Monitorul Oficial 174/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0174 - Partea I - Joi, 23 iulie year::1992

Decrete și legi

Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de prietenie, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Bulgaria

În temeiul art. 91 alin. (1) și art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Tratatul de prietenie, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Bulgaria, semnat la Sofia la 27 ianuarie 1992.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 13 martie 1992 | Nr. 53.

Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Bulgaria

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Bulgaria semnat la Sofia la 27 ianuarie 1992.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 31 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ionel Roman

București, 17 iulie 1992 | Nr. 74.

Tratat de prietenie, colaborare și bună vecinătate între România și Republica Bulgaria

România și Republica Bulgaria (denumite în continuare părți contractante),

• bazându-se pe tradițiile de prietenie, colaborare și bună vecinătate în relațiile dintre popoarele român și bulgar,
• apreciind că profundele schimbări politice și economice care au avut loc în ultima perioadă în cele două state, în Europa și în lume, deschid noi perspective favorabile dezvoltării relațiilor româno-bulgare,
• reafirmând atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite, ale Actului final de la Helsinki, ale Carteide la Paris pentru o nouă Europă și ale celorlalte înțelegeri convenite în cadrul procesului general european,
• subliniind că securitatea lor este indisolubil legată de securitatea tuturor statelor participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa și declarându-și voința de a contribui la dezvoltarea unor relații și la formarea unor mecanisme eficiente, care să garanteze securitatea fiecărui stat participant,
• conducând-se după concepția că stabilitatea, securitatea și colaborarea în Balcani reclamă întărirea încrederii și dezvoltarea conlucrării între statele din zonă în toate domeniile, pe baza egalității în drepturi și avantajului reciproc, și înțelegând răspunderea ce le revine pentru Transformarea peninsulei într-o zonă de pace trainică și înțelegere,

au hotărât să dezvolte și să aprofundeze pe o bază calitativ nouă relațiile dintre ele și, în acest scop, au convenit să încheie prezentul tratat.

Articolul 1

Părțile contractante vor dezvolta relațiile lor de prietenie, colaborue și bună vecinătate pe bază de încredere și respect reciproc.

Articolul 2

Părțile contractante își reafirmă hotărârea de a se conduce, în relațiile lor bilaterale, ca și în raporturile cu alte state, după principiile înscrise în Carta Organizației Națiunilor Unite și în Actul final de la Helsinki: egalitatea suverană și respectarea drepturilor inerente suveranității, nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu forța, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, reglementarea diferendelor exclusiv prin mijloace pașnice, neamestecul în treburile interne, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora de a dispune de ele însele, colaborarea între state, îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate, precum și după celelalte principii și norme general-acceptate ale dreptului internațional.

Articolul 3

Părțile contractante vor acționa, în spiritul Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, pentru transformarea Europei într-un spațiu unic al păcii trainice, al dreptului și al democrației și pentru crearea unor mecanisme eficiente de securitate și cooptare pe continent.

Cele două părți vor contribui la dezvoltarea colaborării între statele balcanice, la întărirea încrederii, păcii și stabilității în Balcani și la înfăptuirea unor proiecte regionale, ca element al procesului de edificare a unei Europe unite.

Articolul 4

Părțile contractante se vor abține de la amenințarea cu forța și folosirea forței în relațiile internaționale și vor rezolva toate diferendele dintre ele în mod exclusiv prin mijloace pașnică. Ele vor sprijini măsurile de securitate colectivă adoptate în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 5

Părțile contractante vor acționa pentru reducerea forțelor armate și armamentelor în Europa, la niveluri cât mai joase posibil și echilibrate, suficiente pentru apărare, inclusiv pentru convenirea de măsuri suplimentare față de cele prevăzute în Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa.

Ele vor adopta și vor pune în aplicare noi măsuri de încredere și stabilitate pe plan general-european, inclusiv în domeniul doctrinelor militare și al schinnbului de informații cu privire la activitățile militare.

Ele vor conveni să aplice, pe plan bilateral, ca și în zona Balcanilor, în scopul întăririi climatului de încredere și de transparență în activitatea lor militară, măsuri de încredere și stabilitate suplimentare față de cele prevăzute în documentele Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Articolul 6

Nici una dintre părțile contractante nu va admite ca teritoriul sau să fie folosit de un stat terț pentru comiterea unui act de agresiune armată împotriva celeilalte părți contractante și nu va acorda nici un fel de sprijin unui asemenea stat terț.

Dacă una dintre părți consideră că apare o situație care amenință sau încalcă interese esențiale ale sale de securitate sau integritatea sa teritorială, aceasta poate să solicite consultări neîntârziate cu cealaltă parte, în vederea examinării și convenirii măsurilor adecvate, inclusiv în cadrul instituțiilor europene, în scopul prevenirii evoluției negative a situației.

Articolul 7

Părțile contractante vor dezvolta colaborarea economică reciproc avantajoasă, inclusiv la nivel local și între întreprinderi. Ele vor asigura, în conformitate cu legislațiile lor, cele mai favorabile condiții pentru activități antreprenoriale, comerciale și alte activități economice pe teritoriul lor, desfășurate de persoane fizice și juridice ale celeilalte părți. Ele vor stimula, în primul rând, dezvoltarea diferitelor forme de cooperare în domeniile industriei și agriculturii, legăturile directe, schimbul de informații și de experiență între întreprinderi, firme și alți agenți economici din cele două țări, precum și crearea de întreprinderi și bănci mixte, inclusiv cu participarea unor parteneri din terțe țări.

Părțile vor stimula investițiile reciproce și vor asigura protecția lor.

Ele vor sprijini extinderea schimburilor turistice dintre cele două țări, precum și dezvoltarea unor forme adecvate de colaborare în domeniul turismului.

Părțile vor acționa pentru crearea unui spațiu economic european și pentru extinderea schimburilor și a cooperării pe continent.

Articolul 8

Părțile contractante vor dezvolta cooperarea în domeniul științei și tehnicii, al cercetărilor fundamentale și aplicative, în vederea folosirii realizărilor tehnicii moderne în industriei alte ramuri ale economiei lor.

Ele vor stimula contactele directe și realizarea de inițiative comune în aceste domenii, precum și cooperarea între unități de cercetare științifică, biblioteci și alte instituții similare.

Articolul 9

Părțile contractante vor extinde și perfecționa transporturile și comunicațiile dintre ele, inclusiv legăturile de tranzit și cele din zona de frontieră.

Ele vor acționa în vederea facilitării formalităților vamale și de frontieră pentru fluxurile de persoane și mărfuri care se deplasează între și prin cele două țări.

Articolul 10

Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniile culturii, învățământului, sănătății, asistenței sociale și sportului.

Pe baza unor acorduri și programe corespunzatoare, părțile vor extinde schimburile culturale în toate domeniile și la toate nivelurile. Ele vor stimula colaborarea între instituții culturale, uniuni de creație, instituții de învățământ superior, edituri, arhive, mijloace de informare în masă, precum și contactele directe între oameni de cultură și artă din cele două țări.

Ele vor stimula colaborarea și schimburile în domeniile radiodifuziunii și televiziunii, cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice.

Părțile se vor îngriji de moștenirea culturală, de ocrotirea și întreținerea monumentelor istorice ale fiecareia dintre părțile contractante, aflate pe teritoriul celuilalt stat.

Fiecare dintre părțile contractante va acționa pentru lărgirea posibilităților de predare a limbii celeilalte părți în școli, institute de învățământ superior și alte instituții și, în acest scop, va sprijini cealaltă parte în organizarea predării limbii și ridicarea calificării profesorilor.

Articolul 11

Părțile contractante acordă o importanță prioritară colaborării între ele în domeniul ocrotirii mediului înconjurător, atât în plan bilateral, cât și cu terțe țări și organizații internationale. În același mod, ele vor colabora pentru prevenirea poluării mediului înconjurător și pentru securitatea ecologică în Balcani, pe Dunare și în Marea Neagră.

Cele două părți vor conlucra în domeniul previzibilității calamităților naturale și pentru eliminarea consecințelor acestora.

Articolul 12

Părțile contractante vor sprijini extinderea contractelor între cetățenii celor două țări, precum și dezvoltarea colaborării între organizații sindicale, de femei, de tineret, sportive și de altă natură, între biserici și comunități religioase, fundații, partide și mișcări politice.

Articolul 13

Părțile contractante vor dezvolta colaborarea lor în domeniile juridic și consular și, în special, în probleme civile, penale și administrative, atât în scopul facilitării călătoriilor și vizitelor cetățenilor lor, cât și pentru soluționarea problemelor lor umanitare și sociale.

Cele două părți vor perfecționa baza juridică a relațiilor lor bilaterale.

Articolul 14

Părțile contractante vor colabora în lupta contra crimei organizate, a traficului ilegal de stupefiante și de arme, a contrabandei, a terorismului international și a exportului ilegal de opere de artă.

Articolul 15

Părțile contractante vor conlucra atât cu celelalte state dunărene, cât și cu celelalte state riverane Marii Negre, pentru dezvoltarea navigației și pentru extinderea colaborării în domeniile economiei, transporturilor, pescuitului și în alte activități de interes comun, pe Dunare și, respectiv, în Marea Neagră.

Articolul 16

Părțile contractante vor dezvolta relațiile lor reciproce prin realizarea de contacte la toate nivelurile și în toate domeniile. Ele vor organiza consultări la nivelul șefilor de stat și de guvern, pe probleme bilaterale și internaționale de interes comun.

Ele vor acorda o atenție specială extinderii contactelor între parlamentele celor două state, precum și între organele locale, îndeosebi în zonele de frontieră.

Ele vor stimula, de asemenea, contactele și colaborarea între instituțiile militare ale celor două țări, inclusiv întâlniri periodice la nivelul marilor state majore și la alte niveluri convenite.

Articolul 17

Acest tratat nu este îndreptat împotriva nici unui stat terț.

El nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor care decurg din acordurile și înțelegerile bilaterale și multilaterale în vigoare, încheiate de fiecare dintre cele două părți contractante cu alte state.

Articolul 18

Prezentul tratat se încheie pe termen de 20 de ani.

El va fi supus ratificării în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecareia dintre părțile contractante și va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare.

Valabilitatea sa se va prelungi automat de fiecare dată pe noi perioade de 5 ani, dacă una dintre părțile contractante nu va notifica în scris celeilalte părți hotărârea sa de a denunța tratatul, cel mai târziu cu un an înaintea expirării termenului de valabilitate respectiv.

Articolul 19

Prin intrarea în vigoare a acestui tratat își încetează valabilitatea Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală, semnat între cele două țări la 19 noiembrie 1970.

Semnat la Sofia la 27 ianuarie 1992, în două exemplare originale, fiecare în limba româna și în limba bulgară, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru Romania, Ion Iliescu

Pentru Republica Bulgaria, Jeliu Jelev

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Bulgaria

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Bulgaria și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 16 iulie 1992 | Nr. 156.

Decret pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de împrumut suplimentar dintre Comunitatea Economică Europeană și România

În temeiul art. 91 alin. (1) și art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Acordul de împrumut suplimentar dintre Comunitatea Economică Europeană și România în valoare de 185 milioane ECU, semnat la București la 28 februarie 1992 și la Bruxelles la 16 aprilie 1992.

Art. 2. - Acordul de împrumut suplimentar între Comunitatea Economică Europeană și România în valoare de 185 milioane ECU, semnat la București la 28 februarie 1992 și la Bruxelles la 16 aprilie 1992, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 4 mai 1992 | Nr. 95.

Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut suplimentar dintre Comunitatea Economică Europeană și România, semnat la București la 28 februarie 1992 și la Bruxelles la 16 aprilie 1992

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul de împrumut suplimentar dintre Comunitatea Economică Europeană și România în valoare de 185 milioane ECU, semnat la București la 28 februarie 1992 și la Bruxelles la 16 aprilie 1992.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 11 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ionel Roman

București, 17 iulie 1992 | Nr. 75.

Acord de împrumut suplimentar între Comunitatea Economică Europeană, in calitate de Împrumutător, și România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului

• Având în vedere că, Consiliul Comunităților Europene (consiliul), prin Decizia din 22 iulie 1991 privind acordarea de asistență financiară pe termen mediu pentru Romania, a hotărât să acorde României un împrumut în sumă maximă de 375 milioane ECU, pe o durata maximă de 7 ani, administrat de comisie în deplină consultare cu Comitetul Monetar,
• având în vedere că Împrumutătorul, Împrumutatul și agentul Împrumutatului au semnat la data de 28 noiembrie 1991 un Acord de împrumut (acordul) și un Memorandum de înțelegere (memorandumul), prin care Împrumutătorul s-a angajat să acorde Împrumutatului un împrumut într-o sumă totală de 375 milioane ECU,
• având în vedere că prima tranșă a împrumutului de 190.000.000 ECU, în conformitate cu art. 1 al acordului, a fost acordată și platită Împrumutatului la data de 30 ianuarie 1992,
• având în vedere decizia consiliului de a acorda a doua tranșă nu înainte de al patrulea trimestru al anului 1991, și numai ca urmare a verificării de către comisie, în colaborare cu Comitetul Monetar, că politica economică în Romania este în conformitate cu obiectivele acestui împrumut și condițiile acestuia sunt îndeplinite,
• având în vedere că, comisia și Comitetul Monetar, considerând că aceste condiții, stabilite în memorandum pentru acordarea celei de a doua tranșe, au fost îndeplinite de către România,

au convenit să suplimenteze acordul după cum urmează:

Articolul 1

A doua tranșă, în valoare de 185.000.000 ECU, este acordată prin prezentul acord conform acelorași condiții aplicabile primei tranșe, conform art. 1 al acordului.

Articolul 2

Prezentul Acord de împrumut suplimentar este parte integrantă a acordului și a memorandumului și, atât timp cât sunt relevanți, termenii și condițiile acordului sunt aplicabile Acordului de împrumut suplimentar și, în particular, toate contractele în legatură cu disponibilizarea celei de a doua tranșe, inclusiv un posibil swap, vor fi anexate la acord și vor constitui o parte integrantă a acestuia și vor fi tratate conform contractelor de împrumut, așa cum sunt acestea definite în acord.

Întocmit la Bruxelles, la data de 16 aprilie 1992, și la Bucuresti, la data de 28 februarie 1992, în trei exemplare originale în limba engleză.

România,
în calitate de Împrumutat, reprezentată de
George Danielescu, ministrul finantelor

Comunitatea Economică Europeană,
reprezentată de
Henning Cristofersen, vicepreședinte Comisia Comunităților Europene

Banca Națională a României,
în calitate de agent, reprezentată de
Mugur Isarescu, guvernator

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut suplimentar dintre Comunitatea Economică Europeană și România, semnat la București la 28 februarie 1992 și la Bruxelles la 16 aprilie 1992

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut suplimentar dintre Comunitatea Economică Europeană și România, semnat la București la 28 februarie 1992 și la Bruxelles la 16 aprilie 1992, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 16 iulie 1992 | Nr. 157.