Monitorul Oficial 239/1991

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0239 - Partea I - Joi, 28 noiembrie year::1991

Legi

Lege privind alegerile locale

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Consiliile locale și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Consiliile județene se aleg prin vot indirect.

Consiliile locale și județene se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă.

Primarii comunelor și orașelor se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.

Art. 2. - Cetățenii români, fără deosebire de naționalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercită, în mod egal, drepturile electorale.

Art. 3. - Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.

Pentru alegerea consiliului local și a primarului fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.

Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul sau municipiul în care alegătorul își are domiciliul.

Art. 4. - Au dreptul de a fi aleși consilieri sau primari cetățenii cu drept de vot care au împlinit vârsta de 23 de ani.

Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.

Art. 5. - Nu pot alege:

a) alienații sau debilii mintal puși sub interdicție;

b) persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească.

Nu pot fi aleși:

a) militarii activi, judecătorii sau procurorii;

b) cei care fac parte din categoriile prevăzute la lit. a) și b) ale alineatului precedent;

c) cei condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcții politice, juridice sau administrative, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infracțiuni intenționate, dacă nu au fost reabilitați;

d) cei care au contracte încheiate pentru executare de lucrări, prestări de servicii ori de furnizare cu administrația respectivă, fie direct, fie prin intermediari.

Art. 6. - Candidaturile pentru consiliile locale și județene, cât și cele pentru primari se depun de către partidele și formațiunile politice, legal constituite. Se pot depune și candidaturi independente, în condițiile prezentei legi.

O persoană poate candida pentru un singur consiliu local și pentru o singură funcție de primar.

Art. 7. - Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 60 de zile înaintea votării.

Capitolul II

Organizarea alegerilor pentru consiliile locale și pentru primari

Secțiunea 1

Circumscripțiile electorale

Art. 8. - Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună și oraș, respectiv municipiu, constituie o circumscripție electorală.

Art. 9. - Numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ și din municipiul București se face de către prefecți, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

Art. 10. - Circumscripțiile electorale pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor se aduc la cunoștința populației de către consiliile locale în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor.

Secțiunea a 2-a

Secțiile de votare

Art. 11. - În localități se organizează secții de votare, după cum urmează:

a) în localitățile cu populație de peste 2.000 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de locuitori;

b) în comunele cu populație sub 2.000 de locuitori, o singură secție de votare.

Se pot organiza secții de votare și în satele sau grupurile de sate cu populație până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 5 km față de sediul secției de votare din reședința comunei.

Pentru militarii în termen se vor organiza secții de votare pe lângă unitățile militare, dacă au cel puțin 50 de alegători.

Art. 12. - La aceeași secție de votare, alegătorii votează atât pentru consiliul local, cât și pentru primar.

Art. 13. - Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se fac de către consiliile orășenești și comunale, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.

Primarul aduce la cunoștința alegătorilor delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, în termenul prevăzut la alin. 1, indicând și sediul secției de votare.

Secțiunea a 3-a

Listele electorale

Art. 14. - Listele electorale cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea în care se organizează alegeri. Listele electorale se întocmesc de către primari.

Ele se întocmesc separat pentru fiecare secție de votare: la comune, pe sate, iar la orașe, municipii și sectoarele municipiului București, pe străzi, și vor cuprinde: numele și prenumele, vârsta și domiciliul alegătorilor, în ordinea alfabetică a acestora, precum și numărul circumscripției electorale din care face parte alegătorul.

Listele electorale se semnează de primar și de secretar.

Militarii în termen, cu drept de vot, vor fi înscriși în liste speciale, întocmite pe unități militare și semnate de comandanții acestora.

Art. 15. - Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

Art. 16. - Primarul va afișa listele electorale cu cel puțin 30 de zile înainte de data alegerilor, în locuri publice și în mod vizibil.

Locurile de afișare, precum și posibilitatea verificării înscrierilor făcute în liste vor fi aduse la cunoștință publică prin orice mijloace de publicitate de către primar.

Listele electorale se vor afișa și la fiecare secție de votare pentru alegătorii ce votează la acea secție.

Originalul listelor electorale se păstrează la judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite, iar pentru militarii în termen se păstrează la unitate.

Art. 17. - Cetățenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale. Împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau a oricăror erori se poate face întâmpinare la primarul care a întocmit lista.

Primarul este obligat să soluționeze întâmpinarea, în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, prin dispoziție.

Împotriva dispoziției se poate face contestație în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestația se soluționează în cel mult 3 zile de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află secția de votare. Hotărârea judecătorească este definitivă, executorie și se comunică celor interesați în 24 de ore de la pronunțare.

Art. 18. - În cazul schimbării domiciliului în altă localitate, după afișarea listelor electorale, primarul va elibera alegătorului o adeverință privind exercitarea dreptului de vot, făcând mențiune despre aceasta în listele electorale.

În ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegătorul va fi înscris într-o listă electorală separată de către biroul electoral al secției de votare, pe baza adeverinței prevăzute în alin. 1 și a actului doveditor al schimbării domiciliului.

Art. 19. - Primarul va comunica fiecărei comisii electorale de circumscripție numărul alegătorilor aparținând de această circumscripție, cu cel puțin 29 de zile înainte de data alegerilor.

Primarul predă birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu 2 zile înainte de data alegerilor, un exemplar al listei de alegători.

Secțiunea a 4-a

Comisiile electorale și birourile electorale

Art. 20. - Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se constituie:

a) comisii electorale de circumscripție;

b) birouri electorale ale secțiilor de votare.

Art. 21. - Comisiile electorale de circumscripție ale comunelor se constituie dintr-un număr de 7 membri, cele ale orașelor și municipiilor din 9 membri, iar a municipiului București din 15 membri.

Comisiile electorale de circumscripție ale comunelor sunt formate din 2 magistrați și 5 reprezentanți ai partidelor și formațiunilor politice care participă la alegeri în localitatea respectivă.

Comisiile electorale de circumscripție ale orașelor și municipiilor sunt formate din 2 magistrați și 7 reprezentanți ai partidelor și formațiunilor politice care participă la alegeri în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Comisia electorală de circumscripție a municipiului București este formată din 4 magistrați și 11 reprezentanți ai partidelor și formațiunilor politice care participă la alegeri în municipiul București.

Desemnarea magistraților se face în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele tribunalului județean și, respectiv, al municipiului București, dintre cei înscriși pe o listă cuprinzând pe toți magistrații din județ sau, după caz, din municipiul București.

În cazul în care numărul magistraților este insuficient, lista va fi completată de către prefecți cu alți juriști sau alte persoane care au o reputație neștirbită și care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politică.

Președintele tribunalului județean, respectiv al municipiului București, va desemna pe președintele comisiei electorale de circumscripție și pe locțiitorul acestuia.

Completarea comisiilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor și formațiunilor politice se face, în termen de 2 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, de către președintele comisiei electorale de circumscripție, din reprezentanții nominalizați de către partide și formațiuni politice. Propunerile transmise peste acest termen nu se iau în considerare.

În situația în care mai multe partide sau formațiuni politice au propus același număr de candidați pe liste, desemnarea membrilor acestora în comisie se face de către președintele acesteia, prin tragere la sorți, în prezența reprezentanților partidelor și formațiunilor politice în cauză.

În scopul stabilirii partidelor și formațiunilor politice ai căror reprezentanți vor completa comisiile electorale de circumscripție, partidele și formațiunile politice, prin organele lor locale, vor comunica oficial, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a listelor și a candidaturilor, președintelui tribunalului județean ori celui al municipiului București, numărul candidaturilor depuse și rămase definitive pentru fiecare consiliu local, respectiv pentru primar.

În cazul în care partidele și formațiunile politice nu nominalizează reprezentanții, președintele va completa comisia electorală de circumscripție prin includerea în aceasta, prin tragere la sorți, a unor persoane care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politică, din lista propusă de primar.

Art. 22. - Comisiile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri, potrivit competenței lor teritoriale;

b) veghează la întocmirea și afișarea, în termen, a listelor electorale și la organizarea, la timp, a secțiilor de votare;

c) înregistrează listele de candidați și candidaturile independente pentru consiliile locale, precum și candidaturile pentru primar; constată rămânerea definitivă a candidaturilor;

d) fac publicațiile și afișările necesare cu privire la listele de candidați și candidaturile pentru primar;

e) transmit prefecților, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere a listelor de candidați și a candidaturilor, semnele electorale ale partidelor și formațiunilor politice, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot;

f) primesc comunicarea numărului alegătorilor înscriși în listele electorale întocmite de primari; distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea „votat”;

g) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;

h) totalizează rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală, eliberând consilierilor și primarilor aleși certificatul doveditor al alegerii;

i) transmit consiliului local procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validării acestora; pentru primar, procesul-verbal se înaintează judecătoriei, iar pentru primarul general, Tribunalului municipiului București, în vederea validării alegerii;

j) organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin;

k) comunică date cu privire la alegeri și rezultatul acestora, prin prefecți, Comisiei Electorale Centrale și Guvernului și face cunoscut, prin presa locală, rezultatul alegerilor;

l) primesc de la birourile electorale ale secțiilor de votare și predau judecătoriilor, în a căror rază teritorială funcționează, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.

Art. 23. - Contestațiile asupra modului de constituire a comisiilor electorale de circumscripție se pot face în termen de 5 zile de la constituirea și completarea ei cu reprezentanții partidelor politice și se soluționează de către tribunale, în termen de 3 zile de la înregistrare.

Hotărârea este definitivă.

Art. 24. - Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt constituite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și 7-9 membri.

Președintele și locțiitorul său sunt, de regulă, juriști care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politică, desemnați de președintele tribunalului județean sau al municipiului București, prin tragere la sorți, dintre cei înscriși pe o listă întocmită de prefecți sau primari.

În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane care au reputație neștirbită și care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politică.

Desemnarea președintelui și locțiitorului acestuia, precum și completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare cu ceilalți membri se fac cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor.

Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor și formațiunilor politice care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși.

Lista nominală a reprezentanților partidelor și formațiunilor politice, din care vor fi desemnați membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, se depune la președintele comisiei electorale de circumscripție, cu cel puțin 20 de zile înaintea alegerilor.

Prevederile art. 21 alin. 9 și 11 se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorți efectuându-se de către președintele biroului electoral al secției de votare.

Art. 25. - Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:

a) primesc listele electorale întocmite de primari și, de la comisiile electorale de circumscripție, buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea „votat”;

b) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acesteia;

c) numără voturile și consemnează rezultatul acestora, pentru circumscripția electorală pentru care s-a votat la secția respectivă, atât pentru consiliul local, cât și pentru primar;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

e) înaintează comisiei electorale de circumscripție procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, împreună cu contestațiile depuse;

f) predau, cu proces-verbal, comisiei electorale de circumscripție buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.

Art. 26. - Contestațiile asupra modului de constituire și a componenței birourilor electorale ale secțiilor de votare se pot face în termen de 5 zile de la constituire și se soluționează de către comisiile electorale de circumscripție, în termen de 3 zile de la înregistrare. Hotărârea dată este definitivă.

Art. 27. - Comisiile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare lucrează valabil în prezența a jumătate plus unu din numărul total al membrilor și iau hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.

Art. 28. - Nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripție și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare candidații în alegeri, soții, cât și rudele și afinii până la gradul II, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.

Secțiunea a 5-a

Candidaturile

Art. 29. - Numărul consilierilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administrației publice locale.

Art. 30. - Propunerile de candidați pentru consilierii locali și pentru primari se fac pe circumscripții electorale și se depun la comisiile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

Art. 31. - Propunerile de candidați se fac în scris, în 3 exemplare, de către partidele sau formațiunile politice care participă la alegeri, sub semnătura conducerii locale a acestora sau, în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor acestora. Candidatul independent este obligat să depună o declarație autentificată de notariatul de stat, care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor, precum și declarația de acceptare a candidaturii.

Listele cuprinzând propunerile de candidaturi vor fi însoțite de declarații de acceptare a candidaturii.

Listele comune ale mai multor partide sau formațiuni politice se vor semna de conducerile locale ale acestora.

Art. 32. - O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală.

Art. 33. - Partidele și formațiunile politice vor putea propune câte o listă de candidați în fiecare circumscripție electorală pentru consiliul local și câte un singur candidat pentru funcția de primar.

Art. 34. - Candidații independenți pentru funcția de consilier vor trebui să fie susținuți de minimum unu la sută din numărul total al alegătorilor înscriși în liste, împărțit la numărul de consilieri ce pot fi aleși în comuna sau orașul respectiv, dar nu mai puțin de 50.

Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum unu la sută din numărul total al alegătorilor înscriși în liste pentru circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 150.

Art. 35. - Comisia electorală de circumscripție examinează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru lista de candidaturi și candidați și le înregistrează pe cele conforme acestora.

Un exemplar din propunerile de liste și de candidaturi se păstrează la comisia electorală de circumscripție, un altul se înregistrează la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală, respectiv la Tribunalul municipiului București; cel de-al treilea, certificat de comisia electorală de circumscripție, se restituie depunătorului.

Art. 36. - Candidaturile pot fi contestate de către alegători, partide sau formațiuni politice, în termen de 10 zile de la expirarea termenului de depunere a acestora.

Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătorie, respectiv Tribunalul municipiului București. Hotărârea este definitivă și executorie, comunicându-se celor interesați în termen de 24 de ore de la pronunțare.

Art. 37. - La expirarea termenului de depunere a candidaturilor se încheie un proces-verbal, semnat de membrii comisiei electorale de circumscripție.

Candidaturile se fac publice de către comisiile electorale de circumscripție, prin presă și prin afișare la secțiile de votare, cu precizarea numelui și prenumelui, domiciliului, apartenenței politice, profesiei și ocupației candidatului.

După expirarea termenelor prevăzute la art. 36, candidaturile rămân definitive, comisia electorală de circumscripție consemnând aceasta într-un proces-verbal.

Secțiunea a 6-a

Buletinele de vot

Art. 38. - Modelele buletinelor de vot se stabilesc de către Guvern și sunt diferite pentru consiliile locale și pentru primari.

Art. 39. - Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv de candidați independenți, în așa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ștampilei de control.

Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte două coloane pe aceeași pagină.

În unghiul din partea stângă de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formațiunii politice sau coaliției care participă la alegeri ori, după caz, mențiunea „candidat independent”, respectiv „listă de candidați independenți”.

Patrulaterul va purta în unghiul din partea dreaptă de sus semnul electoral al partidului sau formațiunii politice, ori, după caz, semnele partidelor în coaliție.

În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidați identificați prin nume și prenume, în ordinea rezultată prin tragerea la sorți efectuată de către comisia electorală de circumscripție. Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului, în ordinea înregistrării candidaturilor.

Pentru alegerea primarului se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele și prenumele candidatului, în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de comisia electorală de circumscripție. Dispozițiile alin. 2, 3 și 4 sunt aplicabile.

Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către comisia electorală de circumscripție, ținând seama de numărul patrulaterelor, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea numelui candidaților și a celorlalte date prevăzute la alin. 5 și 6.

Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă și suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.

Art. 40. - Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid și formațiune politică, în cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. Se pot stabili semne electorale și de către coalițiile de partide.

Partidele și formațiunile politice care au participat la alegerile anterioare își păstrează semnele electorale, dacă nu solicită modificarea sau schimbarea lor.

Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept și bunelor moravuri.

În toate circumscripțiile electorale, partidele și formațiunile politice vor utiliza același semn electoral.

Semnele electorale se comunică de către partidele și formațiunile politice, precum și de către coalițiile de partide, comisiilor electorale de circumscripție, în termenul stabilit la alin. 1.

În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide sau formațiuni politice, ori de coaliții de partide, atribuirea semnului se va face prin tragere la sorți de către Comisia Electorală Centrală în termen de 5 zile. Rezultatul tragerii la sorți se comunică celor interesați în termen de 24 de ore. Atribuirea atrage după sine schimbarea semnului electoral de către celelalte partide sau formațiuni politice ori coaliția de partide și comunicarea lui, în termen de cel mult 5 zile, comisiei electorale de circumscripție.

Comisia electorală de circumscripție comunică semnele electorale, în termen de 3 zile, prefecților, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.

Art. 41. - Imprimarea buletinelor de vot se asigură de comisiile electorale de circumscripție prin grija prefecților.

Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele vor fi imprimate cu litere de aceeași mărime, aceleași caractere și aceeași cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscriși în liste, cu un plus de zece la sută.

Buletinele vor fi tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.

Art. 42. - Buletinele de vot se preiau de la primar, pe bază de proces-verbal, de către președintele comisiei electorale de circumscripție împreună cu alți doi membri ai comisiei. Ele se predau birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel puțin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea și preluarea se fac pe bază de proces-verbal.

Art. 43. - La sediul consiliilor locale și centrelor de afișare a listelor electorale, precum și la secțiile de votare se va afișa, în termen de 5 zile, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat și anulat de președintele comisiei electorale de circumscripție.

Art. 44. - La cererea partidelor, formațiunilor politice sau a candidaților independenți care participă la alegeri, comisia electorală de circumscripție va elibera, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate și anulate.

Secțiunea a 7-a

Campania electorală

Art. 45. - Campania electorală începe la data aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și se încheie cu 2 zile înainte de ziua alegerilor.

Art. 46. - În campania electorală, candidații, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

Art. 47. - Primarii sunt obligați ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziție locuri speciale pentru afișaj electoral, ținând seama de numărul partidelor și formațiunilor politice care declară că vor depune liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar, cât și de candidații independenți. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

Este interzisă utilizarea locurilor speciale de afișaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un partid, formațiune politică sau candidat independent.

Art. 48. - Este interzisă subvenționarea campaniei electorale cu fonduri primite din străinătate sau nedeclarate public.

Capitolul III

Desfășurarea alegerilor

Art. 49. - Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare, care se asigură de către primari.

Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul președintelui.

Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea și corectitudinea operațiunilor de votare.

Președintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

Art. 50. - În ziua alegerilor, la ora 5,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor, după care închide și sigilează urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.

Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control pe buletinele de vot.

Art. 51. - Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții.

Puterile lui, în această privință, se întind și în afara sediului secției de votare, până la o distanță de 500 metri.

La desfășurarea operațiunilor de votare pot participa observatori străini și observatori naționali, acreditați în acest scop.

Pot fi acreditați, ca observatori naționali, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului și sunt legal constituite.

Persoanele desemnate de aceste organizații nu pot fi membri ai vreunui partid sau formațiuni politice.

Acreditarea observatorilor naționali poate fi contestată la Comisia Electorală Centrală.

În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-mediei române și străine, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecților.

Art. 52. - Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 6,00 și se termină la ora 21,00. În cazul în care se constată că mai sunt alegători care nu au votat, președintele biroului electoral al secției de votare poate prelungi, cu aprobarea președintelui comisiei electorale de circumscripție, timpul votării până cel mai târziu la ora 24,00, când votarea se declară încheiată.

Art. 53. - Alegătorii vor vota numai la secția de votare unde au fost înscriși în listele electorale.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi va încredința buletinele de vot și ștampila de votare.

Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

Ștampila cu mențiunea „votat” trebuie să fie rotundă și astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este respectat.

În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează și se va da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se mențiunea despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplică ștampila cu mențiunea „votat” și data.

Art. 54. - Președinții, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și personalul însărcinat cu menținerea ordinii vor vota la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile respective, dacă domiciliază în localitatea pentru care se votează la această secție.

Militarii în termen vor vota pentru consiliul local și primarul localității în care se află unitatea militară.

Art. 55. - Candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de președinte prin orice mijloace. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților polițienești.

Art. 56. - Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

Suspendarea nu poate depăși o oră și va fi anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși 2 ore.

În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în același timp.

Cei care, în baza art. 51 alin. 7, pot asista la votare nu pot fi obligați să părăsească sala de vot în acest timp.

Art. 57. - Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoțitor ales de el.

Art. 58. - Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituțiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internați, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială și cu materialul necesar votării, la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

În cazurile prevăzute la alin. 1, votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnată de președintele biroului electoral al secției de votare.

Art. 59. - La ora 21,00 sau în situația prevăzută la art. 52, la ora 24,00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată.

Capitolul IV

Stabilirea și constatarea rezultatelor alegerilor

Secțiunea 1

Stabilirea rezultatelor votării

Art. 60. - După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neîntrebuințate și la deschiderea urnelor, în prezența membrilor biroului și, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare.

Președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent sau al candidatului pentru funcția de primar votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți.

Sunt nule buletinele care nu poartă ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ștampila „votat” sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor exprimate.

Rezultatul se va consemna în două tabele separate, pentru consiliile locale și pentru primar; unul va fi ținut de către un membru al biroului electoral și altul de către candidații prezenți.

În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votanților, numărul voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar, precum și numărul voturilor întrunite de fiecare.

Art. 61. - După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile și pentru primar câte un proces-verbal, în două exemplare.

Procesul-verbal va cuprinde:

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegători;

b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor obținute de fiecare listă de candidați sau candidat independent;

f) numărul voturilor obținute de fiecare dintre candidați pentru funcția de primar;

g) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestațiilor și a modului lor de soluționare, precum și a contestațiilor înaintate comisiei electorale de circumscripție.

Procesele verbale se vor semna de președinte și membrii biroului electoral al secției de votare și vor purta ștampila acesteia.

Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

Art. 62. - În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni.

Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.

Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

Art. 63. - Pentru fiecare consiliu local și pentru primar se întocmește câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției, precum și buletinele nule și cele contestate. Dosarele sigilate și ștampilate se vor înainta comisiei electorale de circumscripție, de către președintele și membrii biroului electoral al secției de votare, cu pază militară, în cel mult 24 de ore de la închiderea votării.

Secțiunea a 2-a

Constatarea rezultatelor alegerilor

Art. 64. - După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și întâmpinărilor primite, comisia electorală de circumscripție procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea de mandate, în condițiile prezentei legi.

În acest scop, comisia electorală de circumscripție consemnează, pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare listă de candidați sau candidați independenți, numărul de voturi obținute.

De asemenea, se vor adiționa pentru fiecare candidat la funcția de primar numărul de voturi obținute.

La lucrările efectuate de comisia electorală de circumscripție pot asista persoanele care au dreptul să staționeze în localul secției de votare în timpul alegerilor.

Art. 65. - Dacă din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale dintr-o circumscripție electorală au votat mai puțin de jumătate plus unu, comisia electorală de circumscripție face mențiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri.

Noile alegeri au loc, de drept, la 2 săptămâni de la data alegerilor precedente, în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste de candidați și candidaturi, precum și aceleași liste electorale.

Alegerile se consideră valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Art. 66. - Repartizarea mandatelor de consilieri se face astfel:

a) în prima etapă, numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți, se stabilește de comisia electorală de circumscripție în funcție de coeficientul electoral, determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații independenți la numărul total al consilierilor din circumscripția respectivă; comisia electorală de circumscripție va repartiza fiecărei liste atâtea mandate de câte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectivă; atribuirea mandatelor de pe fiecare listă se va face în ordinea înscrierii candidaților pe listă și va începe cu lista de candidați pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obținut un număr cel puțin egal cu coeficientul electoral.

Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor, formațiunilor politice ori a candidaților independenți cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum și cele inferioare coeficientului electoral;

b) în etapa a II-a, comisia electorală de circumscripție va înregistra numărul de voturi neutilizate pentru fiecare partid, formațiune politică, coaliție de partide sau candidat independent; mandatele neatribuite vor fi repartizate partidelor, formațiunilor politice, coalițiilor de partide sau candidaților independenți, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, câte unul pentru fiecare partid, formațiune politică, coaliție de partide și candidați independenți, până la epuizarea lor.

Candidații înscriși pe liste, care nu au fost aleși după epuizarea acestor etape, sunt declarați supleanți ai listelor respective.

Art. 67. - Pentru funcția de primar, centralizarea rezultatelor votării se face de comisia electorală de circumscripție. Este declarat primar candidatul care a întrunit votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul alegătorilor participanți la vot.

În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult 2 săptămâni, între candidații situați pe primele două locuri.

Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Art. 68. - În caz de paritate de voturi a cel puțin doi candidați pentru funcția de primar, se declară balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de 2 săptămâni. La acestea vor participa numai candidații care s-au aflat în situație de balotaj.

Art. 69. - Comisia electorală de circumscripție încheie un proces-verbal pentru consiliul local pentru care au avut loc alegerile și pentru primar, privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor și constatarea rezultatelor alegerilor.

Procesul-verbal va cuprinde:

a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală, potrivit listelor de alegători;

b) numărul total al voturilor exprimate;

c) numărul total al voturilor obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

d) numărul voturilor obținute de fiecare dintre candidați pentru funcția de primar;

e) numărul voturilor nule;

f) numele și prenumele candidaților aleși pentru fiecare consiliu local și partidul sau formațiunea politică care i-a propus, respectiv mențiunea de candidat independent;

g) numele și prenumele primarului ales și partidul sau formațiunea politică care l-a propus sau mențiunea de candidat independent;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestațiilor și hotărârilor luate de comisia electorală de circumscripție, care sunt definitive.

Procesele-verbale se semnează de către președinte și ceilalți membri ai comisiei electorale de circumscripție și vor purta ștampila acesteia.

Procesul-verbal pentru consiliul local, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând câte un dosar încheiat, sigilat și semnat de membrii comisiei electorale de circumscripție, se înaintează consiliului local în vederea validării alegerilor.

Pentru primar, dosarul format potrivit alin. 2 se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost ales.

Comisia electorală de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerii consilierilor locali și primarului.

Câte un exemplar al proceselor-verbale se trimite în termen de 24 de ore la tribunalul județean sau al municipiului București, care îl va înainta Comisiei Electorale Centrale.

Capitolul V

Alegerea consiliilor județene

Art. 70. - Pentru alegerea consiliilor județene, fiecare județ constituie o circumscripție electorală.

Art. 71. - Alegerea membrilor consiliilor județene se face prin vot indirect, de către un corp de electori, în termen de 30 de zile de la constituirea consiliilor locale din județe.

Corpul de electori este format din totalitatea membrilor consiliilor locale din județul respectiv, legal constituite.

Art. 72. - Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se constituie o comisie electorală de circumscripție județeană, în termen de 3 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din județ.

Comisia prevăzută la alin. 1 este formată din președintele tribunalului județean, ca președinte, 3 judecători și 11 reprezentanți ai partidelor și formațiunilor politice care participă la alegeri, desemnați în condițiile art. 21 alin. 8 din prezenta lege, ca membri.

Art. 73. - Comisia electorală de circumscripție județeană are următoarele atribuții:

a) stabilește data și locul alegerilor; întocmește lista electorilor și convoacă corpul de electori în alegeri;

b) primește, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și înregistrează listele de candidați depuse de partidele, formațiunile politice și coalițiile de partide, precum și candidaturile independenților;

c) face publice candidaturile înregistrate, rezolvă eventualele contestații și constată rămânerea lor definitivă;

d) stabilește ordinea de înscriere pe buletinul de vot a listelor de candidați;

e) ia măsuri pentru tipărirea buletinelor de vot;

f) urmărește asigurarea condițiilor necesare pentru exercitarea votării;

g) distribuie buletinele de vot electorilor;

h) asigură menținerea ordinii la locul votării și supraveghează efectuarea operațiunilor de votare;

i) procedează la numărarea voturilor și la stabilirea rezultatului votării;

j) aduce la cunoștința corpului de electori și a cetățenilor rezultatul votării.

Comisia electorală județeană lucrează valabil în prezența a jumătate plus unu din numărul total al membrilor și ia hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.

Art. 74. - Numărul consilierilor pentru consiliile județene este cel prevăzut în Legea administrației publice locale.

Art. 75. - Fiecare partid, formațiune politică sau coaliție de partide care a obținut locuri în consiliile locale din județ poate depune câte o listă de candidaturi pentru consiliul județean. Poate candida și consilierul local independent.

Listele de candidați se depun în termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din județ, la comisia electorală de circumscripție județeană.

Prevederile art. 31, art. 32 și art. 35 se aplică în mod corespunzător.

Candidaturile pot fi contestate, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de către partide, formațiuni politice sau coaliții de partide care au liste de candidați prezentate, de candidații independenți, precum și de către electori.

Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează, în termen de 3 zile, de către tribunalul județean. Hotărârea este definitivă și executorie și se comunică celor interesați în 24 de ore de la pronunțare.

Art. 76. - După expirarea termenelor prevăzute la art. 75, candidaturile rămân definitive, comisia electorală de circumscripție consemnând aceasta într-un proces-verbal.

Art. 77. - Stabilirea modelului buletinului de vot se face de către Guvern, iar imprimarea acestuia se face cu respectarea prevederilor art. 39, art. 40 și art. 41 alin. 2 din prezenta lege.

Înscrierea listelor de candidați pe buletinul de vot se face în funcție de ordinea descrescătoare a procentului obținut de fiecare partid sau formațiune politică în alegerile locale la nivelul întregului județ, prin raportarea numărului de voturi exprimate pentru candidații săi la numărul total de voturi valabil exprimate.

Candidații independenți se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor.

Art. 78. - Buletinele de vot se tipăresc cu cel puțin 5 zile înaintea alegerilor și se preiau, pe bază de proces-verbal, de către președintele comisiei electorale de circumscripție, de la prefect.

Art. 79. - La consiliile locale din județ și la locul votării se afișează câte un buletin de vot după ce a fost vizat și anulat de președintele comisiei electorale de circumscripție județeană.

Art. 80. - Exercitarea dreptului de vot de către electori se face la reședința județului, în ziua și locul stabilite de comisia electorală de circumscripție județeană.

Localul în care se desfășoară votarea va fi amenajat prin grija prefectului, astfel încât să asigure exprimarea directă și secretă a votului.

Votarea are loc într-o singură zi; ea începe la ora 8,00 și se termină la ora 20,00.

Prevederile art. 51 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător.

Art. 81. - La locul votării, fiecare elector primește din partea președintelui comisiei electorale de circumscripție câte un buletin de vot, după ce a fost identificat în lista electorilor, pe baza buletinului de identitate.

Electorii își exprimă votul prin aplicarea ștampilei cu mențiunea „votat” în patrulaterul corespunzător partidului, formațiunii politice, coaliției partidelor politice sau candidatului independent pentru care optează.

După această operațiune, electorii vor îndoi buletinul de vot astfel ca pagina albă, care poartă ștampila de control, să rămână în afară, introducându-l apoi în urnă.

Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul acestuia a fost respectat.

Art. 82. - Candidații și oricare dintre electori au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de președinte prin orice mijloace. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele va opri de la votare pe cel contestat și va sesiza autoritățile polițienești.

Art. 83. - După terminarea votării, președintele comisiei electorale de circumscripție declară alegerile încheiate, procedând la anularea buletinelor de vot neîntrebuințate și la deschiderea urnei în prezența membrilor comisiei și, după caz, a persoanelor care au avut dreptul să asiste la votare.

În continuare, președintele comisiei electorale de circumscripție procedează la stabilirea și consemnarea rezultatului votării, prevederile art. 60 alin. 2, 3, 4 și 5 aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 84. - Alegerile sunt considerate valabile dacă au participat la vot cel puțin două treimi din numărul total al electorilor.

Dacă nu a fost întrunită majoritatea prevăzută în alineatul precedent, comisia electorală de circumscripție consemnează această situație în procesul-verbal, urmând să se organizeze un alt scrutin, în termen de 10 zile, în aceleași condiții. La al doilea tur de scrutin, alegerile se consideră valabile dacă participă la vot jumătate plus unu din numărul total al electorilor.

Art. 85. - În cazul în care alegerile sunt considerate valabile, comisia electorală de circumscripție procedează la repartizarea mandatelor, în conformitate cu prevederile art. 66, care se aplică în mod corespunzător.

Art. 86. - Cu privire la operațiunile de votare, stabilirea rezultatului votării și repartizarea mandatelor, comisia electorală de circumscripție încheie un proces-verbal, în trei exemplare, care va cuprinde:

a) numărul electorilor, potrivit listei de electori;

b) numărul electorilor prezenți la vot;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul de voturi obținute de fiecare listă de candidați și de către fiecare candidat independent;

f) numele și prenumele candidaților declarați aleși, precum și partidul sau formațiunea politică care i-a propus;

g) numele și prenumele candidaților independenți declarați aleși;

h) expunerea pe scurt a eventualelor contestații și a hotărârilor luate de comisia electorală de circumscripție, care sunt definitive.

Procesul-verbal se semnează de către președinte și de ceilalți membri ai comisiei și va purta ștampila acesteia.

Copii ale procesului-verbal, certificate de către președinte și purtând ștampila comisiei electorale de circumscripție, vor fi înmânate, la cerere, fiecărui membru al comisiei.

Un exemplar al procesului-verbal se înaintează consiliului județean, în vederea validării mandatelor consilierilor aleși.

Art. 87. - Exemplarul original al procesului-verbal, însoțit de o copie, contestațiile privitoare la operațiunile de votare și stabilire a rezultatului votării, împreună cu hotărârile date și celelalte documente întocmite, formând un dosar sigilat și semnat de președintele comisiei, se înaintează tribunalului județean. O dată cu dosarul se depun și buletinele de vot întrebuințate și neîntrebuințate, ștampila de control și celelalte ștampile necesare votării.

Tribunalul județean va înainta o copie a procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, în condițiile art. 69 alin. ultim.

Art. 88. - Comisia electorală de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerii consilierilor.

Capitolul VI

Contravenții și infracțiuni

Art. 89. - Constituie contravenții, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracțiuni, următoarele fapte:

a) înscrierea cu bună știință a unei persoane în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum și încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de alegători; refuzul de a primi, a înregistra și a soluționa întâmpinările privind omisiunile și înscrierile greșite în listele electorale;

b) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

c) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;

d) afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor prezentei legi;

e) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidați;

f) neaducerea la cunoștință publică, de către membrii comisiilor electorale de circumscripție, a propunerilor de candidaturi;

g) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art. 51 alin. 7;

h) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi, potrivit dispozițiilor art. 51 alin. 2;

i) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului înscris în listă și care prezintă act de identitate, precum și înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă acest act;

j) întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor art. 61;

k) părăsirea localului secției de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor și de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secției de votare;

l) continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispozițiilor art. 45, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secțiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 51 alin. 2, să voteze sau să nu voteze anumite partide, formațiuni politice, coaliții de partide sau candidați.

Art. 90. - Contravențiile prevăzute de art. 89 lit. c), d) și g) se sancționează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. e), f), j), k) și l) cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), h) și i) cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 15.000 la 30.000 lei.

Art. 91. - Constatarea contravențiilor prevăzute de art. 89 se face prin proces-verbal întocmit de către:

a) ofițerii și subofițerii de poliție, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), f), g), h), i) și l);

b) primarii și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d) și f);

c) președintele comisiei electorale de circumscripție, pentru faptele prevăzute la lit. e), j) și k).

În cazul contravențiilor prevăzute la lit. c), d), e), f), g), j), k) și l), o dată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica și amenda.

Contravențiilor prevăzute la art. 89 le sunt aplicabile și dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la lit. a), b), h) și i) se va înainta judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția, care va aplica sancțiunea.

Art. 92. - Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin. 1, s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.

Tentativa se pedepsește.

Art. 93. - Violarea, prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepsește.

Art. 94. - Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pentru un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegători, în același scop, sau exercitarea dreptului de vot cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. 2 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 95. - Tipărirea și utilizarea de buletine false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la comisiile și birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Tentativa se pedepsește.

Art. 96. - Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Tentativa se pedepsește.

Art. 97. - Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Art. 98. - Limitele pedepselor pentru infracțiuni prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepția celor prevăzute de art. 92-97, săvârșite în legătură cu desfășurarea alegerilor, potrivit cap. III din prezenta lege, se majorează cu jumătatea maximului special.

Art. 99. - Pentru toate infracțiunile săvârșite în legătură cu alegerea consilierilor și a primarilor, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

Capitolul VII

Dispoziții finale

Art. 100. - Pentru asigurarea respectării și aplicării corecte a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia Electorală Centrală, formată din 7 judecători de la Curtea Supremă de Justiție, desemnați, prin tragere la sorți, de către președintele acesteia.

Comisia Electorală Centrală se constituie în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

Comisia primește și soluționează contestațiile cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența comisiilor electorale de circumscripție și instanțelor judecătorești. De asemenea, soluționează contestațiile care privesc cazurile de fraudă electorală și cele referitoare la încălcarea prevederilor art. 48 din prezenta lege.

Comisia Electorală Centrală acreditează observatorii străini și naționali, delegații mass-mediei române și străine, centralizează datele privind rezultatul alegerilor locale și le dă publicității prin presă și Monitorul Oficial al României.

În exercitarea atribuțiilor sale, Comisia Electorală Centrală emite hotărâri cu votul majorității membrilor săi.

În cazul constatării fraudei electorale, comisia dispune anularea rezultatelor alegerilor și organizarea de noi alegeri în termen de cel mult 2 săptămâni.

Comisia Electorală Centrală, în cazul în care constată încălcarea prevederilor art. 48, va dispune anularea voturilor și a mandatelor acordate partidului, formațiunii politice sau candidatului independent în cauză și restabilirea rezultatului alegerilor în condițiile art. 66 din prezenta lege.

Art. 101. - Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se suportă din bugetele locale. Cheltuielile Comisiei Electorale Centrale se suportă de Guvern.

Art. 102. - Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 103. - Consiliile locale și județene vor sprijini activitatea comisiilor și birourilor electorale cu personal tehnic auxiliar necesar pe perioada cât funcționează acestea.

Pe aceeași perioadă, membrii comisiilor și birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar, angajați cu contract de muncă, se consideră detașați.

Art. 104. - Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

Art. 105. - În sensul prezentei legi, organizațiile legal constituite aparținând minorităților naționale sunt asimilate partidelor și formațiunilor politice.

Art. 106. - În termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul va stabili modelul listelor electorale. De asemenea, va stabili, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ștampilei de control și al ștampilei necesare votării, al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării și al certificatului doveditor al alegerii consilierilor și primarului.

Art. 107. - Până la stabilirea prin lege a organizării administrativ-teritoriale a țării, Capitalei și a subdiviziunilor sale, prevederile cuprinse în prezenta lege referitoare la alegerea consiliilor locale și a primarilor se aplică, în mod corespunzător, municipiului București și sectoarelor acestuia, care constituie, fiecare, câte o circumscripție electorală.

Pentru alegerea Consiliului Sectorului agricol Ilfov se aplică, în mod corespunzător, prevederile cap. V din prezenta lege.

Art. 108. - La alegerile care au loc înainte de constituirea consiliilor locale și județene, atribuțiile și sarcinile prevăzute în prezenta lege pentru consiliile locale și primari se exercită de către primării, iar cele pentru consiliile județene, de către prefecturi. Sarcinile prevăzute în prezenta lege pentru prefecturi vor fi exercitate la municipiul București de către primăria acestuia.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 22 noiembrie 1991.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 22 noiembrie 1991.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind alegerile locale și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 26 noiembrie 1991 | Nr. 70.