte câte un reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor și | Din consiliul de administrație face parte câte un reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Transporturilor. | ||
Ministerului Transporturilor. | |||
Ceilalți membri vor fi numiți dintre inginerii, economiștii, juriștii și tehnicienii specialiști din domeniul | Ceilalți membri vor fi numiți dintre inginerii, economiștii, juriștii și tehnicienii specialiști din domeniul activității Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați. | ||
activității Administrației fluviale a Dunării de Jos | |||
Galați. | |||
:::Articolul 14 | |||
Membrii consiliului de administrație se numesc pentru o perioadă de 4 ani, jumătate dintre ei putând fi | Membrii consiliului de administrație se numesc pentru o perioadă de 4 ani, jumătate dintre ei putând fi înlocuiți la fiecare 2 ani. | ||
înlocuiți la fiecare 2 ani. | |||
:::Articolul 15 | |||
Membrii consiliului de administrație își păstrează | Membrii consiliului de administrație își păstrează calitatea de angajați la instituția sau unitatea de unde provin. | ||
calitatea de angajați la instituția sau unitatea de unde | |||
provin. | |||
Una și aceeași persoană nu poate face parte concomitent din mai mult de două consilii de administrație | Una și aceeași persoană nu poate face parte concomitent din mai mult de două consilii de administrație sau să participe la societăți comerciale cu care Administrația fluvială a Dunării de Jos întreține relații comerciale sau au interese contrare. | ||
sau să participe la societăți comerciale cu care Administrația fluvială a Dunării de Jos întreține relații | |||
comerciale sau au interese contrare. | |||
:::Articolul 16 | |||
Consiliul de administrație își desfășoară activitatea | Consiliul de administrație își desfășoară activitatea | ||
în conformitate cu propriul său regulament de organizare și funcționare. | în conformitate cu propriul său regulament de organizare și funcționare. | ||
:::Articolul 17 | |||
Atribuțiile consiliului de administrație sunt următoarele: | Atribuțiile consiliului de administrație sunt următoarele: | ||
Linia 251: | Linia 217: | ||
* aprobă nivelul indemnizației pentru membrii consiliului de administrație; | * aprobă nivelul indemnizației pentru membrii consiliului de administrație; | ||
* stabilește nivelul anual al fondurilor de premiere a salariaților; | * stabilește nivelul anual al fondurilor de premiere a salariaților; | ||
* soluționează orice alte probleme privind activitatea Administrației fluviale a Dunării de Jos | * soluționează orice alte probleme privind activitatea Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați, cu excepția celor date, potrivit legii, în competența altor organe. | ||
:::Articolul 18 | |||
Consiliul de administrație se întrunește în sesiuni | Consiliul de administrație se întrunește în sesiuni | ||
ordinare o | ordinare o dată pe lună și la cererea președintelui, | ||
care este și directorul general al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați, ori la solicitarea unei | care este și directorul general al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați, ori la solicitarea unei treimi din numărul membrilor, ori de câte ori este nevoie. | ||
treimi din numărul membrilor, ori de | |||
:::Articolul 19 | |||
Pentru luarea unei decizii complexe, consiliul de | Pentru luarea unei decizii complexe, consiliul de administrație poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare, compensarea materială a acestora efectuându-se conform înțelegerii stabilite prin contract. | ||
administrație poate atrage în activitatea de analiză | |||
consilieri și consultanți din diferite sectoare, compensarea materială a acestora efectuându-se conform înțelegerii stabilite prin contract. | |||
:::Articolul 20 | |||
Membrii consiliului de administrație primesc o indemnizație lunară. | Membrii consiliului de administrație primesc o indemnizație lunară. | ||
:::Articolul 21 | |||
Directorul general al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați conduce activitatea curentă a acesteia și o reprezintă în relațiile cu organele statului și | Directorul general al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați conduce activitatea curentă a acesteia și o reprezintă în relațiile cu organele statului și cu persoanele fizice sau juridice. | ||
cu persoanele fizice sau juridice. | |||
De asemenea, angajează și concediază personalul | De asemenea, angajează și concediază personalul aparatului propriu și numește, prin decizie, conducătorii subunităților componente. | ||
aparatului propriu și numește, prin decizie, conducătorii subunităților | |||
:::Capitolul VI | |||
'''Venituri și cheltuieli''' | ::'''Venituri și cheltuieli''' | ||
:::Articolul 22 | |||
Administrația | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați efectuează încasări și plăți în lei. De asemenea, efectuează și operațiuni în valută, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. | ||
efectuează încasări și plăți în lei. De asemenea, efectuează și operațiuni în valută, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. | |||
:::Articolul 23 | |||
Veniturile și cheltuielile se stabilesc prin bugetul de | Veniturile și cheltuielile se stabilesc prin bugetul de | ||
venituri și cheltuieli pentru fiecare exercițiu financiar- | venituri și cheltuieli pentru fiecare exercițiu financiar-bugetar. | ||
Prin buget vor fi prevăzute: | Prin buget vor fi prevăzute: | ||
Linia 297: | Linia 257: | ||
* cheltuieli pentru dezvoltare, care includ cheltuieli pentru construcții hidrotehnice noi și dotarea cu nave, utilaje și echipamente pentru întreținerea șenalului navigabil, modernizarea capacităților de întreținere și reparații; introducerea tehnicii de calcul etc. | * cheltuieli pentru dezvoltare, care includ cheltuieli pentru construcții hidrotehnice noi și dotarea cu nave, utilaje și echipamente pentru întreținerea șenalului navigabil, modernizarea capacităților de întreținere și reparații; introducerea tehnicii de calcul etc. | ||
:::Capitolul VII | |||
'''Bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și contul de | ::'''Bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi''' | ||
:::Articolul 24 | |||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, conform modelelor stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor. | ||
contabil și contul de profit și pierderi, conform modelelor stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor. | |||
:::Articolul 25 | |||
Bilanțul contabil anual și contul de profit și pierderi | Bilanțul contabil anual și contul de profit și pierderi | ||
al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se | al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se | ||
aprobă de Ministerul Economiei și Finanțelor și se va | aprobă de Ministerul Economiei și Finanțelor și se va | ||
publica în Monitorul Oficial al României, Partea a | publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. | ||
IV-a. | |||
:::Capitolul VIII | |||
'''Fonduri''' | ::'''Fonduri''' | ||
:::Articolul 26 | |||
Din veniturile realizate, după acoperirea cheltuielilor, | Din veniturile realizate, după acoperirea cheltuielilor, | ||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați constituie fondul de rezervă și fondul de dezvoltare, asigură | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați constituie fondul de rezervă și fondul de dezvoltare, asigură sumele necesare satisfacerii unor necesități social-culturale și sportive, perfecționării și recalificării personalului angajat, cointeresarea, prin premiere, a acestuia, plata impozitelor, taxelor, cotelor de asigurare și celelalte vărsăminte prevăzute de lege. | ||
sumele necesare satisfacerii unor necesități social-culturale și sportive, perfecționării și recalificării personalului angajat, cointeresarea, prin premiere, a acestuia, plata impozitelor, taxelor, cotelor de asigurare și | |||
celelalte vărsăminte prevăzute de lege. | |||
:::Capitolul IX | |||
'''Împrumuturi''' | ::'''Împrumuturi''' | ||
:::Articolul 27 | |||
În cazul în care, în cursul exercițiului financiar, | În cazul în care, în cursul exercițiului financiar, | ||
Linia 337: | Linia 293: | ||
legislației în vigoare. | legislației în vigoare. | ||
:::Capitolul X | |||
'''Tarife, contracte''' | ::'''Tarife, contracte''' | ||
:::Articolul 28 | |||
Administrația fluvială a Dunării de Jos | Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are dreptul să stabilească tarifele în lei și în valută pentru toate prestațiile pe care le efectuează, cu avizul organismelor competente. | ||
dreptul să stabilească tarifele în lei și în valută pentru | |||
toate prestațiile pe care le efectuează, cu avizul organismelor competente. | |||
Taxele de navigație în sectorul cuprins între gura | Taxele de navigație în sectorul cuprins între gura canalului Sulina și Brăila se comunică Comisiei Dunării, conform prevederilor art. 36 și 43 din convenția încheiată în anul 1948, și sunt practicate nediscriminatoriu în relațiile cu toți partenerii. | ||
canalului Sulina și Brăila se comunică Comisiei Dunării, conform prevederilor art. 36 și 43 din convenția | |||
încheiată în anul 1948, și sunt practicate nediscriminatoriu în relațiile cu toți partenerii. | |||
Celelalte tarife pentru prestații ocazionale practicate | Celelalte tarife pentru prestații ocazionale practicate | ||
Linia 357: | Linia 309: | ||
Codului civil și ale Codului comercial român. | Codului civil și ale Codului comercial român. | ||
''' | :::Capitolul XI | ||
::'''Dispoziții generale''' | |||
:::Articolul 29 | |||
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați asigură centralizarea de informații referitoare la întreaga activitate de întreținere a șenalului navigabil, precum și culegerea, sistematizarea datelor privind lucrările hidrotehnice executate, traficul de nave maritime, a | |||
tuturor datelor hidrologice și meteorologice etc., care se includ în informațiile anuale publicate de Comisia Dunării. | |||
=== Hotărâre privind acordarea de credite tinerilor căsătoriți === | === Hotărâre privind acordarea de credite tinerilor căsătoriți === | ||
'''Guvernul României''' | :'''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. 1. - Tinerii căsătoriți care nu depășesc vârsta | Art. 1. - Tinerii căsătoriți care nu depășesc vârsta | ||
de 25 de ani, aflați la prima căsătorie, pot beneficia de | de 25 de ani, aflați la prima căsătorie, pot beneficia de | ||
credite bancare în sumă de până la 100.000 lei de familie, cu termen de rambursare de până la 10 ani și | credite bancare în sumă de până la 100.000 lei de familie, cu termen de rambursare de până la 10 ani și cu dobândă redusă față de dobânda pieței, dacă împrumutul se solicită în termen de 12 luni de la data căsătoriei, iar cel puțin unul dintre soți este angajat cu | ||
cu dobândă redusă față de dobânda pieței, dacă împrumutul se solicită în termen de 12 luni de la data căsătoriei, iar cel puțin unul dintre soți este angajat cu | contract de muncă pe durată nedeterminată ori cel puțin unuia dintre soți i s-a constituit drept de proprietate asupra pământului în baza Legii nr. 18/1991 | ||
contract de muncă pe durată nedeterminată ori cel | |||
puțin unuia dintre soți i s-a constituit drept de proprietate asupra pământului în baza Legii nr. 18/1991 | |||
privind fondul funciar, soții având în acest caz domiciliul stabil în mediul rural. | privind fondul funciar, soții având în acest caz domiciliul stabil în mediul rural. | ||
Art. 2. - Nivelul dobânzii ce se suportă de beneficiarii de credite va reprezenta 50% din | Art. 2. - Nivelul dobânzii ce se suportă de beneficiarii de credite va reprezenta 50% din dobânda pieței existentă la data încheierii contractului de împrumut. | ||
existentă la data încheierii contractului de împrumut. | |||
Diferența dintre dobânda pieței și | Diferența dintre dobânda pieței și dobânda redusă | ||
plătită de beneficiarii de credite se suportă din bugetul | plătită de beneficiarii de credite se suportă din bugetul | ||
administrației centrale de stat, în limita fondurilor ce | administrației centrale de stat, în limita fondurilor ce | ||
Linia 392: | Linia 338: | ||
Ministerului Tineretului și Sportului. | Ministerului Tineretului și Sportului. | ||
Pentru unul 1991 | Pentru unul 1991 diferența dintre dobânda pieței și dobânda redusă se acoperă din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, în limita sumei de 260 milioane lei. | ||
dobânda redusă se acoperă din fondul de rezervă bugetară aflat la | |||
de 260 milioane lei. | |||
Art. 3. - Creditele se pot acorda de Banca Comercială | Art. 3. - Creditele se pot acorda de Banca Comercială Română - S.A. și Banca Agricolă - S.A. în vederea procurării de mobilier, covoare, mașini de gătit și încălzit, mașini de spălat rufe, aspiratoare de praf, frigidere, aparate de radio și televizoare, în limita resurselor de creditare constituite în acest scop și în raport cu fondurile alocate anual de la bugetul administrației centrale de stat pentru acoperirea diferenței de dobândă potrivit art. 2. | ||
încălzit, mașini de spălat rufe, aspiratoare de praf, frigidere, aparate de radio și televizoare, în limita resurselor de creditare constituite în acest scop și în raport | |||
cu fondurile alocate anual de la bugetul administrației | |||
centrale de stat pentru acoperirea diferenței de | |||
Art. 4. - Ministerul Economiei și Finanțelor va acoperi trimestrial diferența dintre dobânda pieței și dobânda redusă, aferentă creditelor curente angajate de | Art. 4. - Ministerul Economiei și Finanțelor va acoperi trimestrial diferența dintre dobânda pieței și dobânda redusă, aferentă creditelor curente angajate de tinerii căsătoriți, pe baza deconturilor întocmite și prezentate de Banca Comercială Română - S.A. și Banca Agricolă - S.A. la Ministerul Tineretului și Sportului. | ||
tinerii căsătoriți, pe baza deconturilor întocmite și prezentate de Banca Comercială Română - S.A. și Banca | |||
Agricolă - S.A. la Ministerul Tineretului și Sportului. | |||
Art. 5. - Eventualele diferențe de dobândă neacoperite în cursul anului de la bugetul | Art. 5. - Eventualele diferențe de dobândă neacoperite în cursul anului de la bugetul administrației centrale de stat vor fi suportate în anul următor din fondurile alocate cu această destinație Ministerului Tineretului și Sportului prin bugetul administrației centrale de stat. | ||
centrale de stat vor fi suportate în anul următor din | |||
fondurile alocate cu această | |||
Art. 6. - Contravaloarea bunurilor achiziționate de | Art. 6. - Contravaloarea bunurilor achiziționate de beneficiarii de credite se decontează pe baza dispozițiilor de încasare cu factură emise de societățile comerciale și regiile autonome furnizoare și acceptate la plată de beneficiarii creditului. | ||
beneficiarii de credite se decontează pe baza dispozițiilor de încasare cu factură emise de societățile comerciale și regiile autonome furnizoare și acceptate | |||
la plată de beneficiarii creditului. | |||
Art. 7. - În vederea rambursării creditelor, regiile | Art. 7. - În vederea rambursării creditelor, regiile | ||
Linia 420: | Linia 355: | ||
În cazul persoanelor care nu au calitatea de angajat, | În cazul persoanelor care nu au calitatea de angajat, | ||
ratele de credit și dobânda aferentă se vor depune de | ratele de credit și dobânda aferentă se vor depune de | ||
acestea direct la casieria băncii creditoare, la termenele stabilite prin contractul de | acestea direct la casieria băncii creditoare, la termenele stabilite prin contractul de împrumut. | ||
Art. 8. - Condițiile concrete privind garanțiile asiguratorii, | Art. 8. - Condițiile concrete privind garanțiile asiguratorii, modalitățile de acordare, utilizarea și rambursarea creditelor vor fi stabilite de băncile creditoare prin contractele de împrumut încheiate cu beneficiarii. | ||
Dobânda aferentă creditelor nerestituite la | Dobânda aferentă creditelor nerestituite la scadență se suportă integral de beneficiarii creditelor. | ||
se suportă integral de beneficiarii creditelor. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|28 mai 1991|366}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|28 mai 1991|366}} | ||
Art. 1. - Personalul român detașat la lucru în | === Hotărâre privind unele măsuri pentru realizarea contractelor externe semnate cu U.R.S.S., care se execută cu plata în contrapartidă cu materii prime (gaze naturale și minereu de fier), cuprinse în balanța de import, în cadrul convențiilor guvernamentale Sovetabad și Krivoi Rog === | ||
U.R.S.S. de către societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru realizarea de obiective și lucrări | |||
de construcții-montaj prevăzute în convențiile Sovetabad și Krivoi Rog, semnate de Guvernul României și | :'''Guvernul României''' hotărăște: | ||
U.R.S.S., cu plata în contrapartidă cu materii prime cuprinse în balanța de import, va primi în țară un salariu în lei stabilit prin contracte colective de muncă | |||
negociate în condițiile art. 1-8 din Hotărârea Guvernului nr. 127/1991, iar în U.R.S.S., o indemnizație de | Art. 1. - Personalul român detașat la lucru în U.R.S.S. de către societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru realizarea de obiective și lucrări de construcții-montaj prevăzute în convențiile Sovetabad și Krivoi Rog, semnate de Guvernul României și U.R.S.S., cu plata în contrapartidă cu materii prime cuprinse în balanța de import, va primi în țară un salariu în lei stabilit prin contracte colective de muncă negociate în condițiile art. 1-8 din Hotărârea Guvernului nr. 127/1991, iar în U.R.S.S., o indemnizație de deplasare în moneda locală și devize convertibile, stabilită în conformitate cu prevederile din anexă, care face parte din prezenta hotărâre. | ||
deplasare în moneda locală și devize convertibile, stabilită în conformitate cu prevederile din anexă, care | |||
face parte din prezenta hotărâre. | |||
Art. 2. - Fondurile în moneda locală necesare pentru plata indemnizației de deplasare, precum și pentru alte cheltuieli locale, se asigură de fiecare societate | Art. 2. - Fondurile în moneda locală necesare pentru plata indemnizației de deplasare, precum și pentru alte cheltuieli locale, se asigură de fiecare societate comercială prin prevederile din contractele externe de lucrări. | ||
comercială prin prevederile din contractele externe | |||
de lucrări. | |||
Art. 3. - Se autoriză Banca Națională a României | Art. 3. - Se autoriză Banca Națională a României ca, din fondul valutar al statului, să pună la dispoziția societăților comerciale „Arcom” - S.A., „Arcif” - S.A., „Rompetrol” - S.A. și „Uzinexport-import” - S.A., care realizează obiective și lucrări de construcții-montaj în U.R.S.S., în cadrul contractelor externe semnate pentru realizarea convențiilor Sovetabad și Krivoi Rog, un plafon de până la 13 milioane dolari S.U.A. aferente programului de activitate pe | ||
ca, din fondul valutar al statului, să pună la dispoziția | anul 1991, pentru plata indemnizației de deplasare a personalului român de pe șantierele respective din U.R.S.S. | ||
societăților comerciale „Arcom” - S.A., „Arcif” - | |||
S.A., „Rompetrol” - S.A. și „Uzinexport-import” | |||
- S.A., care realizează obiective și lucrări de construcții-montaj în U.R.S.S., în cadrul contractelor | |||
externe semnate pentru realizarea convențiilor Sovetabad și Krivoi Rog, un plafon de până la 13 milioane | |||
dolari S.U.A. aferente programului de activitate pe | |||
anul 1991, pentru plata indemnizației de deplasare a | |||
personalului român de pe șantierele respective din | |||
U.R.S.S. | |||
Art. 4. - Prezenta hotărâre se aplică în concordanță | Art. 4. - Prezenta hotărâre se aplică în concordanță cu prevederile Legii nr. 14/1991 și Hotărârii Guvernului nr. 8/1991. | ||
cu prevederile Legii nr. 14/1991 și Hotărârii Guvernului | |||
nr. 8/1991. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|31 mai 1991|370}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|31 mai 1991|370}} | ||
==== Anexă ==== | ==== Anexă ==== | ||
<center> '''Indemnizația lunară în valută <br/> pentru personalul român care participă la realizarea contractelor externe semnate cu U.R.S.S. pentru îndeplinirea convențiilor Sovetabad și Krivoi Rog''' </center> | |||
{|style="margin: 1em auto 1em auto" | |||
|rowspan="3"| Nr. crt. ||rowspan="3"| Gruparea personalului ||colspan="4"|<center> Indemnizația lunară în valută</center> | |||
|- | |||
| colspan="2"|<center> în ruble sovietice</center> ||colspan="2"|<center> în dolari S.U.A.</center> | |||
|- | |||
| <center> minimă </center>||<center> maximă </center>||<center> minimă </center>||<center> maximă </center> | |||
|- | |||
|<center> 0 </center>||<center> 1 </center>||<center> 2 </center>||<center> 3 </center>||<center> 4 </center>||<center> 5 </center> | |||
|- | |||
| 1. || Muncitori || 100 || 130 || 100 || 130 | |||
|- | |||
| 2. || Personal TESA cu studii medii || 100 || 130 || 110 || 140 | |||
|- | |||
| 3. || Maiștri, subingineri || 110 || 140 || 120 || 150 | |||
|- | |||
| 4. || Personal TESA cu studii superioare || 120 || 150 || 130 || 160 | |||
|- | |||
| 5. || Personal de conducere șantiere și alte unități similare || 150 || 180 || 160 || 250 | |||
|- | |||
| 6. || Personal de conducere filiale, F.G.E. și grup coordonare || 150 || 180 || 250 || 350 | |||
|} | |||
Stabilirea indemnizației în cadrul limitelor de mai sus se face de către consiliile de administrație ale societăților comerciale participante, în corelare cu nivelurile de salarizare în lei negociate pe categoriile de personal respective. | |||
=== Hotărâre pentru aprobarea Protocolului de cooperare economico-comercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei === | |||
:'''Guvernul României''' hotărăște: | |||
Articol unic. - Se aprobă Protocolul de cooperare economico-comercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei, semnat la Brasilia la 13 martie 1991. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|31 mai 1991|371}} | |||
==== Protocol de cooperare economico-comercială între Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei ==== | |||
:Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei, | |||
: dorind să întărească relațiile bilaterale în toate sectoarele de activitate și să dezvolte noi forme de cooperare, pe baza potențialului celor două țări, | |||
: considerând interesul reciproc de a dezvolta cooperarea economica bilaterală și | |||
: reiterând prevederile Acordului comercial și de plăți din 5 iunie 1975 și Acordului de cooperare științifică și tehnologică din 12 mai 1981, | |||
: declară: | |||
:::Articolul 1 | |||
Cele două guverne vor căuta să identifice și să | |||
exploreze domenii complementare de cooperare, în lumina stadiului actual de dezvoltare al economiilor celor două țări și a nivelului lor industrial și tehnologic. | |||
:::Articolul 2 | |||
1. Guvernul brazilian indică drept domenii de interes prioritar ale cooperării bilaterale, între altele, informatica, sisteme automate de date în sectoarele | |||
bancar și comercial, telecomunicații, construcții civile, | |||
bunuri de larg consum și produse agroindustriale. | |||
2. Guvernul brazilian indică, de asemenea, un domeniu al interesului său, continuarea furnizării de minereu de fier destinat consumului uzinelor siderurgice românești. | |||
3. Pentru crearea mijloacelor de plată necesare importurilor de minereu de fier, guvernul român își exprimă interesul de a se concretiza, cât mai curând posibil, operațiunile în curs de negociere între întreprinderile românești și braziliene privind exportul românesc de vagoane de pasageri și marfă, traverse metalice de cale ferată, transformatoare de putere și distribuție, cabluri electrice și alte produse de interes pentru firmele braziliene. | |||
:::Articolul 3 | |||
Guvernul român indică drept domenii de interes | |||
prioritar ale cooperării bilaterale, între altele producerea de energie hidro și termoelectrică, industria chimică și petrochimică, industria siderurgică, industria | |||
materialelor de construcții, industria constructoare de | |||
mașini, transport feroviar, vehicule de teren, tractoare | |||
și alte mașini, industria electronică, electrotehnică, | |||
automatică, participarea la exploatarea și valorificarea | |||
unor zăcăminte de fier, mangan, aur și cărbune. | |||
:::Articolul 4 | |||
1. Ambele guverne și-au exprimat satisfacția în legătură cu inițierea de proiecte de cooperare industrială între întreprinderile din cele două țări și în | |||
legătură cu perspectivele pozitive existente în acest sector. | |||
2. Cele două guverne manifestă interes reciproc pentru ca proiectele de cooperare industrială ce vor fi stabilite în una sau cealaltă țară să poată să includă | |||
programe de transfer de tehnologie, asistență tehnică | |||
și formare de personal specializat. | |||
:::Articolul 5 | |||
Subliniind că realizarea de operațiuni economico-comerciale pe terțe piețe ar putea contribui la dezvoltarea cooperării bilaterale, cele două guverne sunt dispuse să examineze fezabilitatea propunerilor concrete care vor fi prezentate de către întreprinderile din una sau cealaltă țară. | |||
:::Articolul 6 | |||
Ambele guverne manifestă intenția de a începe studierea posibilităților de lărgire a liniilor de credit reciproce pentru finanțarea exporturilor de produse manufacturate și de patente tehnologice dintr-o țară sau alta. | |||
:::Articolul 7 | |||
1. Ambele guverne vor face cunoscut conținutul acestui protocol sectoarelor și întreprinderilor competente din cele două țări. | |||
2. Cele două guverne sunt de acord să realizeze cea de-a XII-a sesiune a comisiei mixte bilaterale la București, în 1991, posibil în al doilea semestru. Au convenit ca data acesteia să fie stabilită pe cale diplomatică. | |||
Încheiat la Brasilia la 13 martie 1991, în două exemplare originale în limbile română și portugheză, ambele texte fiind egal valabile. | |||
{|style="border: 2px solid #FFFFFF;" width=100% | |||
|style="border: 2px solid #FFFFFF;" width=50% align="center"| Pentru Guvernul României <br/>'''Mihai Zisu''' | |||
|style="border: 2px solid #FFFFFF;" align="center"| Pentru Guvernul Republicii Federative a Braziliei <br/>'''Francisco Rezek''' | |||
|} |
Versiunea curentă din 31 mai 2012 15:07
Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.
Monitorul Oficial al României
Anul III, Nr. issue::0128 - Partea I - Vineri, 14 iunie year::1991
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre privind înființarea Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați ca regie autonomă
- În temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale,
- Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se înființează Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați, denumită prescurtat A.F.D.J., persoană juridică cu statut de regie autonomă cu specific deosebit, având sediul în municipiul Galați, strada Portului nr. 10, județul Galați, prin reorganizarea întreprinderii cu același nume din cadrul Ministerului Transporturilor.
Art. 2. - Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați se va organiza și va funcționa în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, ale convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte, precum și cu regulamentul de organizare și funcționare prevăzut în anexă, parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 3. - Obiectul de activitate al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați îl reprezintă întreținerea șenalului navigabil al Dunării între bara Sulina și Baziaș, precum și a brațelor secundare.
Art. 4. - Ministerul Transporturilor reprezintă interesele statului în consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos.
Art. 5. - Patrimoniul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați este cel înregistrat în bilanțul încheiat la data de 30 iunie 1990, care va fi corectat după finalizarea acțiunii de reevaluare, conform dispozițiilor legale.
Art. 6. - Activul și pasivul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se constituie din activul și pasivul fostei unități bugetare Administrația fluvială a Dunării de Jos, cu excepția părților din patrimoniu transferate pe bază de procese-verbale de predare-primire către administrațiile portuare, având statut de regii autonome, înființate conform Hotărârii Guvernului nr. 19/1991.
Art. 7. - Resursele financiare ale Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați, necesare acoperirii cheltuielilor de întreținere a șenalului navigabil al Dunării, sunt asigurate din venituri proprii, precum și din subvenții de la bugetul statului acordate în fiecare an în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 8. - La data prezentei hotărâri, fosta unitate bugetară Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați își încetează activitatea.
Art. 9. - Personalul trecut la Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați se consideră transferat în interesul serviciului și beneficiază, timp de trei luni, de salariul tarifar avut și sporul de vechime, după caz, dacă este încadrat în funcții cu niveluri de salarizare mai mici.
Art. 10. - Orice alte dispoziții contrare prezentei hotărâri se abrogă.
Anexă
- Capitolul I
- Denumirea, forma juridică și sediul
- Articolul 1
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați, denumită prescurtat A.F.D.J., înființată prin reorganizarea întreprinderii cu același nume din cadrul M3nistrului Transporturilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului la care prezentul regulament este anexă, va funcționa cu statut de regie autonomă.
- Articolul 2
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați este persoană juridică și funcționează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, precum și potrivit convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte.
- Articolul 3
Sediul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați este în Galați, str. Portului nr. 10, județul Galați.
- Capitolul II
- Obiectul de activitate al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are ca obiect de activitate întreținerea șenalului navigabil al Dunării pe tot parcursul românesc de la bara Sulina la Baziaș.
Realizarea obiectului de activitate se face în conformitate cu reglementările făcute prin convenția din 1948, acordurile bilaterale româno-iugoslave și româno-bulgare încheiate în anii 1955 și 1976, recomandările Comisiei Dunării acceptate de statul român, precum și cu obligațiile asumate în cadrul sesiunilor anuale ale comisiilor mixte româno-iugoslave și româno-bulgare.
- Articolul 4
Atribuțiile principale care conduc la realizarea obiectului de activitate sunt următoarele:
- 4.1. asigurarea prin lucrări de dragaje a gabaritelor de navigație pe șenalul Dunării;
- 4.2. executarea măsurătorilor topohidrografice în scopul urmăririi evoluției barei Sulina, a depunerilor aluvionare, în special în punctele critice, și adoptării în consecință a deciziilor privind semnalizarea șenalului și dirijarea complexelor de dragaj;
- 4.3. executarea de măsurători, dragaje și scoateri de obstacole în bazinele portuare și danele de operare la cererea administrațiilor portuare pe bază de contract;
- 4.4. întreținerea semnalizării costiere și plutitoare care servește reglementării navigației; întreținerea lucrărilor hidrotehnice speciale care servesc menținerii condițiilor de navigație;
- 4.5. dirijarea navigației în sectoarele dificile prin stații semaforice și de supraveghere;
- 4.6. stabilirea regulilor speciale de navigație pe sectorul Dunării maritime și fluviale în conformitate cu reglementările interne și internaționale rezultate din convenții și acorduri la care România este parte;
- 4.7. culegerea și prelucrarea datelor hidrometeorologie, elaborarea prognozelor privind variațiile de nivel ale apelor Dunării în sectorul românesc;
- 4.8. transmiterea zilnică a datelor pentru buletinul hidrologic al Dunării la Radio București;
- 4.9. editarea și difuzarea buletinului hidrometeorologic pentru Dunăre cu date hidrologice, meteorologice, adâncimi minime de navigație, gabarite de treceri și alte recomandări pentru sectoare dificile de navigație;
- 4.10. informarea căpităniilor portuare în întocmirea și difuzarea avizelor către navigatori privind restricțiile de navigație;
- 4.11. avizarea lucrărilor speciale de traversare și subtraversare a Dunării, precum și a tuturor lucrărilor hidrotehnice și anexe care se execută pe Dunăre;
- 4.12. întocmirea documentației și a proiectului de lucrări, necesare organismelor și organizațiilor internaționale în legătură cu probleme specifice de căi navigabile aplicabile pe Dunăre;
- 4.13. elaborarea și transmiterea propunerilor pentru întocmirea de către Comisia Dunării a planului marilor lucrări de amenajare a Dunării;
- 4.14. culegerea, sistematizarea datelor privind lucrările hidrotehnice executate, traficul de nave, a tuturor datelor hidrologice și meteorologice etc., care se includ în informațiile editate de Comisia Dunării;
- 4.15 întocmirea rutierei și hărților de pilotaj pentru sectorul românesc al Dunării;
- 4.16. pregătirea materialelor și participarea la consfătuiri, reuniuni și sesiuni în probleme tehnice și de navigație pe Dunăre la Comisia Dunării și alte organisme internaționale;
- 4.17. participarea pe linia navigației, alături de alți agenți economici, la realizarea unor lucrări de interes public ca: spargerea gheții în vederea evitării formării zăpoarelor și inundării localităților limitrofe Dunării, salvarea navelor aflate în pericol de scufundare, stingerea incendiilor, ranfluarea navelor, prevenirea și combaterea poluării apelor Dunării, protecția mediului înconjurător etc.;
- 4.18. închirierea pe bază de contract a capacităților disponibile (navelor) către societăți comerciale, regii autonome, persoane juridice române sau străine.
- Capitolul III
- Patrimoniul
- Articolul 5
Valoarea patrimoniului, conform bilanțului contabil la 30.IV.1990, se ridică la 1.330.597 mii lei. Această valoare urmează a fi definitivată după finalizarea acțiunii de reevaluare, conform dispozițiilor legale.
- Articolul 6
Activul și pasivul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se constituie din activul și pasivul fostei unități bugetare Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați, cu excepția părților (cheuri, pereuri, bazine etc.) din patrimoniul transferat pe bază de procese-verbale de predare-primire către administrațiile portuare.
- Articolul 7
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați este proprietara bunurilor din patrimoniul său. În exercitarea dreptului de proprietate se folosește și dispune, în mod autonom, potrivit legii, de bunurile pe care le are în patrimoniu, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită.
În cadrul administrării patrimoniului din dotare, Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are obligația de a efectua reparații, întrețineri, de a dezvolta și moderniza infrastructura din dotare.
Consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați aprobă scoaterea din funcțiune, în condițiile legii, a unor fonduri fixe și circulante, dezmembrarea și valorificarea acestora.
- Articolul 8
Înstrăinarea bunurilor imobile aparținând administrației sau închirierea de tranzacții în litigii cu o valoare de peste 10 mil. lei se face cu aprobarea Ministerului Transporturilor.
- Articolul 9
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați poate să se asocieze, pentru realizarea în comun a unor activități productive și de comercializare, cu regii autonome, societăți comerciale, persoane fizice și juridice române sau străine. Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați poate efectua direct operațiuni de comerț exterior, în condițiile legii.
- Capitolul IV
- Structura organizatorică a regiei
- Articolul 10
În cadrul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se pot constitui direcții, servicii și birouri, în funcție de necesitatea și volumul activității, atribuțiile acestora fiind stabilite prin regulament propriu de organizare și funcționare aprobat de consiliul de administrație.
- Articolul 11
În scopul realizării obiectului său de activitate, Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are în structura sa subunități. Aceste subunități au independență economică, financiară, juridică și de personal stabilită de consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați prin regulamentul de organizare și funcționare al acestor subunități.
- Capitolul V
- Organele de conducere ale Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați
- Articolul 12
Conducerea Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se asigură prin:
- consiliul de administrație;
- directorul general.
- Articolul 13
Consiliul de administrație se numește prin ordin al ministrului transporturilor.
Din consiliul de administrație face parte câte un reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Transporturilor.
Ceilalți membri vor fi numiți dintre inginerii, economiștii, juriștii și tehnicienii specialiști din domeniul activității Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați.
- Articolul 14
Membrii consiliului de administrație se numesc pentru o perioadă de 4 ani, jumătate dintre ei putând fi înlocuiți la fiecare 2 ani.
- Articolul 15
Membrii consiliului de administrație își păstrează calitatea de angajați la instituția sau unitatea de unde provin.
Una și aceeași persoană nu poate face parte concomitent din mai mult de două consilii de administrație sau să participe la societăți comerciale cu care Administrația fluvială a Dunării de Jos întreține relații comerciale sau au interese contrare.
- Articolul 16
Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul său regulament de organizare și funcționare.
- Articolul 17
Atribuțiile consiliului de administrație sunt următoarele:
- aprobă structura organizatorică și funcțională a Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați și a subunităților din structură;
- întocmește nomenclatoarele de funcții și salarii tarifare, indicatoarele tarifare de calificare și reglementările privind drepturile de personal pentru subunitățile din structură;
- stabilește nivelul de salarizare a personalului angajat la Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați și la subunitățile din structură, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;
- aprobă programele anuale de lucrări pentru întreținerea șenalului navigabil;
- aprobă investițiile care urmează a fi realizate, precum și înlocuirile de mijloace fixe uzate, în limita valorii stabilite prin lege;
- propune bugetul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați și-l supune spre aprobare organismelor guvernamentale;
- propune și administrează subvențiile acordate de la bugetul de stat, împrumuturile pe diverse teme și modul de rambursare a acestora;
- aprobă programele de reparații și întreținere a fondurilor fixe din administrarea Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați;
- răspunde de administrarea întregului patrimoniu încredințat;
- aprobă înstrăinarea bunurilor mobile aparținând Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați până la valoarea maximă stabilită de lege;
- propune spre aprobare organelor competente taxele de navigație, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
- propune spre aprobare nivelul licitațiilor organizate pentru concesionarea sau închirierea unor capacități de producție disponibile;
- aprobă bilanțul contabil anual și rapoartele trimestriale asupra situației economico-financiare;
- aprobă nivelul tarifelor, taxelor, impozitelor și amenzilor în relațiile cu persoane fizice sau juridice, române sau străine, cu care Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are relații contractuale, sau care prin activitatea lor aduc prejudicii regiei;
- aprobă statutul personalului administrației fluviale a Dunării de Jos Galați;
- aprobă nivelul indemnizației pentru membrii consiliului de administrație;
- stabilește nivelul anual al fondurilor de premiere a salariaților;
- soluționează orice alte probleme privind activitatea Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați, cu excepția celor date, potrivit legii, în competența altor organe.
- Articolul 18
Consiliul de administrație se întrunește în sesiuni ordinare o dată pe lună și la cererea președintelui, care este și directorul general al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați, ori la solicitarea unei treimi din numărul membrilor, ori de câte ori este nevoie.
- Articolul 19
Pentru luarea unei decizii complexe, consiliul de administrație poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare, compensarea materială a acestora efectuându-se conform înțelegerii stabilite prin contract.
- Articolul 20
Membrii consiliului de administrație primesc o indemnizație lunară.
- Articolul 21
Directorul general al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați conduce activitatea curentă a acesteia și o reprezintă în relațiile cu organele statului și cu persoanele fizice sau juridice.
De asemenea, angajează și concediază personalul aparatului propriu și numește, prin decizie, conducătorii subunităților componente.
- Capitolul VI
- Venituri și cheltuieli
- Articolul 22
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați efectuează încasări și plăți în lei. De asemenea, efectuează și operațiuni în valută, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
- Articolul 23
Veniturile și cheltuielile se stabilesc prin bugetul de venituri și cheltuieli pentru fiecare exercițiu financiar-bugetar.
Prin buget vor fi prevăzute:
- la venituri: taxele de navigație, sumele provenite din concesionarea, închirierea capacităților sau cele cuvenite din prestații ocazionale, subvențiile acordate etc.;
- la cheltuieli: cheltuieli curente care cuprind cheltuielile pentru exploatare, întreținerea fondurilor fixe din dotare, cheltuielile cu personalul, cheltuielile ocazionate de returnarea unor împrumuturi și a dobânzilor aferente contractate de administrație;
- cheltuieli pentru dezvoltare, care includ cheltuieli pentru construcții hidrotehnice noi și dotarea cu nave, utilaje și echipamente pentru întreținerea șenalului navigabil, modernizarea capacităților de întreținere și reparații; introducerea tehnicii de calcul etc.
- Capitolul VII
- Bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi
- Articolul 24
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, conform modelelor stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor.
- Articolul 25
Bilanțul contabil anual și contul de profit și pierderi al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați se aprobă de Ministerul Economiei și Finanțelor și se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
- Capitolul VIII
- Fonduri
- Articolul 26
Din veniturile realizate, după acoperirea cheltuielilor, Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați constituie fondul de rezervă și fondul de dezvoltare, asigură sumele necesare satisfacerii unor necesități social-culturale și sportive, perfecționării și recalificării personalului angajat, cointeresarea, prin premiere, a acestuia, plata impozitelor, taxelor, cotelor de asigurare și celelalte vărsăminte prevăzute de lege.
- Capitolul IX
- Împrumuturi
- Articolul 27
În cazul în care, în cursul exercițiului financiar, mijloacele regiei nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente, Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați poate contracta credite, cu respectarea legislației în vigoare.
- Capitolul X
- Tarife, contracte
- Articolul 28
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați are dreptul să stabilească tarifele în lei și în valută pentru toate prestațiile pe care le efectuează, cu avizul organismelor competente.
Taxele de navigație în sectorul cuprins între gura canalului Sulina și Brăila se comunică Comisiei Dunării, conform prevederilor art. 36 și 43 din convenția încheiată în anul 1948, și sunt practicate nediscriminatoriu în relațiile cu toți partenerii.
Celelalte tarife pentru prestații ocazionale practicate cu societățile comerciale, organismele românești sau străine se realizează pe bază de contract, pe principiul libertății contractelor, cu respectarea reglementărilor Codului civil și ale Codului comercial român.
- Capitolul XI
- Dispoziții generale
- Articolul 29
Administrația fluvială a Dunării de Jos Galați asigură centralizarea de informații referitoare la întreaga activitate de întreținere a șenalului navigabil, precum și culegerea, sistematizarea datelor privind lucrările hidrotehnice executate, traficul de nave maritime, a tuturor datelor hidrologice și meteorologice etc., care se includ în informațiile anuale publicate de Comisia Dunării.
Hotărâre privind acordarea de credite tinerilor căsătoriți
- Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Tinerii căsătoriți care nu depășesc vârsta de 25 de ani, aflați la prima căsătorie, pot beneficia de credite bancare în sumă de până la 100.000 lei de familie, cu termen de rambursare de până la 10 ani și cu dobândă redusă față de dobânda pieței, dacă împrumutul se solicită în termen de 12 luni de la data căsătoriei, iar cel puțin unul dintre soți este angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată ori cel puțin unuia dintre soți i s-a constituit drept de proprietate asupra pământului în baza Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, soții având în acest caz domiciliul stabil în mediul rural.
Art. 2. - Nivelul dobânzii ce se suportă de beneficiarii de credite va reprezenta 50% din dobânda pieței existentă la data încheierii contractului de împrumut.
Diferența dintre dobânda pieței și dobânda redusă plătită de beneficiarii de credite se suportă din bugetul administrației centrale de stat, în limita fondurilor ce se vor aloca în fiecare un cu această destinație Ministerului Tineretului și Sportului.
Pentru unul 1991 diferența dintre dobânda pieței și dobânda redusă se acoperă din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, în limita sumei de 260 milioane lei.
Art. 3. - Creditele se pot acorda de Banca Comercială Română - S.A. și Banca Agricolă - S.A. în vederea procurării de mobilier, covoare, mașini de gătit și încălzit, mașini de spălat rufe, aspiratoare de praf, frigidere, aparate de radio și televizoare, în limita resurselor de creditare constituite în acest scop și în raport cu fondurile alocate anual de la bugetul administrației centrale de stat pentru acoperirea diferenței de dobândă potrivit art. 2.
Art. 4. - Ministerul Economiei și Finanțelor va acoperi trimestrial diferența dintre dobânda pieței și dobânda redusă, aferentă creditelor curente angajate de tinerii căsătoriți, pe baza deconturilor întocmite și prezentate de Banca Comercială Română - S.A. și Banca Agricolă - S.A. la Ministerul Tineretului și Sportului.
Art. 5. - Eventualele diferențe de dobândă neacoperite în cursul anului de la bugetul administrației centrale de stat vor fi suportate în anul următor din fondurile alocate cu această destinație Ministerului Tineretului și Sportului prin bugetul administrației centrale de stat.
Art. 6. - Contravaloarea bunurilor achiziționate de beneficiarii de credite se decontează pe baza dispozițiilor de încasare cu factură emise de societățile comerciale și regiile autonome furnizoare și acceptate la plată de beneficiarii creditului.
Art. 7. - În vederea rambursării creditelor, regiile autonome, societățile comerciale și instituțiile publice vor reține lunar pe statul de plată, de la salariații proprii beneficiari de credite sau garanți, ratele datorate și dobânzile aferente, conform contractului de împrumut, care vor fi virate băncii creditoare.
În cazul persoanelor care nu au calitatea de angajat, ratele de credit și dobânda aferentă se vor depune de acestea direct la casieria băncii creditoare, la termenele stabilite prin contractul de împrumut.
Art. 8. - Condițiile concrete privind garanțiile asiguratorii, modalitățile de acordare, utilizarea și rambursarea creditelor vor fi stabilite de băncile creditoare prin contractele de împrumut încheiate cu beneficiarii.
Dobânda aferentă creditelor nerestituite la scadență se suportă integral de beneficiarii creditelor.
Hotărâre privind unele măsuri pentru realizarea contractelor externe semnate cu U.R.S.S., care se execută cu plata în contrapartidă cu materii prime (gaze naturale și minereu de fier), cuprinse în balanța de import, în cadrul convențiilor guvernamentale Sovetabad și Krivoi Rog
- Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Personalul român detașat la lucru în U.R.S.S. de către societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru realizarea de obiective și lucrări de construcții-montaj prevăzute în convențiile Sovetabad și Krivoi Rog, semnate de Guvernul României și U.R.S.S., cu plata în contrapartidă cu materii prime cuprinse în balanța de import, va primi în țară un salariu în lei stabilit prin contracte colective de muncă negociate în condițiile art. 1-8 din Hotărârea Guvernului nr. 127/1991, iar în U.R.S.S., o indemnizație de deplasare în moneda locală și devize convertibile, stabilită în conformitate cu prevederile din anexă, care face parte din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Fondurile în moneda locală necesare pentru plata indemnizației de deplasare, precum și pentru alte cheltuieli locale, se asigură de fiecare societate comercială prin prevederile din contractele externe de lucrări.
Art. 3. - Se autoriză Banca Națională a României ca, din fondul valutar al statului, să pună la dispoziția societăților comerciale „Arcom” - S.A., „Arcif” - S.A., „Rompetrol” - S.A. și „Uzinexport-import” - S.A., care realizează obiective și lucrări de construcții-montaj în U.R.S.S., în cadrul contractelor externe semnate pentru realizarea convențiilor Sovetabad și Krivoi Rog, un plafon de până la 13 milioane dolari S.U.A. aferente programului de activitate pe anul 1991, pentru plata indemnizației de deplasare a personalului român de pe șantierele respective din U.R.S.S.
Art. 4. - Prezenta hotărâre se aplică în concordanță cu prevederile Legii nr. 14/1991 și Hotărârii Guvernului nr. 8/1991.
Anexă
pentru personalul român care participă la realizarea contractelor externe semnate cu U.R.S.S. pentru îndeplinirea convențiilor Sovetabad și Krivoi Rog
Nr. crt. | Gruparea personalului | ||||
1. | Muncitori | 100 | 130 | 100 | 130 |
2. | Personal TESA cu studii medii | 100 | 130 | 110 | 140 |
3. | Maiștri, subingineri | 110 | 140 | 120 | 150 |
4. | Personal TESA cu studii superioare | 120 | 150 | 130 | 160 |
5. | Personal de conducere șantiere și alte unități similare | 150 | 180 | 160 | 250 |
6. | Personal de conducere filiale, F.G.E. și grup coordonare | 150 | 180 | 250 | 350 |
Stabilirea indemnizației în cadrul limitelor de mai sus se face de către consiliile de administrație ale societăților comerciale participante, în corelare cu nivelurile de salarizare în lei negociate pe categoriile de personal respective.
Hotărâre pentru aprobarea Protocolului de cooperare economico-comercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei
- Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă Protocolul de cooperare economico-comercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei, semnat la Brasilia la 13 martie 1991.
Protocol de cooperare economico-comercială între Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei
- Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei,
- dorind să întărească relațiile bilaterale în toate sectoarele de activitate și să dezvolte noi forme de cooperare, pe baza potențialului celor două țări,
- considerând interesul reciproc de a dezvolta cooperarea economica bilaterală și
- reiterând prevederile Acordului comercial și de plăți din 5 iunie 1975 și Acordului de cooperare științifică și tehnologică din 12 mai 1981,
- declară:
- Articolul 1
Cele două guverne vor căuta să identifice și să exploreze domenii complementare de cooperare, în lumina stadiului actual de dezvoltare al economiilor celor două țări și a nivelului lor industrial și tehnologic.
- Articolul 2
1. Guvernul brazilian indică drept domenii de interes prioritar ale cooperării bilaterale, între altele, informatica, sisteme automate de date în sectoarele bancar și comercial, telecomunicații, construcții civile, bunuri de larg consum și produse agroindustriale.
2. Guvernul brazilian indică, de asemenea, un domeniu al interesului său, continuarea furnizării de minereu de fier destinat consumului uzinelor siderurgice românești.
3. Pentru crearea mijloacelor de plată necesare importurilor de minereu de fier, guvernul român își exprimă interesul de a se concretiza, cât mai curând posibil, operațiunile în curs de negociere între întreprinderile românești și braziliene privind exportul românesc de vagoane de pasageri și marfă, traverse metalice de cale ferată, transformatoare de putere și distribuție, cabluri electrice și alte produse de interes pentru firmele braziliene.
- Articolul 3
Guvernul român indică drept domenii de interes prioritar ale cooperării bilaterale, între altele producerea de energie hidro și termoelectrică, industria chimică și petrochimică, industria siderurgică, industria materialelor de construcții, industria constructoare de mașini, transport feroviar, vehicule de teren, tractoare și alte mașini, industria electronică, electrotehnică, automatică, participarea la exploatarea și valorificarea unor zăcăminte de fier, mangan, aur și cărbune.
- Articolul 4
1. Ambele guverne și-au exprimat satisfacția în legătură cu inițierea de proiecte de cooperare industrială între întreprinderile din cele două țări și în legătură cu perspectivele pozitive existente în acest sector.
2. Cele două guverne manifestă interes reciproc pentru ca proiectele de cooperare industrială ce vor fi stabilite în una sau cealaltă țară să poată să includă programe de transfer de tehnologie, asistență tehnică și formare de personal specializat.
- Articolul 5
Subliniind că realizarea de operațiuni economico-comerciale pe terțe piețe ar putea contribui la dezvoltarea cooperării bilaterale, cele două guverne sunt dispuse să examineze fezabilitatea propunerilor concrete care vor fi prezentate de către întreprinderile din una sau cealaltă țară.
- Articolul 6
Ambele guverne manifestă intenția de a începe studierea posibilităților de lărgire a liniilor de credit reciproce pentru finanțarea exporturilor de produse manufacturate și de patente tehnologice dintr-o țară sau alta.
- Articolul 7
1. Ambele guverne vor face cunoscut conținutul acestui protocol sectoarelor și întreprinderilor competente din cele două țări.
2. Cele două guverne sunt de acord să realizeze cea de-a XII-a sesiune a comisiei mixte bilaterale la București, în 1991, posibil în al doilea semestru. Au convenit ca data acesteia să fie stabilită pe cale diplomatică.
Încheiat la Brasilia la 13 martie 1991, în două exemplare originale în limbile română și portugheză, ambele texte fiind egal valabile.
Pentru Guvernul României Mihai Zisu |
Pentru Guvernul Republicii Federative a Braziliei Francisco Rezek |