Monitorul Oficial 120/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0120 - Partea I - Joi, 4 iunie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâri cuprinse în anexa la Hotărârea Guvernului României nr. 102/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 16 aprilie 1992

Guvernul României

Hotărâre privind constituirea Societății Comerciale cu capital integral străin „Delta Design" - S.A. București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă constituirea, în conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 96/1990, a Societății Comerciale cu capital integral străin denumită „Delta Design” - S.A. cu sediul în România, București, potrivit cu statutul convenit de acționari.

Capitalul social subscris de acționari este de 500.000 dolari S.U.A.

Obiectul de activitate cuprinde:

• activități de import, montaj, producție și comercializare pe piața internă și la export de produse din domeniul electronicii de vârf și informaticii;
• intermedierea unor operațiuni de transfer de tehnologii între întreprinderi românești și întreprinderi din străinătate;
• consulting;
• activitate de service după vânzare:
• construirea, administrarea și exploatarea de hoteluri și restaurante și de alte unități turistice și de agrement;
• operațiuni de import-export de materii prime, materiale, semifabricate, produse agricole, alimentare, industriale și bunuri de larg consum.

Art. 2. - Societatea se va putea aproviziona direct de la producătorii români cu mărfuri destinate exportului, cu plata parțial în valută convertibilă, într-o cotă care să acopere, cel puțin, valoarea energiei, materiilor prime și materialelor deficitare folosite.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 21 noiembrie 1990 | Nr. 1216.

Anexă

Statutul Societății Comerciale „Delta Desigin" -S.A. București

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, obiectul, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este „Delta Design” -S.A. În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile, și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.” de capitalul social și numărul de înregistrare la Registrul comerțului.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea Comercială „Delta Design” - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3

Obiectul de activitate al societății

Societatea va avea ca obiect:

A. Activități de import, montaj, producție și comercializare, pe piața internă și la export, de produse din domeniul electronicii de vârf și informaticii, astfel:

a) sisteme computerizate;

b) echipamente periferice:

• imprimante;
• sisteme de prelucrare, de depunere și distribuire a informației pe discuri fixe, bandă magnetică, discuri optice și magneto-optice;
• echipamente de vizualizare de înaltă finețe;

c) programe pentru:

• bănci de date;
• comunicații;
• calcul matematic specializat;
• limbaje de programare;
• inteligență artificială;
• urmărirea și conducerea proceselor productive;
• evidența și înregistrarea operațiunilor economice, inclusiv contabilitate;
• destinație specială;

d) tehnici și transfer de tehnologii în domeniile:

• proiectării, construcției și exploatării sistemelor de producție bazate pe, tehnica de calcul;
• construcției și producerii de echipament periferic pentru calculatoare;
• realizării și implementării produselor de software;
• instalării, punerii în funcțiune și exploatării unor linii tehnologice de produceri de echipamente electronice (calculatoare electronice, echipamente periferice etc.)

e) pregătirea și perfecționarea profesională a personalului tehnic al beneficiarilor din România ai societății, la sediul acesteia și/sau în străinătate.

B. Intermedierea unor operațiuni de transfer de tehnologii între întreprinderi românești și întreprinderi din străinățate.

C. Consulting.:

a) analiza necesităților de implementare a informaticii;

b) elaborarea schemelor de informatizare a unităților beneficiare, inclusiv Consulting în antrepriză totală.

Serviciile de consulting vor fi asigurate independent de livrarea de produse ale tehnicii de calcul.

D. Activitate de service după vânzare, asigurată de personalul tehnic specializat al societății.

E. Construirea, administrarea și exploatarea de hoteluri, restaurante și de alte unități turistice și de agrement.

F. Operațiuni de import-export de materii prime, materiale, semifabricate, produse agricole, alimentare, industriale și bunuri de larg consum și comercializarea acestora în lei și /sau valută.

G. Efectuarea oricăror operațiuni - și prestări de servicii, legate direct sau indirect de obiectul de activitate al societății.

Societatea Comercială „Delta Design” -S.A. București își va realiza obiectul de activitate în spații proprii sau închiriate, cu încasarea contravalorii produselor comercializate și a serviciilor prestate în lei și/sau în valută.

Articolul 4

Sediul social

Sediul societății este în România, București, sectorul 1, str. Biserica Amzei nr. 23.

El va putea fi schimbat în alt loc din România prin decizia adunării generale a acționarilor.

În funcție de necesități, societatea va putea deschide sucursale, filiale, agenții sau birouri în România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor.

Articolul 5

Durata societății

Durata societății este de 5 ani, începând de la data înregistrării societății la Registrul comerțului, aceasta puțind fi prelungită pe baza deciziei adunării generale.

Capitolul II

Capitalul social, acțiunile

Articolul 6

Capitalul social

Capitalul social este fixat la suma de 500.000 dolari S.U.A. și este împărțit în 100 acțiuni nominative în valoare de 5.000 dolari fiecare, în întregime subscrise de acționari, după cum urmează:

• de la nr. 1 la nr. 51 reprezintă aportul acționarului Iulian Rosengren, în valoare de 255.000 dolari S.U.A., respectiv 51% din capitalul social,
• de la nr. 52 la nr. 100 reprezintă aportul acționarului „Delta Lab Systems Ab” SUEDIA, în valoare de 245.000 dolari S.U.A., respectiv 49% din capitalul social.

Capitalul social subscris se va vărsa, în numerar și în natură, în termen de 30 de zile de la data înregistrării societății la Registrul comerțului, astfel:

A. Acționarul Iulian Rosengren 255.000 $ S.U.A.

• în numerar 76.500 $ S.U.A.
• în natură 178.500 $ S.U.A. 1;

1. calculatoare electronice și echipamente periferice 144.500 $ S.U.A,

2. 1 centrală telefonică 15.000 $ S.U.A.

3. 1 autoturism 10.000 $ S.U.A.

4. 2 telefax 4.000 $ S.U.A.

5. 2 fotocopier 2.000 $ S.U.A.

6. mobilier de birou 2.000 $ S.U.A.

7. 1 telex 1.000 $ S.U.A.

B. Acționarul „Delta Lab Systems Ab”: 245.000 $ S.U.A.

• în numerar 73.500 $ S.U.A.

• în natură: calculatoare electronice și echipamente periferice 171.500 $ S.U.A.

Se menționează că acționarii vor depune aportul în numerar la capitalul social în valută liber convertibilă, respectiv 150.000 $ S.U.A.

Evaluarea aportului în natură la capitalul social va fi făcută de o comisie de experți numită de acționari, din care va face parte și un expert autorizat de

Ministerul Finanțelor, în prețuri de comerț exterior, și care va întocmi un raport de constatare care va fi supus aprobării adunării generale a acționarilor. Transformarea în lei a valutei rezultate, din evaluările comisiei de experți se va face la cursul de schimb lei/dolari S.U.A. din ziua înregistrării aportului respectiv în evidențele societății.

În cazul în care aportul în natură se realizează la valori mai mici decât cele prevăzute în documentele de constituire, acționarul respectiv va vărsa diferențele în numerar.

Articolul 7

Acțiunile

Societatea va emite și înmâna acționarilor titlurile (acțiunile), cuprinzând:

• denumirea și durata societății;
• data constituirii societății, numărul de înregistrare la Registrul comerțului și numărul Monitorului Oficial în care s-a făcut publicarea;
• capitalul social, numărul acțiunilor și numărul de ordine, valoarea nominală a acțiunilor și vărsămintele efectuate;
• denumirea (numele și prenumele), sediul (domiciliul) acționarului.

Acțiunile ce reprezintă alte aporturi decât numerar vor purta și mențiunea netransmâsibilității lor timp de 2 ani de la data constituirii societății.

Titlurile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de consiliul de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 8

Majorarea capitalului

Capitalul social poate fi majorat pe baza deciziei adunării generale a acționarilor, prin emiterea de noi acțiuni reprezentând aportul în numerar sau în natură sau din beneficiile cuvenite acționarilor.

Acțiunile noi emise trebuie subscrise în totalitatea lor, libere de orice sarcini, iar valoarea lor trebuie vărsată la 30 de zile de la data deciziei adunării generale a acționarilor de majorare a capitalului.

Majorarea capitalului se poate face parțial sau total în natură, prin decizia adunării generale a acționarilor, pe baza evaluării, efectuată de experții desemnați de către acționari.

Articolul 9

Reducerea capitalului

Reducerea capitalului se poate face pe baza deciziei adunării generale a acționarilor.

Propunerea de reducere a capitalului trebuie comunicată de către consiliul de administrație expertului de gestiune al societății, cu cel puțin 30 de zile înainte de data adunării generale a acționarilor, care decide asupra acestei reduceri. Expertul de gestiune va trebui sâ refere asupra cauzelor și condițiilor reducerii.

Articolul 10

Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, precum și la alte drepturi prevăzute în statut.

Deținerea acțiunii implică adeziunea de plin drept la statut, cu toate modificările suferite.

Drepturile și obligațiile legate de acțiune urmează acțiunile, în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar acționarii sunt obligați numai la plata acțiunilor lor.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții numai asupra părții din beneficiul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuată în condițiile prezentului statut,

Articolul 11

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un singur proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau către terți se poate face pe baza deciziei adunării generale a acționarilor, luată în unanimitate, sau în alt mod convenit de acționari.

Oferta de cesiune trebuie să fie notificată de acționarul cedent societății și acționarilor, indicându-se persoana juridică sau fizică căreia urmează să i se cedeze acțiunile, precum și condițiile cedării.

Cesiunea către terți poate fi efectuată numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la data primirii notificării ofertei de cesiune, înăuntrul căruia acționarii au un drept de preempțiune.

Transferul se înregistrează în registrul de evidență a acțiunilor și se menționează pe titlu.

Articolul 12

Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unei acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul III

Consiliul de administrație

Articolul 13

Numire, organizare

Societatea este administrată de către un consiliu de administrație compus din 3 administratorii numiți de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, eu posibilitatea de a fi numiți pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.

Numirea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acționari în „aceeași proporție cu cota lor de participare la capital.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor numește un-nou administrator pentru completarea locului vacant. Adunarea generală va numi ca nou administrator o persoană indicată de același acționar care a desemnat pe predecesorul său..

Durata pe care este numit un administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

La constituirea societății, adunarea generală a acționarilor numește consiliul de administrație, format din trei membri.

Consiliul de administrație este condus de un președinte, numit de adunarea generală a acționarilor.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății, trimestrial și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a miei treimi din numărul membrilor săi și ia decizii cu majoritate simplă de voturi din numărul total al membrilor consiliului. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte.

Președintele numește un secretar fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor consiliului de administrație.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc conform ordinii de zi stabilite de consiliu, pe baza proiectului comunicat de președinte cu cel puțin 15 zile înainte. Ele se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se înscrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

Președintele îndeplinește și funcția de director general, asigurând conducerea curentă a societății, aduce la îndeplinire deciziile adunării generale și ale consiliului de administrație, în limitele obiectului activității societății.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație, pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de vicepreședinte;

Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în, limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și expertului de gestiune, la cererea acestora, toate documentele societății.

Președintele, vicepreședintele și membrii consiliului de administrație, directorul general și adjunctul acestuia sunt răspunzători, individual sau solidar, după caz, față de societate pentru prejudiciile, rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut și pentru greșeli în administrarea societății. în astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin decizia adunării generale a acționarilor.

Articolul 14

Atribuții

Consiliul de administrație are următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul român;

b) angajează și concediază personalul străin și stabilește drepturile și obligațiile acestuia, stabilește cota din venitul acestuia, care poate fi transferată în străinătate (în cazul în care este remunerat în lei, cota va fi până la 50% din acest venit);

c) elaborează și aprobă regulamentul interior al societății, prin care se stabilesc îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

d) aprobă operațiunile de încasări și plăți care depășesc suma de 50.000 $ S.U.A.;

e) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri (cu excepția mijloacelor fixe) a căror valoare depășește suma de 50.000 $ S.U.A.;

f) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

g) stabilește tactica și strategia de marketing;

h) aprobă încheierea sau rezilierea altor contracte;

i) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 3 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de beneficii și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de activitate și proiectul de buget al societății pe anul următor;

î) rezolvă alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

În toate problemele de mai sus, deciziile vor fi luate cu majoritatea simplă de voturi a membrilor consiliului.

Capitolul IV

Controlul societății

Articolul 15

Controlul societății

Gestiunea societății este controlată de acționari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se vor prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a beneficiilor și pierderilor.

Verificarea rezultatelor financiare se face de către un expert de gestiune, autorizat de Ministerul Finanțelor.

Expertul de gestiune are următoarele atribuții principale:

• la încheierea exercițiului financiar, controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de beneficii și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris, prin care propune aprobarea sau modificarea bilanțului și a contului de beneficii și pierderi;
• la lichidarea societății, controlează operațiunile de lichidare;
• prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social, sau de modificare a statutului și obiectului societății.

Expertul de gestiune este responsabil față de societate pentru prejudiciile cauzate acesteia prin neîndeplinirea sau îndeplinirea cu rea-credință a atribuțiilor ce îi revin conform prezentului statut.

Expertul de gestiune se numește pe o perioadă de 4 ani.

Capitolul V

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 16

Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere ai societății, care decide asupra activității acesteia și asupra politicii ei economice și comerciale.

Adunarea generală a acționarilor are următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi;

b) numește membrii consiliului de administrație și expertul de gestiune, le stabilește remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) numește directorul general și adjunctul acestuia, le stabilește remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă; directorul general și directorul general adjunct pot fi numiți și dintre membrii consiliului de administrație;

d) stabilește competențele și răspunderile consiliului de administrație și expertului de gestiune;

e) aprobă și modifică programul de activitate și bugetul societății;

f) își dă acordul asupra contractelor individuale de muncă înainte de înregistrarea acestora la Camera de muncă a direcțiilor de muncă și ocrotiri sociale;

g) decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare și la acordarea de garanții;

h) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de beneficii și pierderi, după ascultarea rapoartelor consiliului de administrație și expertului de gestiune; aprobă repartizarea beneficiilor între acționari;

i) decide cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

j) decide cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau. a valorii nominale 'a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

k) decide cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la "transformarea formei juridice a societății;

1) decide cu privire ia comasarea, divizarea sau dizolvarea și lichidarea societății;

m) decide cu privire la executarea de reparații capitale și realizarea de investiții noi;

n) decide cu privire la prelungirea duratei de funcționare a societății stabilită prin contract;

o) decide cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, directorului general și adjunctului acestuia și expertului de gestiune, pentru pagube pricinuite societății;

p) decide în orice alte probleme privind societatea.

Deciziile în problemele prevăzute la lit. k) și l) vor putea fi aduse la îndeplinire numai după aprobarea lor de către organul care a aprobat constituirea societății.

Articolul 17

Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunările generale ale acționarilor sunt de două feluri: ordinare și extraordinare. Ele se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de vicepreședinte.

Adunările generale ordinare au loc o dată pe an, la 3 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de beneficii și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul următor.

Adunările generale extraordinare se convoacă, la cererea acționarilor, reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea expertului de gestiune, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 16%, timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Adunarea generală a acționarilor se convoacă, prin scrisori recomandate sau telex, la adresele indicate de acționari prin contractul de societate, sau Ia acelea notificate în scris societății ulterior, cu cel puțin 15 zile înainte de data fixată, arătându-se data, locul și proiectul ordinii de zi a adunării.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.

Pentru adunările generale ordinare, o dată cu convocarea se trimit acționarilor bilanțul și contul de beneficii și pierderi, raportul expertului de gestiune, raportul cu privire la activitatea societății pe exercițiul încheiat, proiectul programului de activitate și de buget pe anul următor.

Articolul 18

Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte.

Adunarea generală alege, dintre membrii săi un secretar, care va întocmi procesul-verbal al ședinței. Procesul-verbal se va scrie într-un registru sigilat și parafat de Ministerul Finanțelor.

Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, participă și reprezentanții sindicatului.

Articolul 19

Exercitarea dreptului de vot la adunarea generală a acționarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua decizii dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din4 capitalul social, iar la a două convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua decizii dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor, statutar constituită, ia decizii cu unanimitate de voturi a celor prezenți sau reprezentați în problemele prevăzute la art. 18 lit. b), c), d), e), h), j), k) și n), precum și în alte probleme care vor trebui precizate.

Celelalte decizii se iau cu majoritatea simplă de voturi a celor prezenți.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicare de mâini. La propunerea persoanei care prezidează: sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Se admite ca decizii care nu necesită unanimitate de voturi să poată fi luate și prin vot exprimat prin corespondență.

Deciziile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.

Capitolul VI

'Activitatea societății

Articolul 20

Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu va începe la data constituirii societății.

Articolul 21

Personalul societății

Personalul de conducere al societății și expertul de gestiune sunt numiți de adunarea generală a acționarilor. Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație.

Angajarea personalului societății se face în cadrul schemei de organizare, pe bază de contracte individuale de muncă, care se înregistrează la Camera de muncă.

Nivelul salariilor pentru personalul societății, pe categorii de calificare și funcții, se stabilește și poate fi modificat de către adunarea generală a acționarilor.

Plata salariilor, a impozitelor pe acestea Și a cotei de asigurări sociale se va face în conformitate cu legislația în vigoare în România.

Drepturile și obligațiile personalului societății se stabilesc de consiliul de administrație. Premiile, gratificațiile și alte asemenea drepturi, acordate anual personalului român, pot fi plătite integral sau parțial în valută, în limita disponibilităților: în valută, conform reglementărilor în vigoare în România.

Personalul străin al societății va putea transfera în străinătate drepturile sale de salarizare, în cotă de cel mult 50% stabilită de consiliul de administrație, în cazul când s-a hotărât remunerarea în lei a acestuia, conform reglementărilor în vigoare în România.

Articolul 22

Amortizarea fondurilor fixe

Amortizarea fondurilor fixe se stabilește prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorii de achiziție a fondurilor fixe și se include, după caz, în prețul de cost al producției, al prestărilor de servicii sau în cheltuielile de circulație și se utilizează pentru înlocuirea mijloacelor fixe și alte nevoi ale societății.

Prin valoarea de achiziție a fondurilor fixe se înțelege suma cheltuielilor de cumpărare și a altor cheltuieli efectuate pentru punerea în funcțiune a fiecărui fond fix.

Amortizarea se calculează de la data punerii în funcțiune a fondurilor fixe.

Articolul 23

Reparații capitale

Lucrările de reparații capitale se vor executa pe baza deciziei adunării generale a acționarilor. Fondurile necesare se asigură prin includerea cheltuielilor respective, după caz, în prețul de cost al producției, al prestărilor de servicii sau în cheltuielile de circulație, în anul în care au fost executate, sau eșalonat pe mai mulți ani.

Articolul 24

Evidența contabilă și bilanțul cantabil

Societatea va ține evidența contabilă în lei și va întocmi anual bilanțul și contul de beneficii și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

Articolul 25

Calculul și repartizarea beneficiilor

Beneficiul societății se stabilește prin bilanțul aprobat de adunarea generală a acționarilor. Beneficiul impozabil se stabilește ca diferență între suma totală a veniturilor încasate și suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri. Pentru determinarea acestui beneficiu se va deduce din beneficiul anual fondul de rezervă care va fi de cel mult 5% din totalul beneficiului prevăzut în bilanțul anual (constituirea lui efectuându-se până ce va atinge 25% din capitalul social), precum și alte cote prevăzute de reglementările în vigoare.

Din beneficiul prevăzut în bilanț se scade impozitul legal, rezultând beneficiul cuvenit acționarilor, care se repartizează între aceștia proporțional cu aportul la capitalul social, precum și pentru alte nevoi ale societății.

Plata beneficiului cuvenit acționarilor se face de societate în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generala a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, părțile se obligă să analizeze cauzele și să iar măsuri de recuperare. Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limita capitalului subscris.

Capitolul VII

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, cheltuieli de constituire, litigii

Articolul 26

Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin decizia adunării generale a acționarilor și după obținerea aprobărilor legale.

Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților mixte.

Articolul 27

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

• expirarea duratei convenite de funcționare a societății, dacă adunarea generală nu aprobă prelungirea;
• imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății;
• pierderea a cel puțin 1/3 din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
• la cererea oricărui acționar, dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 8 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
• în orice alte situații, pe baza deciziei adunării generale a acționarilor, luate în unanimitate.

Articolul 28

Lichidarea societății

Lichidarea se va face de unu sau mai mulți lichidatori numiți de adunarea generală a acționarilor, dintre acționari sau alte persoane.

Din momentul intrării în funcție a lichidatorilor, mandatul administratorilor și directorilor încetează, aceștia nemaiputând întreprinde noi acțiuni în numele societății.

Lichidatorii au aceeași răspundere ca și administratorii. Ei sunt datori, îndată după intrarea în funcție, ca împreună cu administratorii societății să facă un inventar, să evalueze bunurile societății și să încheie un bilanț, care să constate situația exactă a activului și pasivului social, semnându-le. Lichidatorii sunt obligați să primească și să păstreze bunurile și evidențele societății încredințate de administratori și să țină un registru cu toate operațiunile lichidării în ordine cronologică.

Lichidatorii își îndeplinesc mandatul, sub controlul expertului de gestiune.

Lichidatorii1 pot apărea în fața instanțelor judecătorești și pot încheia tranzacții și compromisuri cu creditorii societății.

Lichidatorii vor înștiința creditorii printr-un anunț public, cerându-le să-și prezinte pretențiile într-o anumită perioadă fixată. Creditorilor cunoscuți societății li se va trimite un anunț separat, cerându-le să-și prezinte pretențiile.

Lichidatorii care efectuează noi operațiuni ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal și solidar de executarea acestora.

Din sumele rezultate din lichidare vor fi achitați mai întâi creditorii privilegiați, salarii și alte drepturi de personal, impozite și taxe, contribuții de asigurări sociale, rate de credit și dobânzi (etc.) și apoi ceilalți creditori. După aceasta, lichidatorii vor întocmi bilanțul de lichidare și vor face propuneri de repartizare între acționari a rezultatelor financiare (beneficii sau pierderi) proporțional cu cotele de participare la capitalul social.

Bilanțul de lichidare, ca și propunerile de distribuire a mijloacelor rezultate din lichidare, vor fi supuse spre aprobare adunării generale a acționarilor. După aprobarea acestui bilanț, se consideră că societatea a descărcat pe lichidatori de activitatea lor.

Pe baza bilanțului de lichidare, lichidatorii vor întocmi, în formă autentică, un înscris constatator, care va fi înregistrat la Registrul comerțului și va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

Articolul 29

Cheltuieli de constituire

Toate cheltuielile efectuate pentru constituirea societății vor fi suportate de Societatea „Delta Design” - S.A., fiind înregistrate în evidența contabilă a societății după constituirea oficială a acesteia.

Aceste cheltuieli vor fi amortizate în primul an de funcționare a societății.

Articolul 30

Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj. În acest caz, acționarii pot alege și competența Comisiei de arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Litigiile personalului român angajat de societate, ivite în raporturile cu aceasta, se rezolvă în conformitate eu legislația muncii din România, iar ale personalului străin, în conformitate cu prevederile contractului de muncă.

Încheiat la București la 1 octombrie 1990, în două exemplare originale în limba română.

„Delta Lab Systems A.B." Suedia

Iulian Rosengren

Guvernul României

Hotărâre privind extrădarea cetățeanului francez Izard Bernard Ferdinand Joseph

Având în vedere cererea de extrădare privind pe Izard Bernard Ferdinand Joseph, transmisă de Ambasada Franței în România, ținând seama de sentința penală nr. 39 din 30 noiembrie 1990 prin care Tribunalul județean Satu Mare constată că sunt îndeplinite condițiile pentru extrădarea condamnatului Izard Bernard Ferdinand Joseph,

în temeiul art. 23 din Legea nr. 4/1971 privind extrădarea și ținând seama de prevederile art. 16—38 din Convenția între România și Republica Franceză privind asistența judiciară în materie penală și extrădarea,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se admite cererea de extrădare transmisă de Ambasada Franței în România prin nota verbală nr. 571/AL din 13 noiembrie 1990, privind pe Izard Bernard Ferdinand Joseph, cetățean francez, fiul natural al lui Maria Pardinelle, născut la 23 iulie 1949 în Milias - Republica Franceză, fără domiciliu stabil, cu reședința în Lyon, 55 avenue E. Herriot - Decines Charpien - Franța, condamnat de Curtea de Apel din Lyon - Franța, prin sentința din 17 ianuarie 1989, la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt prin violență.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 17 ianuarie 1991 | Nr. 50.

Guvernul României

Hotărâre privind finanțarea unei acțiuni din rezerva bugetară

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pentru finanțarea acțiunilor de marcare a semicentenarului „Nicolae Titulescu" se alocă suma de 2.000.000 lei din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului.

Art. 2. - Ministerul Finanțelor va suplimenta cu suma de 2.000.000 lei bugetul de cheltuieli al Ministerului Afacerilor Externe pe anul 1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 22 ianuarie 1991 | Nr. 57.

Guvernul României

Hotărâre privind înființarea unui post de subsecretar de stat și modificarea numărului maxim de posturi în aparatul central al Ministerului Justiției

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pentru coordonarea activității Direcției Generale a Penitenciarelor și a unităților subordonate acesteia, se înființează un post de subsecretar de stat la Ministerul Justiției, modificându-se în acest sens structura organizatorică aprobată prin anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 987/1990.

Art. 2. - Se majorează cu 32 de posturi numărul maxim do posturi din aparatul central al Ministerului Justiției, din care 16 posturi se preiau de Ia Direcția Generală a Penitenciarelor.

Art. 3. - Repartizarea posturilor pe compartimente se face prin ordin al ministrului justiției.

Art. 4. - Ministerul Finanțelor, va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici și financiari pe anul 1991 ai Ministerului Justiției, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 februarie 1991 | Nr. 95.

Guvernul României

Hotărâre privind aprobarea Înțelegerilor convenite între Ministerul Comerțului și Turismului din România și Ministerul Economiei și Comerțului Exterior și Ministerul Cooperării Internaționale din Republica Arabă Egipt privind reglementarea datoriei scadente și neîncasate la 31.12.1989 a Republicii Arabe Egipt față de România

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Înțelegerile convenite între Ministerul Comerțului și Turismului din România și Ministerul Economiei și Comerțului Exterior și Ministerul Cooperării Internaționale din Republica Arabă Egipt, prezentate în anexă, urmând ca repartizarea fondurilor pe cele patru subconturi să se facă cu acordul ambelor părți semnatare ale documentelor.

Art. 2. - Se autorizează Banca Națională a României să asigure finanțarea în lei fără dobândă către Banca Română de Comerț Exterior, iar această la rândul său către titularii creanțelor din Republica Arabă Egipt, respectiv întreprinderile de comerț exterior Mecanoexportimport, Uzinexportimport, Romelectro, Universal Autotractor de la data prezentei hotărâri până la utilizarea disponibilităților din cont.

Art. 3. - În momentul în care valoarea diminuată a creanțelor, reglementată prin cele două documente, a fost introdusă în contul de la Banque Misr Overseas Branch, Cairo pe numele Ministerului Comerțului și Turismului din România, se exonerează din punct de vedere valutar unitățile exportatoare titulare ale creanțelor din Republica Arabă Egipt de obligația de a rambursa cota de 20%, reprezentând disagioul acordat părții egiptene, cu modificarea corespunzătoare a. balanței creanțelor și angajamentelor.

Art. 4. - În momentul utilizării sumelor din conturile de disponibilități de la Banque Misr Overseas Branch, Cairo pentru: plăți de mărfuri, participări la investiții, cheltuieli turistice, cheltuieli TAROM, cheltuielile Ambasadei României de la Cairo, Banca Română de Comerț Exterior va deconta titularilor de creanțe §0% din valoarea inițială a creanțelor, debitând corespunzător și întreprinderile importatoare sau utilizatoare a fondurilor.

Art. 5. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului și Amenajării Teritoriului are sarcina să acționeze cu prioritate pentru asigurarea mijloacelor de transport la termenele contractuale de preluare a mărfurilor. Costul transportului și asigurării mărfurilor importate în contul creanțelor va fi suportat de la balanța de plăți. Pentru asigurarea sumelor necesare în balanță va fi prevăzut un subcapitol „Plăți navlu și asigurări pentru importurile de mărfuri efectuate în contul creanțelor".

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 februarie 1991 | Nr. 102.

București, 12 februarie 1991. Nr. 102.

Guvernul României

Hotărâre privind înființarea Academiei de Poliție a Ministerului de Interne

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se înființează Academia de Poliție, căreia i se atribuie denumirea „Alexandru Ioan Cuza”.

Art. 2. - Academia de Poliție are sediul, în municipiul București, este instituție militară de învățământ superior, cu autonomie universitară și este subordonată ministrului de interne, care îi stabilește structura organizatorică. În cadrul academiei se pregătesc ofițeri activi necesari acestui minister, Serviciului Român de Informații, Ministerului Justiției, Ministerului Apărării Naționale, precum și altor beneficiari interni și externi.

Art. 3. — În cadrul Academiei de Poliție se înființează:

a) Facultatea de Poliție, echivalentă cu studii juridice superioare;

b) Facultatea de Psihosociologie;

c) Facultatea de Pompieri, echivalentă cu studii superioare în domeniul tehnic, profilul construcții.

Durata studiilor este de 4 ani la cursurile de zi și de 5—6 ani la cursurile fără frecvență, fără posibilitatea repetării anilor de studii.

Art. 4. - Prin ordinul ministrului de interne și cu avizul ministrului învățământului și științei, în cadrul Academiei de Poliție pot fi înființate și alte facultăți.

Art. 5. - Admiterea candidaților în Academia de Poliție se face prin concurs, cu respectarea normelor legale referitoare la admiterea în învățământul superior.

Ministerul de Interne stabilește criteriile de selecționare a candidaților și cifra anuală de școlarizare,

Art. 6 - Planurile de învățământ se stabilesc de Academia de Poliție, se avizează de Ministerul Învățământului și Științei și se aprobă de ministrul de interne și directorul Serviciului Român de Informații. Programele de învățământ se aprobă de către comandantul (rectorul) academiei, la propunerea senatului.

Profilurile, specializările și direcțiile de aprofundare se stabilesc de către Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații.

Art. 7. - Numirea, promovarea și eliberarea din funcție a cadrelor didactice se fac de Ministerul de Interne, cu respectarea condițiilor legale stabilite pentru învățământul superior.

Normele didactice sunt cele stabilite de Ministerul Învățământului și Științei, adaptate la specificul militar, aprobate de ministrul de interne.

Pentru desfășurarea, unor activități de învățământ se pot folosi cadre didactice din instituții civile de învățământ superior și specialiști din domeniul cercetării științifice sau,din aparatul de stat, care îndeplinesc condițiile legale. Plata acestora va fi suportată de Ministerul de Interne, în condițiile stabilite de lege pentru cumulul de funcții sau plata cu ora.

Art. 8. - După promovarea anului III de studii, studenților li se acordă gradul de locotenent activ.

Absolvenții susțin examen de diplomă; celor care promovează acest examen li se eliberează diplomă de licență, respectiv de inginer, în raport cu facultatea absolvită.

Diplomele care atestă absolvirea facultăților dau dreptul titularilor la încadrarea și în funcții civile pentru care normele legale prevăd studii superioare în domeniul juridic, respectiv, sociologic sau tehnic, profilul construcții, după caz.

Repartizarea absolvenților se va face în funcție de rezultatele obținute la învățătură și în raport cu nevoile Ministerului de Interne, ale beneficiarilor interni sau externi.

Art. 9. - Candidații admiși în Academia de Poliție sunt considerați încorporați. Studenții vor încheia angajamente scrise prin care se obligă ca, după terminarea cursurilor, să îndeplinească serviciul militar activ pe o durată de minimum 10 ani.

În cazul nerespectării angajamentului, precum și în cazul în care este îndepărtat din școală ori trecut în rezervă pentru , comiterea unor infracțiuni ori săvârșirea unor abateri disciplinare grave, care îl fac incompatibil eu calitatea de militar, studentul sau absolventul este obligat să restituie cheltuielile de școlarizare și întreținere, ținându-se seama de timpul servit.

Prin cheltuieli de școlarizare și întreținere se înțeleg cheltuielile efectuate eu hrănirea, echiparea, cazarea și alte drepturi primite de studenți.

Art. 10. - Studenții care, din cauză de boală sau pentru alte motive neimputabile, nu mai pot urma cursurile facultății, 1a recomandarea Academiei de Poliție și cu acordul Ministerului învățământului și Științei, vor putea continua studiile în alte instituții civile de învățământ superior.

Studenții exmatriculați, care sunt apți pentru serviciul militar, sunt trimiși la unități militare ale Ministerului de Interne pentru continuarea serviciului militar în termen sau sunt trecuți în rezervă, acordându-li-se grade potrivit reglementărilor legale.

Art. 11. - Studenții care, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, urmează cursurile Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne seriile 1989—1993 și 1990—1994, își vor continua pregătirea, în conformitate cu prevederile din prezenta hotărâre.

Ofițerii care au absolvit cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi a Ministerului de Interne în perioada 1979—1989 și promoțiile din anul 1990 ale Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne și nu au beneficiat de echivalarea studiilor absolvite cu cele juridice superioare pot fi înmatriculați în cel mult anul III de studii, curs fără frecvență, al Facultății de Poliție sau al altor facultăți de drept, în vederea obținerii diplomei de licență.

Stabilirea disciplinelor și a examenelor ce vor fi echivalate este de competența Academiei de Poliție.

Art. 12. - Între Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării Naționale și alți beneficiari interni sau externi vor fi încheiate protocoale prin care se reglementează asigurarea pregătirii în Academia de Poliție a cadrelor pentru aceste ministere.

Art. 13. - Academia de Poliție organizează perfecționarea pregătirii cadrelor prin învățământul postuniversitar și doctorat, potrivit reglementărilor existente pe plan național.

Art. l4. - Academia de Poliție preia baza materiala, tehnică și financiară a Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne.

Art. 15. - Regulamentul de funcționare al Academiei de Poliție se elaborează de senatul acesteia pe baza prevederilor prezentei hotărâri și a reglementărilor corespunzătoare pe plan național și se aprobă de ministrul de interne.

Art. 16. - Pe data prezentei hotărâri se abrogă hotărârile Guvernului României nr. 431/1990, nr. 744/ 1990 și nr. 1305/1990, precum și orice alte dispoziții contrare.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 25 februarie 1991 | Nr. 137.

Guvernul României

Hotărâre privind înființarea Oficiului pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Începând cu data prezentei hotărâri se înființează, pe lângă Guvern, Oficiul pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice, cu sediul în municipiul București, strada Povernei nr. 19—21, prin preluarea Laboratorului Central de Analiză și Control al Vinului și Băuturilor Alcoolice, care își încetează activitatea.

Oficiul pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, finanțata de la buget, având un număr de 15 specialiști de profil.

Art. 2. - Oficiul pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice îndeplinește funcția de organ de analiză și control de specialitate la nivel național al vinurilor, băuturilor alcoolice, distilatelor, al materialelor folosite în tratamentele admise de lege, prin determinări fizico-chimice, microbiologice, potrivit metodologiei interne și internaționale în acest domeniu, atât pentru piața internă, cât și pentru export, la cererea producătorilor, comercianților și organelor oficiale, în care scop:

a) efectuează expertize și contraexpertize tehnice, la toată gama de produse prezentate mai sus;

b) eliberează buletine de analiză și certificate de calitate, când produsele corespund normelor legale;

c) în situația când constată abateri de la normativele de calitate, sesizează organele de stat autorizate, ca acestea să intervină pentru a lua măsurile prevăzute de lege, în vederea protecției consumatorilor;

d) participă împreună cu organele de control ale statului la acțiunile inițiate de acestea, potrivit legii;

e) participă la elaborarea, revizuirea și avizarea actelor normative, standarde de calitate, norme tehnice de ramură, caiete de sarcini etc, în domeniul său de activitate;

f) întreține legături cu organisme internaționale de profil, în vederea cunoașterii și aplicării metodelor noi de analiză și control,

Art. 3. - În realizarea atribuțiilor tehnice ce-i revin, Oficiul pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice colaborează cu Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Ministerul Agriculturii și Alimentației va elabora și supune spre aprobare Guvernului în termen de 30 zile de la adoptarea prezentei hotărâri regulamentul de organizare și funcționare al Oficiului pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice.

Art. 4. - Patrimoniul Laboratorului Central de Analiză și Control al Vinului și Băuturilor Alcoolice din cadrul întreprinderii de Vinuri și Rachiuri București-Est se preia, pe baza de protocol, de către Oficiul pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice,

Personalul Laboratorului Central de Analiză și Control al Vinului și Băuturilor Alcoolice care trece la Oficiul pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice se consideră transferat în interesul serviciului.

Art. 5. - Oficiul pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice se dotează eu un autoturism pentru transport persoane în interesul serviciului.

Art. 8. - Ministerul Finanțelor este autorizat să introducă modificări corespunzătoare în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației și în structura bugetului administrației centrale de stat pe amil 1991, fără afectarea echilibrului și rezervei bugetare,

Prim-ministru, Petre Roman | București, 7 martie 1991 | Nr. 163.

Guvernul României

Hotărâre privind obiectivul de investiții „Biblioteca Națională”

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă studiul tehnico-economic privind continuarea lucrărilor la obiectivul de investiții „Biblioteca Națională", ale cărui caracteristici principale și indicatorii tehnico-economici se prezintă în anexă.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 4 februarie 1991 | Nr. 185.

Anexă

Principalele caracteristici și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Biblioteca Națională" (STE)

1. Beneficiarul de investiție: Trustul „DOMUS”.

2. Sediul Bibliotecii Naționale va adăposti peste 8 milioane unități bibliografice (actualmente dispersate în 28 depozite improprii din Capitală și provincie), precum și săli de lectură; cercetare.

3. Indicatorii tehnico-economici:

• Valoarea totală a investiției rămasă de executat la 31.12.1989: 1.092.000 **) mii lei

din care: construcții-montaj: 770.000 *) mii lei

• Eșalonarea valorică Total/C+M

Anul 1990: 55.000 mii lei/55.000 mii lei

Anul I: 430.000 mii lei/380.000 mii lei

Anul II: 420.000 mii lei/200.000 mii lei

Anul III: 187.000 mii lei/135.000 mii lei

• Volumul total al importului: 18.480 mii lei/ 880 mii dolari

• Capacitate:

Aria construită: 11.378 m2

Aria desfășurată: 103.415 m2

Aria utilă: 69.220 m2

• Durata de realizare a investiției după 31.12.1990: 3 ani.

Guvernul României

Hotărâre privind modul de decontare a exporturilor ce se vor efectua în semestrul I 1991 în țările est-europene în contul contractelor restante din 1990

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - La exportul de produse contractate până la 31 decembrie 1990 și care se livrează în semestrul I 1991 pentru rambursarea datoriilor în ruble transferabile din centurile de cliring, diferențele nefavorabile dintre prețurile interne franco-frontiera română, stabilite potrivit legii, și prețurile în valută exprimate în lei la cursul în vigoare se acoperă de' la fondul de stimulare a exportului constituit la Banca Română de Comerț Exterior.

Art. 2. - Sursele financiare ale fondului de stimulare a exportului se asigură din:

• diferențele de preț favorabile înregistrate la importul de bunuri de consum realizat din fondurile valutare ale statului;
• taxele vamale aferente importului efectuat de persoanele juridice.

Art. 3. - Fondul de stimulare a exportului se gestionează de Banca Română de Comerț Exterior.

Art. 4. -Pentru încasarea diferențelor nefavorabile din fondul de stimulare a exportului, societățile exportatoare vor întocmi deconturi de regularizare care vor fi analizate și avizate de către organele Ministerului Finanțelor, înainte de a fi depuse la Bancă Română de Comerț Exterior,

Prim-ministru, Petre Roman | București, 22 martie 1991 | Nr. 197.

Anexa nr. 1

Volumul contractelor restante din 1990 care se derulează îa 1991

Nr.crt.	Ţara	Valoarea în mii ruble	Valoarea în lei la 35 lei/rbl. -mil. lei —	Valoarea la prețuri interna legale -mil. lei —	Diferențe nefavorabile -mil. lei —
1.	U.R.S.S.	844.177	29.546,2	48.325,1	18.778,9
2.	Cehoslovacia	46.803	1.638,2	2.754,3	1.116,1
3.	Ungaria	97.323	3.406,3	5.513,6	2.107,3
4.	Bulgaria	28.200	987,0	1.538,4	551,4
5.	Polonia	6.600	231,0	470,1	239,1
6.	Cuba	16.800	588,0	993,1	405,1
7.	China	6.500	227,5	286,2	58,7
8.	Albania	5.000	175,0	370,4	195,4
9.	Germania (R.D.G.)	1.200	42,0	82,8	40,8
10.	Mongolia	700	24,5	65,4	40,9
11.	E.P.D. Coreeană	1.000	35,0	72,9	37,9
12.	Vietnam	200	7,0	10,5	3,5
TOTAL:		1.054.505	36.907,7	60.482,8	23.575,1

Anexa nr. 2

Volumul diferențelor nefavorabile pe ministere și departamente solicitate să fie acoperite de la bugetul statului

Nr. crt.	Ministerul/departamentul	Valoarea externă - mii ruble —	Diferențe nefavorabile - mil. lei —
1.	Ministerul Resurselor și Industriei	1.042.330	23.103,7
	din care:
	- Departamentul Construcțiilor de Mașini	696.000	13,693,1
	- Departamentul Industriei Electrotehnice, Electronice și Mecanicii Fine	69.200	1.140,6
	- Departamentul Industriei Metalurgice	27.330	378,1
	- Departamentul Industriei Chimice și Petrochimice	55.100	2.404,7
	- Departamentul Industrializării Lemnului	36.300	882,1
	-Departamentul Industriei Materialelor de Construcții	12.000	354,7
	- Departamentul Industriei Textile și Pielărie	146.400	4.250,4
2.	UCECOM	11.181	423,4
3.	CENTROCOOP + industrie locală	994	48,0
TOTAL		1.054.595	23.575,1

Guvernul României

Hotărâre privind aprobarea, în vederea semnării, a textului Acordului de evitare a dublei impuneri dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Nigeria

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă, în vederea semnării, textul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Nigeria privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri din capital.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 22 martie 1991 | Nr. 220.

Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea Protocolului celei de-a XIV-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-daneze de cooperare economică, industrială, tehnologică și științifică

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Protocolul celei de-a XIV-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-daneze de cooperare economică, industrială, tehnologică și științifică, semnat la București la 8 februarie 1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 22 martie 1991 | Nr. 50.

Guvernul României

Hotărâre privind acordarea unor despăgubiri pentru pagubele provocate în timpul evenimentelor din iunie 1990

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se alocă prin Secretariatul General al Guvernului, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, suma de 1.880 mii lei, reprezentând reparații interioare și exterioare la clădirile existente în care funcționează următoarele partide politice:

• Partidul Național Liberal 1.000 mii lei

• Partidul Național Ţărănesc—creștin și democrat 880 mii lei.

Art. 2. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri asupra fondului de rezervă la dispoziția Guvernului și în mod corespunzător asupra alocațiilor bugetare aâe Secretariatului General al Guvernului ea titular de credite bugetare.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 26 martie 1991 | Nr. 50.

Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea Protocolului celei de-a X-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-olandeze de cooperare economică și tehnico-științifică

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Protocolul celei de-a X-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-olandeze de cooperare economică și tehnico-științifică, semnat la Haga la 8 martie 1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 29 martie 1991 | Nr. 221.

Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea Protocolului celei de-a XII-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-pakistaneze pentru cooperare economică, comercială, tehnică și științifică

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Protocolul celei de-a XII-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-pakistaneze de cooperare economică, comercială, tehnică și științifică, semnat la Islamabad la 3 februarie 1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 29 martie 1991 | Nr. 222.