Monitorul Oficial 201/1991

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0201 - Partea I - Joi, 3 octombrie year::1991

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind înființarea Societății comerciale „Cematt” - S.A. București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Societatea comercială „Cematt” - S.A. București, ca persoană juridică română, cu sediul în municipiul București, str. Sevastopol nr. 26, sector 1, prin preluarea activului și pasivului Centrului de perfecționare a personalului din industria construcțiilor de mașini București, care își încetează activitatea.

Art. 2. - Societatea comercială „Cematt” - S.A. București are în structura sa două filiale teritoriale fără personalitate juridică, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

Capitalul social inițial al societății comerciale, în valoare de 2,4 mil. lei, este compus din:

• mijloace fixe: 2,3 milioane lei;
• mijloace circulante: 0,1 milioane lei.

Societatea comercială „Cematt” - S.A. București își va definitiva capitalul social pe baza reevaluării patrimoniului, în condițiile prevăzute de lege, în termen de 30 de zile de la aprobarea prezentei hotărâri.

Art. 3. - Societatea comercială „Cematt” - S.A. București se organizează și funcționează în conformitate cu legislația română și cu statutul propriu prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 4. - Societatea comercială „Cematt” - S.A. București realizează obiectul de activitate prevăzut în statutul propriu pe bază de contracte încheiate în conformitate cu Codul civil și Codul comercial român.

Art. 5. - Personalul care trece la Societatea comercială „Cematt” - S.A. București se consideră transferat în interesul serviciului și beneficiază, timp de 3 luni, de salariul de bază avut și de sporul de vechime, după caz, dacă este încadrat în funcții cu niveluri de salarizare mai mici.

Art. 6. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 17 septembrie 1991 | Nr. 635.

Anexa Nr. 1

Lista formațiilor teritoriale fără personalitate juridică care fac parte din structura Societății comerciale „Cematt" - S.A. București

Nr. crt.	Denumirea filialei	Obiectul de activitate	Capitalul social	Sediul
1.	Filiala Timișoara	Servicii de consulting și auditare, instruire și selecție profesională, transfer tehnologic, promovare a produselor și tehnologiilor		Timișoara, b-dul Revoluției 1989 nr. 15, Corp B, județul Timiș
2.	Filiala Brașov	Servicii de consulting și auditare, instruire și selecție profesională, transfer tehnologic, promovare a produselor și tehnologiilor		Brașov, str. 13 Decembrie nr. 125, județul Brașov

Anexa Nr. 2

Statutul Societății comerciale „Cematt” - S.A. București

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea comercială „Cematt” - S.A. București.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de capitalul social și numărul de înregistrare.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea comercială „Cematt” - S.A. București este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societății

Sediul societății este în România, localitatea București, str. Sevastopol nr. 26, sector 1. Societatea are filiale, fără personalitate juridică, care fac parte din structura sa, situate în Timișoara, b-dul Revoluției 1989 nr. 15, Corp B, și Brașov, str. 13 Decembrie nr. 125. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, situate și în alte localități din țară și străinătate.

Articolul 4

Durata societății

Durata societății este nelimitată.

Capitolul II

Scopul și obiectul de activitate al societății

Articolul 5

Scopul societății este realizarea de servicii de consulting și auditare, instruire și selecție profesională, transfer tehnologic, promovarea produselor și tehnologiilor.

Articolul 6

Obiectul de activitate al societății este:

• Consulting și auditare în management industrial și financiar și pentru introducerea tehnologiilor moderne;
• Programe de instruire profesională, specializare, recalificare și pentru învățarea limbilor străine și editarea de publicații specifice acestora;
• Servicii de selecție, testare - atestare, orientare profesională și de organizare a concursurilor de ocupare a unor posturi sau funcții;
• Servicii de promovare și reclamă comercială a unor produse și tehnologii, prin realizarea de videoclipuri și video-filme, procesări audio-video, editarea de cataloage de produse, organizarea de simpozioane, expoziții și demonstrații tehnice, servicii de know-how.

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 7

Capitalul social

Capitalul social inițial în valoare de 2,4 mil. lei, din care 2,3 mil. lei mijloace fixe și 0,1 mil. lei mijloace circulante, este împărțit în 480 acțiuni nominative în valoare nominală de 5.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acționari.

Capitalul social inițial, împărțit în acțiuni nominative de 5.000 lei fiecare, este în întregime subscris de statul român, în calitate de acționar unic, și vărsat în întregime la data constituirii societății.

Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 8

Acțiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 9

Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit, pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 10

Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv la alte drepturi prevăzute în statut.

Deținerea acțiunii implică adeziunea de drept la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor ce le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuate în condițiile prezentului statut.

Articolul 11

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Articolul 12

Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public prin presă, în cel puțin 2 ziare de largă circulație în localitatea în care se află sediul societății. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 13

Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) stabilesc competențele și răspunderile consiliului de administrație și ale comisiei de cenzori;

d) numesc directorul, îl descarcă de activitate și îl revocă;

e) stabilesc salarizarea personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;

f) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, directorului și a membrilor comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;

g) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul următor;

h) examinează, aprobă sau modifica bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea profitului;

i) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

j) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

k) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

l) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

m) hotărăsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

n) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

o) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, directorului și cenzorilor pentru paguba pricinuită societății;

p) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 14

Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la două luni de la încheierea exercițiului economico-financiar pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor, reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozițiile din statut, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.

Articolul 15

Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă, la prima convocare, acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă, la prima convocare, acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia de către unul din vicepreședinți, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, doi secretari care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.

Articolul 16

Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor

Hotărârile adunărilor se iau prin vot deschis.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicare de mâini.

La propunerea persoanei care prezidează sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.

Articolul 17

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de consiliul împuterniciților statului, alcătuit și numit potrivit legii.

Consiliul împuterniciților statului este constituit din 3 persoane, numite potrivit legii de Ministerul Industriei, astfel: câte un reprezentant al Ministerului Industriei, Ministerului Economiei și Finanțelor, un specialist din domeniul de activitate a societății sau din activitatea de cercetare științifică.

Membrii consiliului împuterniciților statului nu pot face parte din mai mult de două consilii sau participa la societățile comerciale cu care respectivele societăți, în care sunt numiți ca împuterniciți, întrețin relații de afaceri sau au interese contrare.

Consiliul împuterniciților statului prezintă, semestrial, Ministerului Industriei un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un program de activitate pentru perioada următoare.

Consiliul împuterniciților statului se va desființa, de drept, la data la care se va ține ședința de constituire a adunării generale a acționarilor.

Capitolul V

Consiliul de administrație

Articolul 18

Organizare

Societatea pe acțiuni este administrată de către consiliul de administrație compus din 3 administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe încă 4 ani, care pot avea calitatea de acționari. Numărul de administratori este stabilit în raport cu volumul și specificul activității societății comerciale.

Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Adunarea generală a acționarilor va alege ca nou administrator o persoană indicată de același acționar care a desemnat pe predecesorul său. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, comisiei de cenzori și director, persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege.

Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de consiliul împuterniciților statului, cu acordul Ministerului Industriei.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

Componența consiliului de administrație și desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege dintre membrii săi un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății, ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin doi din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți. În cazul prezenței a doi membri ai consiliului de administrație, votul decisiv este cel al președintelui.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație, pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor, sau în lipsa lui, de către vicepreședinte. Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în limita drepturilor ce li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Președintele, vicepreședintele, membrii consiliului de administrație, directorul și adjuncții acestuia, răspund individual sau solidar, după caz, față de societate pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății. În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Articolul 19

Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;

h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI

Gestiunea societății

Articolul 20

Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și comisia de cenzori, formată din 3 membri, care trebuie să fie asociați cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți care vor înlocui în condițiile legii pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului financiar, verifică gospodărirea fondurilor fixe și mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului financiar, controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale un raport scris;

c) la lichidarea societății, controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectului societății.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății), sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 18 alin. 4, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate.

Capitolul VII

Activitatea societății

Articolul 21

Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 22

Personalul societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de consiliul împuterniciților statului, cu acordul ministerului de resort.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul societății comerciale.

Nivelul salariilor pentru personalul societății, pe categorii de calificare și funcții, se stabilește și poate fi modificat de către adunarea generală a acționarilor în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul societății comerciale.

Articolul 23

Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Articolul 24

Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidența contabilă în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Articolul 25

Calculul și repartizarea profitului

Profitul societății se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală a acționarilor. Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii.

Din profitul societății se pot constitui fonduri destinate modernizării, cercetării și dezvoltării de produse noi, investițiilor, reparațiilor, precum și pentru alte destinații stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Din profitul anual se stabilește fondul de rezervă care va fi de cel mult 5% din totalul profitului prevăzut în bilanțul anual (constituirea lui efectuându-se până se va atinge minimum a cincea parte din capitalul social), precum și alte cote prevăzute în reglementările în vigoare.

Din profitul prevăzut în bilanț se scade impozitul legal, rezultând profitul cuvenit acționarilor, care se repartizează între aceștia, proporțional cu aportul la capitalul social, precum și pentru alte nevoi ale societății.

Plata profitului cuvenit acționarilor se face de societate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limita capitalului subscris.

Articolul 26

Registrele societății

Societatea ține registrele prevăzute de lege.

Capitolul VIII

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Articolul 27

Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților.

Articolul 28

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

• imposibilitatea realizării obiectului social;
• hotărârea adunării generale;
• falimentul;
• pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
• numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
• la cererea oricărui acționar, dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 8 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
• în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, luată în unanimitate.

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial.

Articolul 29

Lichidarea societății

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.

Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 30

Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoane juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Capitolul IX

Dispoziții finale

Articolul 31

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.

Hotărâre pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind schimbul de mărfuri și servicii pe anul 1991

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind schimbul de mărfuri și servicii pe anul 1991, semnat la Belgrad la 20 decembrie 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 17 septembrie 1991 | Nr. 637.

Protocol între Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind schimbul de mărfuri și servicii pe anul 1991

Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (denumite în continuare părți contractante), având în vedere relațiile tradiționale de prietenie dintre cele două țări și interesul de a stimula în continuare activitatea de dezvoltare a colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, precum și realizarea unui schimb stabil și echilibrat de mărfuri și servicii pe anul 1991, care să corespundă posibilităților reale ale economiilor naționale, conducându-se în realizarea livrărilor de mărfuri după prevederile Acordului general pentru tarife și comerț (G.A.T.T.), au convenit următoarele:

Articolul 1

Livrările de mărfuri între agenții economici din România și întreprinderile și alte persoane juridice din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se vor desfășura pe baza Listei de export de mărfuri și servicii din România în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia pe anul 1991 și Listei de export de mărfuri și servicii din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în România pe anul 1991 (în cele ce urmează denumite liste de export), care sunt anexate la prezentul protocol și constituie parte integrantă a acestuia.

Articolul 2

Listele de export menționate la art. 1 din prezentul protocol au caracter indicativ.

Agenții economici din România și întreprinderile și alte persoane juridice din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia vor încheia contracte privind livrările reciproce de mărfuri în cadrul listelor de export.

Obiectul livrărilor reciproce poate fi constituit și din mărfuri peste cantitățile, respectiv valorile, menționate în listele de export, precum și din mărfuri care nu sunt cuprinse în aceste liste. Părțile contractante, în conformitate cu reglementările naționale în vigoare, vor sprijini realizarea acestor livrări.

Articolul 3

Baza pentru stabilirea prețurilor mărfurilor care se vor livra, în conformitate cu prezentul protocol, între agenții economici din România și întreprinderile și alte persoane juridice din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia o constituie prețurile de pe piețele mondiale principale, pentru aceeași marfă comparabilă din punct de vedere tehnic și calitativ.

Articolul 4

Toate plățile care se referă la exportul și importul de mărfuri și prestații de servicii din cadrul prezentului protocol se vor efectua în conformitate cu Protocolul privind lichidarea contului de cliring și trecerea la plățile în valută liber convertibilă dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, în vigoare, semnat în luna decembrie 1974.

Articolul 5

Agenții economici din România și întreprinderile și alte persoane juridice din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia pot efectua reexportul mărfurilor cu consimțământul prealabil al organelor competente ale țării de origine a mărfii.

Articolul 6

Prezentul protocol va fi supus aprobării conform legislațiilor naționale ale celor două țări. El intră în vigoare la data schimbului de note prin care se confirmă că s-a îndeplinit procedura de aprobare, conform legislației naționale a fiecărei țări, însă se va aplica provizoriu de la 1 ianuarie 1991.

Prezentul protocol este valabil până la data de 31 decembrie 1991.

Încheiat la Belgrad, în ziua de 26 decembrie 1990, în două exemplare originale în limba română și limba sârbo-croată, ambele texte având aceeași valabilitate.

Pentru Guvernul României Dr. Napoleon Pop

Pentru Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia Djordje Hadži-Mihailović

Lista indicativă
de export de mărfuri și servicii din România în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în anul 1991

Nr. crt.	Denumirea mărfii	U.M.	Cantitate sau valoare
1.	Schimb de produse metalurgice	mil. $	12,0
2.	Produse metalurgice	mil. $	25,0
	din care:
	- în contrapartidă cu cărămizi refractare magneziene		16,0
	- în contrapartidă cu cărămizi silica și alte materiale refractare		9,0
3.	Produse din aluminiu și cupru (schimb)	mil. $	7,0
4.	Sare industrială	mii tone	50,0
5.	Livrări de produse în baza convenției și contractului pe termen lung de cooperare în producție dintre Societatea „Petrolexport” București și HIP-Pancevo	mil. $	48,0
6.	Livrări de produse în cadrul colaborării dintre Combinatul chimic Craiova și IH-Prahovo	mil. $	7,0
7.	Livrări de produse în cadrul colaborării dintre Combinatul chimic Craiova și Zorka Sabac	mil. $	2,5
8.	Sodă calcinată	mii tone	20,0
9.	Materii prime și produse farmaceutice, inclusiv cosmetice	mil. $	6,0
10.	Substanțe pentru protecția plantelor	mil. $	0,5
11.	Diverse produse chimice	mil. $	30,0
12.	Colaborare în schimburile de tractoare, mașini agricole, echipamente pentru agricultură, subansamble și piese	mil. $	7,0
13.	Colaborare în industria auto	mil. $	3,5
14.	Colaborare în domeniul industriei electrotehnice	mil. $	5,0
15.	Colaborare în domeniul utilajelor miniere	mil. $	1,0
16.	Colaborare în domeniul utilajelor energetice	mil. $	1,0
17.	Cooperare în producția de biciclete, motorete și pompe de injecție	mil. $	1,0
18.	Colaborare în producție și livrări reciproce de mașini-unelte și prese pentru metale	mil. $	3,0
19.	Colaborare în domeniul construcțiilor și echipamentelor navale	mil. $	1,0
20.	Colaborare în domeniul materialului rulant de cale ferată	mil. $	3,0
21.	Colaborare și livrări reciproce de scule și aparate de măsură	mil. $	1,0
22.	Rulmenți	mil. $	2,0
23.	Colaborare și livrări reciproce de utilaje tehnologice, subansamble și piese	mil. $	6,0
24.	Colaborare în domeniul echipamentelor de automatizare, hidraulice, pneumatice, componente și accesorii	mil. $	1,0
25.	Colaborare în domeniul industriei electronice	mil. $	2,0
26.	Alte produse ale industriei construcțiilor de mașini	mil. $	2,5
27.	Schimb de produse ale industriei textile	mil. $	7,0
28.	Schimb de produse ale industriei de prelucrare a lemnului și hârtiei	mil. $	2,0
29.	Produse agroalimentare	mil. $	5,0
30.	Schimb de semințe și material săditor	mil. $	0,5
31.	Colaborare economică în zona de frontieră	mil. $	5,0
32.	Diverse alte mărfuri	mil. $	5,0
33.	Transporturi și alte servicii	mil. $	20,0

Lista indicativă
de export de mărfuri și servicii din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în România în anul 1991

1.	Schimb de produse metalurgice	mil. $	12,0
2.	Tablă cositorită	mii tone	3,0
3.	Ferocrom	mii tone	1,0
4.	Electrocorindon	mii tone	3,0
5.	Cărbune energetic	mii tone	100,0
6.	Cărămizi refractare magneziene	mii tone	20,0
7.	Cărămizi silica și alte materiale refractare	mil. $	9,0
8.	Produse din azbest	mil. $	1,5
9.	Produse din aluminiu și cupru (schimb)	mil. $	7,0
10.	Bauxită	mii tone	100,0
11.	Livrări de produse în baza convenției și contractului pe termen lung de cooperare în producție dintre Societatea „Petrolexport” București și HIP-Pancevo	mil. $	48,0
12.	Livrări de produse în cadrul colaborării dintre Combinatul chimic Craiova și IH-Prahovo	mil. $	7,0
13.	Livrări de produse în cadrul colaborării dintre Combinatul chimic Craiova și Zorka Sabac	mil. $	2,5
14.	Xantați	mil. $	2,0
15.	Substanțe pentru protecția plantelor	mil. $	0,5
16.	Bioxid de titan	mii tone	2,0
17.	Oxid de zinc	mii tone	2,0
18.	Materii prime și produse farmaceutice, inclusiv cosmetice	mil. $	6,0
19.	Diverse produse chimice	mil. $	12,0
20.	Colaborare în schimbul de tractoare, mașini agricole, echipamente pentru agricultură, subansamble și piese	mil. $	7,0
21.	Colaborare în industria auto	mil. $	3,5
22.	Colaborare în domeniul industriei electrotehnice, inclusiv acumulatori	mil. $	5,0
23.	Colaborare în domeniul utilajului minier	mil. $	1,0
24.	Colaborare în domeniul utilajului energetic	mil. $	1,0
25.	Cooperare în producție de biciclete, motorete și pompe de injecție	mil. $	1,0
26.	Colaborare în producție și livrări reciproce de mașini unelte și prese pentru metale	mil. $	3,0
27.	Colaborare în domeniul construcțiilor și echipamentelor navale	mil. $	1,0
28.	Colaborare în domeniul materialului rulant de cale ferată	mil. $	3,0
29.	Colaborare și livrări reciproce de scule și aparate de măsură	mil. $	1,0
30.	Rulmenți	mil. $	2,0
31.	Colaborare și livrări reciproce de utilaje tehnologice, subansamble, piese și cisterne pentru vagoane	mil. $	6,0
32.	Colaborare în domeniul echipamentelor de automatizare, hidraulice, pneumatice, componente și accesorii	mil. $	1,0
33.	Colaborare în domeniul industriei electronice	mil. $	2,0
34.	Alte produse ale industriei construcțiilor de mașini	mil. $	2,5
35.	Schimb de produse ale industriei textile	mil. $	7,0
36.	Schimb de produse ale industriei de prelucrare a lemnului și hârtiei	mil. $	2,0
37.	Produse agroalimentare	mil. $	5,0
38.	Schimb de semințe și material săditor	mil. $	0,5
39.	Colaborare economică în zona de frontieră	mil. $	5,0
40.	Diverse alte produse	mil. $	5,0
41.	Transporturi și alte servicii	mil. $	20,0

Hotărâre pentru aprobarea înțelegerilor privind schimbul de mărfuri și plățile între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind comerțul și plățile începând cu 1 ianuarie 1991 și Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind lichidarea creanțelor și obligațiilor reciproce în relațiile de plăți existente la 31 decembrie 1990, semnate la Budapesta la 23 ianuarie 1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 17 septembrie 1991 | Nr. 638.

Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind comerțul și plățile începând cu 1 ianuarie 1991

Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, denumite în continuare părți contractante,

în dorința de a consolida, dezvolta și facilita relațiile comerciale dintre cele două țări pe baza egalității în drepturi, avantajului reciproc și a respectării principiilor din comerțul internațional,

aliniindu-se la procesele economice mondiale,

au convenit asupra următoarelor:

Articolul 1

În relațiile comerciale reciproce, țările părților contractante se vor conduce după prevederile Acordului general pentru tarife și comerț (G.A.T.T.), ale prezentei convenții, precum și ale convențiilor internaționale semnate de cele două părți contractante.

Articolul 2

Livrările reciproce de mărfuri și servicii se vor înfăptui pe baza contractelor încheiate între persoanele juridice și fizice române, care, în conformitate cu legislația română în vigoare, au dreptul de a desfășura activitate de comerț exterior, pe de o parte, și persoanele juridice și fizice ungare, care, în conformitate cu legislația ungară în vigoare, desfășoară activitate de comerț exterior, pe de altă parte, denumite în continuare subiecți.

Părțile contractante consideră posibilă și încheierea de înțelegeri de lungă durată între subiecții din cele două țări.

Articolul 3

Începând cu 1 ianuarie 1991, subiecții vor încheia contracte pentru livrări de mărfuri și servicii la prețurile pieței mondiale, în devize convertibile convenite între ei și cu respectarea uzanțelor din comerțul internațional.

Pe lângă comerțul desfășurat în devize convertibile, subiecții pot să realizeze și alte forme folosite în comerțul internațional, în conformitate cu legislația în vigoare în țările părților contractante.

Articolul 4

Plățile între cele două țări, începând cu 1 ianuarie 1991, se vor efectua în devize liber convertibile.

Articolul 5

Organele competente din țările părților contractante pot încheia înțelegeri separate privind plățile aferente operațiunilor necomerciale și altor domenii de interes reciproc.

Articolul 6

Banca Română de Comerț Exterior și Banca Națională Ungară, în termen de 30 de zile după semnarea prezentei convenții, vor încheia o înțelegere privind modalitățile și tehnicile bancare necesare efectuării plăților între cele două țări după 1 ianuarie 1991.

Articolul 7

Părțile contractante vor sprijini, potrivit competenței lor, realizarea formelor de cooperare și specializare în producție dintre subiecții lor economici.

Articolul 8

Părțile contractante vor sprijini schimburile de informații privind legislația celeilalte țări referitoare la activitatea de comerț exterior, financiar-bancară, investiții, impozitare, asigurări, transporturi, dreptul muncii etc.

Articolul 9

În vederea realizării obiectivelor prezentei convenții, părțile contractante înființează o comisie mixtă, formată din reprezentanții părților contractante. Comisia se întrunește într-una din țările părților contractante, alternativ, cel puțin o dată pe an.

Obiectivele comisiei vor fi, în principal:

• examinează modul de realizare a celor stabilite prin prezenta convenție și elaborează recomandările necesare atingerii scopului convenției;
• desfășoară schimb de informații cu privire la prevederile și eventualele modificări intervenite în legislația țărilor părților contractante;
• creează condiții pentru schimbul de informații privind colaborarea în domeniile: comerț, industrie, agricultură și alte sectoare economice;
• examinează măsurile necesare pentru sprijinirea și dezvoltarea în continuare a relațiilor economice și comerciale dintre cele două țări, care fac obiectul prezentei convenții.

Articolul 10

Prezenta convenție se completează cu Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind lichidarea creanțelor și obligațiilor reciproce în relațiile de plăți existente la 31 decembrie 1990, încheiat între părțile contractante, care se va semna concomitent cu aceasta.

Articolul 11

Prezenta convenție intră în vigoare în ziua în care părțile contractante comunică reciproc, pe cale diplomatică, aprobarea acesteia în conformitate cu legislația părților contractante.

Convenția rămâne în vigoare pentru o perioadă de 5 ani; în măsura în care nici una dintre părțile contractante nu o denunță în formă notificată, cu 6 luni înainte de expirarea convenției, valabilitatea prezentei convenții se prelungește în mod automat pentru perioade de câte un an.

Prezenta convenție a fost semnată la Budapesta în ziua de 23 ianuarie 1991, în două exemplare, fiecare în limbile română și maghiară, ambele texte având aceeași valabilitate.

În numele Guvernului României Constantin Fota, ministrul comerțului și turismului

În numele Guvernului Republicii Ungare Béla Kádár, ministrul relațiilor economice internaționale

Protocol între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind lichidarea creanțelor și obligațiilor reciproce în relațiile de plăți existente la 31 decembrie 1990

Având în vedere expirarea valabilității Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Ungare privind schimburile de mărfuri și plățile în perioada 1986-1990, semnat la 22 octombrie 1985, precum și trecerea, începând cu 1 ianuarie 1991, la decontarea în devize convertibile, Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, denumite în continuare părți contractante, au convenit asupra următoarelor:

Articolul 1

Decontările reciproce se vor efectua, după 1 ianuarie 1991, în baza Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind comerțul și plățile începând cu 1 ianuarie 1991.

Articolul 2

În conformitate cu prevederile prezentului protocol, subiecții economici din țările părților contractante vor conveni, până la 31 ianuarie 1991, modul de reglementare a realizării contractelor încheiate în ruble transferabile, cu termene de livrare după 31 decembrie 1990.

Articolul 3

Soldul balanței de plăți în ruble transferabile, existent la 31 decembrie 1990, între țările părților contractante va fi transferat din contul curent de la Banca Internațională de Colaborare Economică într-un cont separat de lichidare, care va fi deschis în acest scop la Banca Română de Comerț Exterior și la Banca Națională Ungară, denumite în continuare bănci.

Contul de lichidare va fi ținut în ruble transferabile, iar condițiile de funcționare, comisioane, speze bancare, dobânzi etc. se vor stabili printr-o înțelegere între bănci, în termen de 30 de zile de la semnarea prezentului protocol.

Articolul 4

În contul de lichidare se decontează livrările restante din perioada anterioară, care trebuie sa fie derulate cel târziu până la 31 ianuarie 1991, precum și alte obligații și creanțe scadente până la 31 decembrie 1990, la prețurile în vigoare în ruble transferabile și în condițiile contractelor încheiate.

Soldul contului de lichidare va fi confirmat între bănci până la 31 martie 1991.

Articolul 5

Echilibrarea soldului contului de lichidare se va efectua până la 30 iunie 1991, prin livrări de mărfuri, în ruble transferabile, la prețurile contractuale ale anului 1990.

După stabilirea coeficientului de transformare a rublelor transferabile în devize convertibile, partea debitoare va examina solicitările părții creditoare de utilizare parțială a soldului existent pentru efectuarea unor plăți ale sale pe teritoriul părții debitoare.

Articolul 6

Contul de lichidare se va încheia de către cele două bănci până la 15 iulie 1991, urmând ca soldul final al acestui cont să fie confirmat până la 31 august 1991.

Articolul 7

Soldul astfel determinat va fi transformat din ruble transferabile în devize convertibile până la 1 septembrie 1991, pe baza unui coeficient ce va fi convenit de către organele competente din țările părților contractante până la 28 februarie 1991, pe baza metodologiei stabilite în „Aide-memoire”, semnat de către acestea.

Suma în devize convertibile rezultată va fi achitată de către partea debitoare printr-un transfer unic în devize convertibile până la 1 octombrie 1991 sau se va constitui în credit acordat părții debitoare, rambursabil până la 31 decembrie 1991, ale cărui condiții se vor conveni de către bănci până la 15 iulie 1991.

În cazul rambursării prin transfer unic, partea debitoare va plăti o dobândă, începând cu 1 iulie 1991 până la data efectuării transferului, în condițiile existente pe piața internațională a creditelor.

Articolul 8

Banca Română de Comerț Exterior și Banca Națională Ungară vor conveni, în termen de 30 de zile de la semnarea prezentului protocol, modalitatea tehnică de realizare a acestuia.

Articolul 9

Prezentul protocol face parte integrantă din Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind comerțul și plățile începând cu 1 ianuarie 1991.

Articolul 10

Prezentul protocol intră în vigoare la data semnării lui și se aplică începând cu 1 ianuarie 1991, rămânând valabil până la completa lichidare a tuturor obligațiilor rezultate din acesta.

Prezentul protocol a fost semnat la Budapesta în ziua de 23 ianuarie 1991, în două exemplare originale, fiecare în limbile română și maghiară, ambele texte având aceeași valabilitate.

În numele Guvernului României Constantin Fota, ministrul comerțului și turismului

În numele Guvernului Republicii Ungare Béla Kádár, ministrul relațiilor economice internaționale

Hotărâre pentru aprobarea unor înțelegeri privind schimbul de mărfuri și plățile între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania privind schimbul de mărfuri și plățile pe perioada 1991-1993 și Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania privind schimbul de mărfuri și plățile pentru anul 1991, semnate la București la 27 decembrie 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 17 septembrie 1991 | Nr. 639.

Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania privind schimbul de mărfuri și plățile pe perioada 1991-1993

Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania,

animate de dorința comună de a dezvolta, consolida și facilita relațiile comerciale dintre cele două țări pe perioada 1991-1993, pe baza principiilor egalității în drepturi și avantajului reciproc,

au convenit următoarele:

Articolul 1

Schimbul de mărfuri, prestările de servicii și efectuarea plăților reciproce dintre România și Republica Populară Socialistă Albania, care sunt stabilite în articolele prezentului acord, începând cu 1 ianuarie 1991, se vor efectua prin conturi de cliring exprimate în dolari S.U.A. și în conformitate cu regulile practicate în comerțul internațional și cu legislația valutară și alte dispoziții în vigoare în cele două țări.

Articolul 2

Ambele părți își vor acorda reciproc tratamentul clauzei națiunii celei mai favorizate în domeniul vamal și pentru alte taxe, reguli și formalități în legătură cu exporturile și importurile mărfurilor.

Cele de mai sus nu se vor aplica:

a) avantajelor acordate sau care s-ar putea acorda, de către oricare dintre cele două părți, țărilor vecine, în scopul facilitării comerțului dintre ele;

b) avantajelor pe care una dintre părți le-ar putea acorda în viitor țărilor participante la o uniune vamală, zonă de liber schimb și grupărilor economice regionale.

Articolul 3

Ambele părți vor acționa activ, în continuare, pentru dezvoltarea pe o perioadă de lungă durată a relațiilor comerciale bilaterale, menținând permanent echilibrul schimbului de mărfuri și al plăților.

Articolul 4

Schimburile de mărfuri dintre România și Republica Populară Socialistă Albania, pe perioada 1 ianuarie 1991 până la 31 decembrie 1993, se vor efectua prin conturile de cliring exprimate în dolari S.U.A., în conformitate cu nomenclatorul de mărfuri și cantitățile respective, care se vor stabili prin listele protocoalelor anuale „A” (exportul mărfurilor din România în Republica Populară Socialistă Albania) și „B” (exportul mărfurilor din Republica Populară Socialistă Albania în România), care vor avea caracter indicativ.

Articolul 5

În baza acestui acord vor fi încheiate protocoalele anuale privind schimbul de mărfuri și plățile.

Protocoalele anuale vor fi încheiate cel mai târziu cu 3 luni înaintea anului în care intră în vigoare protocolul, având întotdeauna în vedere respectarea echilibrului schimbului de mărfuri și al plăților.

Articolul 6

Livrările reciproce de mărfuri prevăzute la art. 4 din prezentul acord și în protocoalele anuale privind schimburile de mărfuri și plățile se vor efectua pe baza contractelor separate încheiate între agenții economici autorizați să desfășoare activități de comerț exterior în România și întreprinderile de comerț exterior din Republica Populară Socialistă Albania.

Contractele vor fi semnate pe baza protocoalelor anuale privind schimbul de mărfuri și plățile și vor cuprinde:

a) contingentele mărfurilor din listele „A” și „B”, pentru care economiile naționale din ambele țări au interes prioritar;

b) mărfurile cerute și oferite reciproc, pentru care sunt interesați subiecții economici din cele două țări, autorizați să desfășoare activități de comerț exterior;

c) tranzacții de barter și alte schimburi comerciale care se vor conveni între subiecții autorizați să desfășoare activități de comerț exterior în cele două țări.

Articolul 7

Plățile reciproce pentru contractele ce se vor realiza în conformitate cu art. 6 al acestui acord vor fi efectuate, după cum urmează:

a) pentru livrările de mărfuri conform art. 6 lit. a), precum și pentru prestările de servicii respective se vor efectua prin conturi de cliring exprimate în dolari S.U.A.;

b) pentru livrările de mărfuri conform art. 6 lit. b), precum și pentru prestările de servicii respective se vor efectua prin conturi de cliring separate exprimate în dolari S.U.A.;

c) pentru livrările de mărfuri conform art. 6 lit. c), precum și pentru prestările de servicii respective se vor efectua prin conturi de cliring separate exprimate în dolari S.U.A.

Articolul 8

Prețurile mărfurilor și prestărilor de servicii care fac obiectul schimburilor dintre cele două țări în cadrul acestui acord vor fi stabilite în dolari S.U.A. prin contractele ce se vor încheia de subiecții economici autorizați să desfășoare activități de comerț exterior, pe baza prețurilor piețelor mondiale principale pentru aceeași marfă comparabilă din punct de vedere tehnic și calitativ.

Articolul 9

Mărfurile care vor fi livrate în cadrul acestui acord vor putea fi reexportate într-o terță țară numai cu acordul scris al vânzătorului.

Articolul 10

Plățile pentru mărfurile care se vor livra în cadrul prezentului acord și celelalte plăți, care au legătură cu livrarea mărfurilor, se vor efectua prin conturi de cliring exprimate în dolari S.U.A., în România de către Banca Română de Comerț Exterior și în Republica Populară Socialistă Albania de către Banca Statului Albanez.

Ambele bănci, în fiecare an, în perioada de valabilitate a prezentului acord, își vor deschide reciproc conturi de cliring exprimate în dolari S.U.A. conform art. 1 lit. a), b) și c), nepurtătoare de dobânzi până la limita creditului tehnic de 2,7 milioane dolari, fără speze și comisioane.

Pentru partea ce depășește limita creditului tehnic de 2,7 milioane dolari S.U.A. se va aplica o dobândă de 3% pe an, calculată pe perioada de depășire, și se va plăti de partea debitoare, părții creditoare, în luna ianuarie a anului viitor, trecând-o în contul de cliring exprimat în dolari S.U.A. cu data valutară 31 decembrie a anului respectiv.

Cele două bănci vor efectua plățile fără a lua în considerare soldul conturilor de cliring exprimate în dolari S.U.A. la data respectivă.

Soldul conturilor de cliring exprimate în dolari S.U.A., care va rezulta la sfârșitul fiecărui an, va fi pus de acord de către cele două bănci până la 28 februarie al anului viitor, după înregistrarea operațiunilor efectuate de ele până la 31 decembrie.

Soldul care va rezulta la 31 decembrie al anului respectiv și confirmat după încheierea operațiunilor de către băncile din ambele țări va fi ținut în conturi separate și se va lichida de către partea debitoare până la 30 iunie al anului curent prin livrări de mărfuri din contractele nerealizate până la 31 decembrie al anului trecut și prin alte mărfuri suplimentare convenite între cele două țări.

Asupra acestui sold va fi calculată o dobândă anuală de 3% pentru perioada de la 1 ianuarie până la 31 martie și de 6% pentru perioada de la 31 martie până la 30 iunie.

Soldul rămas la 30 iunie va trece în contul de cliring al anului curent.

Articolul 11

Plățile necomerciale reciproce vor fi efectuate conform unui acord separat, care se va încheia între ministerele de finanțe ale celor două țări, în termen de până la 60 de zile de la data semnării prezentului acord.

Articolul 12

Soldul conturilor de cliring exprimate în dolari S.U.A., care va rezulta la sfârșitul perioadei de valabilitate a acestui acord, va fi lichidat de partea debitoare prin livrări de mărfuri până la 30 iunie 1994, în conturile prevăzute în prezentul acord.

Cele două părți se vor întâlni și vor conveni măsurile corespunzătoare de lichidare a soldului rămas la 30 iunie 1994.

Articolul 13

Banca Română de Comerț Exterior și Banca Statului Albanez se vor înțelege și vor semna un aranjament bancar asupra modalităților tehnice de efectuare a plăților și a altor operațiuni bancare, în termen de până la 60 de zile de la data semnării prezentului acord.

Articolul 14

Reprezentanții celor două ministere de comerț exterior se vor întâlni, alternativ, la Tirana și la București pentru a examina realizarea prezentului acord, a îndeplinirii prevederilor protocolului comercial pe anul respectiv și luarea măsurilor necesare.

Articolul 15

Subiecții economici din cele două țări, la semnarea contractelor, pot apela la „Regulile privind livrările de mărfuri și plățile între întreprinderile de comerț exterior din Republica Socialistă România și întreprinderile de comerț exterior din Republica Populară Socialistă Albania” din 5 decembrie 1985, în cazul în care nu convin alte forme și prevederile acestor reguli sunt în interesul lor.

Articolul 16

Prezentul acord va intra în vigoare după aprobarea lui de către organele competente ale fiecărei țări, la data la care părțile își vor notifica una alteia, pe cale diplomatică, această aprobare și va fi valabil de la 1 ianuarie 1991 până la 31 decembrie 1993.

Dispozițiile prezentului acord vor fi valabile și după 31 decembrie 1993, pentru contractele încheiate în cadrul acestuia, dar neexecutate până a expirarea valabilității lui.

Întocmit și semnat la București, la data de 27 decembrie 1990, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba albaneză, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României Constantin Fota

Pentru Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania Shane Korbeci

Protocol între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania privind schimbul de mărfuri și plățile pentru anul 1991

Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania, pe baza art. 5 din Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania privind schimbul de mărfuri și plățile pe perioada 1991-1993, semnat la București la 27 decembrie 1990, au convenit următoarele:

Articolul 1

Schimburile de mărfuri între România și Republica Populară Socialistă Albania pe perioada 1 ianuarie 1991 până la 31 decembrie 1991 se vor efectua conform listelor „A/1991” (exportul mărfurilor din România în Republica Populară Socialistă Albania) și „B/1991'” (exportul mărfurilor din Republica Populară Socialistă Albania în România) în conformitate cu art. 4 din Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania privind schimbul de mărfuri și plățile pe perioada 1991-1993, semnat la București la 27 decembrie 1990, anexe la prezentul protocol și care fac parte integrantă din acesta.

Articolul 2

Livrările reciproce de mărfuri prevăzute la art. 1 al prezentului protocol se vor efectua pe baza contractelor încheiate între agenții economici autorizați să desfășoare activități de comerț exterior în România și întreprinderile de comerț exterior din Republica Populară Socialistă Albania.

De asemenea, subiecții economici autorizați să desfășoare activități de comerț exterior din cele două țări pot încheia contracte pentru livrările de mărfuri care nu sunt cuprinse în listele de mărfuri „A/1991” și „B/1991” în conformitate cu art. 6 al acordului mai sus menționat.

Contractele se pot încheia pentru perioade mai mari de un an în cazul în care aceasta este cerută de natura și specificul mărfurilor.

Articolul 3

Prețurile mărfurilor care vor face obiectul schimburilor dintre cele două țări, în anul 1991, se vor stabili în dolari S.U.A., în contractele care se vor semna de subiecții economici autorizați să desfășoare activități de comerț exterior, pe baza prețurilor de pe piețele mondiale principale pentru aceeași marfă comparabilă din punct de vedere tehnic și calitativ.

Articolul 4

Plățile pentru livrările de mărfuri și alte plăți ce se vor realiza în cadrul prezentului protocol vor fi efectuate de către Banca Română de Comerț Exterior și Banca Statului Albanez pe baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania privind schimbul de mărfuri și plățile pe perioada 1991-1993, semnat la București la 27 decembrie 1990.

Articolul 5

Pentru alte probleme care nu sunt menționate în acest protocol se aplică prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania privind schimbul de mărfuri și plățile pe perioada 1991-1993, semnat la București la 27 decembrie 1990.

Articolul 6

Prezentul protocol va intra în vigoare după aprobarea lui de către organele competente ale fiecărei țări, la data la care părțile își vor notifica una alteia, pe cale diplomatică, această aprobare și va fi valabil de la 1 ianuarie 1991 până la 31 decembrie 1991.

Dispozițiile prezentului protocol vor fi valabile și după 31 decembrie 1991 pentru contractele încheiate în baza acestuia, dar care nu au fost realizate până la 31 decembrie 1991.

Întocmit și semnat la București, la 27 decembrie 1990, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba albaneză, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României Constantin Fota

Pentru Guvernul Republicii Populare Socialiste Albania Shane Korbeci

Lista „A/1991"
a mărfurilor de export din România în Republica Populară Socialistă Albania

Nr. crt.	Denumirea mărfii	U.M.	Cantitate sau valoare
1.	Tablă din oțel	tone	1.500
2.	Oțel beton	tone	2.000
3.	Profile din oțel	tone	1.400
4.	Cabluri din oțel	tone	1.500
5.	Țevi din oțel	tone	6.000
6.	Țevi extracție	tone	1.350
7.	Burlane de tubaj	tone	3.500
8.	Tije de pompare	mii $	800
9.	Anvelope	mii garn.	15
10.	Furtunuri din cauciuc	mii $	300
11.	Carbid	tone	400
12.	Clorură de calciu	tone	60
13.	Bicromat de sodiu	tone	210
14.	Lindan	tone	25
15.	Formaldehidă	tone	1.000
16.	Dicetilftalat	tone	200
17.	Tetraclorură de carbon	tone	26
18.	Percloretilenă	tone	40
19.	Fenol tehnic	tone	100
20.	Bicarbonat de sodiu	tone	300
21.	Folie de polietilenă	tone	500
22.	Silicagel	tone	2
23.	Fibre poliester tip bumbac	tone	500
24.	Fibre poliamidice	tone	90
25.	Fire acrilice	tone	60
26.	Fire pentru perdele	tone	19
27.	Medicamente	mii $	300
28.	Uleiuri minerale	tone	600
29.	Hârtie de scris și ambalaj	tone	250
30.	Carton duplex	tone	100
31.	Carton velin	tone	450
32.	Saci hârtie	mii buc.	500

Lista „B/1991"
a mărfurilor de export din Republica Populară Socialistă Albania în România

Nr. crt.	Denumirea mărfii	U.M.	Cantitate sau valoare
1.	Minereu de crom 42%	mii tone	12
2.	Concentrat de crom	mii tone	11
3.	Ferocrom	tone	2.000
4.	Energie electrică	mil. KWh	100
5.	Cărbune energetic	mii tone	300
8.	Bitum de petrol	tone	1.000
7.	Sulf	tone	1.000
8.	Sârmă de cupru de 7,2 mm	tone	200
9.	Sârmă și conductori din cupru	mii $	2.000
10.	Conductori emailați din cupru	mii $	1.300