Monitorul Oficial 206/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0206 - Partea I - Luni, 24 august year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind aprobarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania în legătură cu ocuparea forței de muncă pentru ridicarea cunoștințelor profesionale și de limbă (Convenție privind personalul muncitor oaspete)

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania în legătură cu ocuparea forței de muncă pentru ridicarea cunoștințelor profesionale și de limbă (Convenție privind personalul muncitor oaspete).

Art. 2. - Prezenta convenție intră în vigoare în ziua semnării ei în baza art. 9 alin. 1 din convenție.

Art. 3. - De aplicarea convenției răspunde Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 25 iulie 1992 | Nr. 402.

	Contrasemnează:
	Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania în legătură cu ocuparea forței de muncă pentru ridicarea cunoștințelor profesionale și de limbă (Convenția privind personalul muncitor oaspete)

Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania au convenit următoarele:

Articolul 1

(1) Prezenta convenție se referă la germani și români cu domiciliul în țările respective, care, în domeniul de aplicabilitate al prezentei convenții, doresc să desfășoare o activitate ca personal muncitor oaspete.

(2) Organele competente să pună în practică această convenție sunt:

a) din partea germană: Institutul Federal pentru Muncă (Agenția centrală pentru medierea forței de muncă la Frankfurt/Main); b) din partea română: Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Articolul 2

(1) Personalul muncitor oaspete este considerat cel care:

a) are o pregătire profesională încheiată;

b) desfășoară o activitate temporară pentru perfectționarea cunoștințelor lor profesionale și de limbă;

c) la începerea activității nu are mai puțin de 18 ani și nici mai mult de 35 de ani.

(2) Activitatea ca personal muncitor oaspete este, de regulă, de un an, dar poate fi prelungită, totuși, până la un total de 18 luni.

(3) Dacă raporturile de muncă încetează mai devreme, organul competent al părții contractante din țara gazdă se va strădui să faciliteze ocuparea personalului muncitor oaspete într-un alt loc de muncă asemănător.

Articolul 3

(1) Personalului muncitor oaspete i se va asigura aprobarea necesară, în conformitate cu legislația națională privind intrarea și șederea străinilor, astfel încât să i se permită să trăiască și să muncească pe perioada activității în țara gazdă.

(2) Viza de intrare necesară se va solicita de personalul muncitor oaspete înaintea călătoriei, la reprezentanța competentă din străinătate a țării gazdă.

(3) Aprobarea necesară activității se va acorda independent de situația și evoluția pieţei forţei de muncă.

Articolul 4

Remuneraţiile și celelalte condiții de lucru se vor ghida după contractele de muncă și după prevederile legale privind legislația muncii și asigurările sociale ale țării gazdă.

Articolul 5

(1) Numărul personalului muncitor oaspete, care se aprobă pentru fiecare parte, se stabilește la 500 anual.

(2) Modificarea numărului maxim poate fi convenită între părțile contractante prin schimb de note verbale.

(3) În cazul în care nu se atinge numărul maxim, contingentul neutilizat nu va fi repartizat în anul următor. Prelungirea duratei relațiilor de muncă, în sensul art. 2, nu se consideră ca o nouă aprobare.

Articolul 6

(1) Personalul muncitor oaspete, care dorește să fie primit în cadrul acestei convenții, va adresa o cerere de mediere la organul competent să pună în practică această convenție. Organul competent va transmite cererea organului competent al celeilalte părți contractante.

(2) Organele competente ale părților contractante vor promova schimbul și se vor strădui să găsească o activitate potrivită pentru personalul muncitor oaspete; ele vor comunica rezultatele activității lor organului competent al celeilalte părți contractante.

Articolul 7

Medierea raportului de muncă este gratuită și scutită de taxe. În rest, vor fi aplicate costurile și taxele conform prevederilor legale aplicate de fiecare parte contractantă.

Articolul 8

Ministrul federal pentru muncă și ordine socială al Republicii Federale Germania și ministrul muncii și protecției sociale al României conlucrează strâns în cadrul acestei convenții. În caz de necesitate, la cererea uneia dintre părțile contractante, se constituie o grupă mixtă de lucru germano-română pentru a discuta problemele legate de aplicarea acestei convenții.

Articolul 9

(1) Prezenta convenție intră în vigoare în ziua semnnării ei.

(2) Prezenta convenție este încheiată pentru o perioadă de 3 ani. Ea se mai poate prelungi pe perioade de câte un an, dacă una dintre părțile contractante nu o va denunța, în scris, cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul anului calendaristic.

(3) În cazul denunțării convenției, aprobările acordate deja pe baza prezentei convenții rămân valabile pentru perioada aprobată inițial. Făcută la București la 12 mai 1992, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba germană, fiecare text având aceeași valoare obligatorie.

Pentru Guvernul României, Constantin Alecu, secretar de stat: la Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Pentru Guvernul Republicii Federale Germania, Klaus Terilot, ambasadorul Republicii Federale Germania

Hotărâre pentru aprobarea fuziunii societăților „Comsuin” - S.A. Călărași și „Combdrag” - SA. Dragalina

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă fuziunea societăților comerciale cu capital integral de stat „Comsuin” - S.A. Călărași și „Combdrag” - SA. Dragalina.

În urma fuziunii, ia ființă Societatea Comercială cu capital integral de stat „Integrata Comsuin” - S.A. Călărași, prin preluarea activului și pasivului societăților comerciale prevăzute la alin. 1, care încetează să existe.

Societatea Comercială „Integrata Comsuin” - S.A. Călărași este persoană juridică română și are sediul principal în comuna Modelu, județul Călărași.

Art. 2. - Societatea Comercială „Integrata Comsuin” - S.A. Călărași are un capital social în valoare de 1.162.615 mii lei, stabilit pe baza bilanțului întocmit la 31 marile 1992 de societățile comerciale care fuzionează.

Valoarea capitalului social se va definitiva după finalizarea acțiunii de reevaluare a patrimoniului, potrivit Hotărârii Guvenului nr. 26/1992.

Art. 3 - Obiectul de activitate al Societăţii Comerciale „Integrata Comsuin” - S.A. Călărași constă în:

a) producerea, industrializarea și comercializarea produselor agrozootehnice;

b) producerea nutrețurilor combinate pe categorii şi specii de animale;

c) contractarea și achiziționarea materiilor prime de la producătorii interni și din import;

d) comercializarea nutrețurilor combinate către diverse societăți comerciale și crescători particulari;

e) prestări de servicii, construcții, transport marfă, transport persoane, operațiuni de import-export.

Art. 4. - Societatea Comercială „Integrata Comsuin” - S.A- Călărași își desfășoară activitatea în conformitate cu legea și statutul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 5. - Personalul care trece de la societățile comerciale care fuzionează la Societatea Comerciaiá „Integrata Comsuin” - S.A. Călărași se consideră transferat în interesul serviciului.

Art. 6. - Orice prevederi contrare prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 august 1992 | Nr. 425.

	Contrasemnează:
	Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Petre Mărculescu
	Ministrul economiei şi finanţelor, George Danielescu

Anexă

Statutul Societății Comerciale „Integrata Comsuin” - SA. Călărași

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societăţii

Denumirea societăţii este Societatea Comercială „Integrata Comsuin” - SA. Călărași.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de sediul societății, capitalul social şi numărul de înregistrare.

Articolul 2

Forma juridică a societăţii

Societatea Comercială „Integrata Comsuin” - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societăţii

Sediul societății este în România, comuna Modelu, județul Călărași. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, situate și în alte localități din țară și străinătate.

Articolul 4

Durata societății

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării în Registrul Comerțului.

Capitolul II

Obiectul de activitate al societății

Articolul 5

Obiectul de activitate al societății este:

a) producerea, industrializarea și comercializarea produselor agrozootehnice;

b) producerea nutrețurilor combinate pe categorii și specii de animale;

c) contractarea și achiziționarea materiilor prime de la producătorii interni și din import;

cl) comercializarea nutrețurilor combinate către diverse societăți comerciale și crescători particulari;

e) prestări de servicii, construcții, transport marfă, transport persoane, operațiuni de import-export.

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 6

Capitalul social

Capitalul social inițial al societății comerciale este în valoare de 1.162.615 mii lei și se compune din mijloace fixe în valoare de 836.453 mii lei, mijloace circulante în valoare de 103.732 mii lei și terenuri în valoare de 222,430 mii lei.

Capitalul social inițial este împărțit în 1.162.615 acțiuni nominative, în valoare de l.000 lei fiecare, subscris în întregime de statul român în calitate de acţionar unic și vărsat integral la data constituirii societății comerciale.

Capitalul social inițial este deținut integral statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 7

Acţiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 8

Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 9

Drepturi și obligaţii decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, precum și de a exercita orice alte drepturi prevăzute în statut și în lege.

Deținerea acțiunii implică adeziunea, de drept, la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilorlpe care le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părţi cuvenite acestuia la lichidarea societății,,efectuată în condițiile prezentului statut.

Articolul 10

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Cesiunea acțiunilor se înregistrează în registrul de evidență a acțiunilor și se menționează pe titlu.

Articolul 11

Pierderea acţiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 12

Atribuţii

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială. Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerația, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) aleg directorul, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul este și președintele consiliului de administrație;

d) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, directorului, membrilor comitetului de direcție și a comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;

e) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul următor;

f) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administraţie și al comisiei de cenzori; aprobă repartizarea profitului;

g) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

h) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

i) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

j) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

k) hotărăsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

l) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății, cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

m) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, a directorului și a cenzorilor pentru pagubele pricinuite societății;

n) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 13

Convocarea adunării generale a acţionarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acţionarilcr reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se afla sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ţinerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul adunării.

Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau alt loc din aceeași localitate.

Articolul 14

Organizarea adunării generale a acţionarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 1/2 din capitalul social, iar la a doua convocare, oricare ar fi partea de capital reprezentată de acționarii prezenți, cu majoritate.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin l/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, 2 secretari care să verifice lista de prezenţă a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării generale se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoane care au prezidat ședința și de secretarul care 1-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale ale acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societăţii, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.

Articolul 15

Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acţionarilor

Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicare de mâini. La propunerea persoanei care prezidează sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentaţi, ori care au votat contra.

Articolul 16

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandataţi să reprezinte interesele capitalului de stat, numiți, potrivit legii, până la crearea condițiilor de constituire a adunării generale a acționarilor.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat se întrunesc în prezența a 3/4 din numărul total și hotărăsc valabil cu votul a jumătate plus unu din numărul total, dacă hotărăsc în probleme de competența adunării generale ordinare a acționarilor, și în prezența a 4/5 și votul a 3/4 din membri, dacă hotărăsc în probleme de competența adunării generale extraordinare.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își păstrează calitatea de angajați la unitatea sau instituția de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din aceast calitate.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat nu pot face parte din mai mult de două consilii sau participa la societăți comerciale cu care respectivele societăți întrețin relații de afaceri sau au interese contrare.

Periodic, împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat prezintă Ministerului Agriculturii și Alimentației un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un program de activitate pentru perioada următoare, iar la încheierea activității prezintă raportul asupra întregii activități desfășurate.

Pentru luarea unor decizii complexe, împuterniciții mandataţi să reprezinte interesele capitalului de stat pot atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare. împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat îndeplinesc orice alte atribuții care derivă din legislația în vigoare, precum și din statutul societății.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își vor înceta activitatea de drept, la data la care se va ţine ședința de constituire a adunării generale a acționarilor.

Capitolul V

Consiliul de administrație

Articolul 17

Organizare

Societatea este administrată de către consiliul de administrație, compus din 5 administratori aleși de adunarea generală pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.

Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant.

Adunarea generală a acționarilor va alege ca nou administrator o persoană indicată de același acționar care a desemnat pe predecesorul său.

Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, al comisiei de cenzori și de director persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Consiliul de administrație este condus de un președințe.

Competenţa consiliului de administrație și desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege dintre membrii săi un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății ori de cite ori este necesar, la convocarea președintelui sau a l/3 din numărul membrilor săi.

El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte.

Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezenţa a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație.

Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație, pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către unui dintre vicepreședinți, desemnat de consiliu.

Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează faţă de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Președintele, vicepreședintele, membrii consiliului de administrație, directorul și adjuncţii acestuia răspund individual sau solidar, după caz, faţă de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispoziţiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății.

În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Articolul 18

Atribuțiile consiliului de administraţie

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul societății și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății, pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;

h) supune anual adunării generale a acţionarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societăţii pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI

Gestiunea societății

Articolul 19

Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori formată din 3 membri, care trebuie să fie acționari, cu excepția cenzorilor contabili.

Cenzorii se aleg de adunarea generala a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanţelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți care vor înlocui, în condițiile legii, pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, portofoliul de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectului societăți.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergenţe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se aleg pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 17 alin. 6, precum și cei care sunt rude sau afini până la gradul IV inclusiv, sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administrator sau de la societate.

Capitolul VII

Activitatea societății

Articolul 20

Exerciţiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la l ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 21

Activitatea societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul societății comerciale, în condițiile prevăzute de lege.

Salariile se stabilesc prin negocieri, în condițiile prevăzute de lege.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul societății comerciale.

Articolul 22

Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Articolul 23

Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidenta contabilă în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi,cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Bilanțul și contul de profit și pierderi se publică în Monitorul Oficial al României.

Articolul 24

Calculul și repartizarea profitului

Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii și se reflectă în bilanțul contabil.

Profitul rămas după plata impozitului pe profit se repartizează conform prevederilor legale.

Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limitele capitalului subscris.

Articolul 25

Registrele societăţii

Societatea ţine registrele prevăzute de lege.

Capitolul VIII

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Articolul 26

Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă forma de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, transformarea formei juridice a societății se va face numai cu aprobarea împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Articolul 27

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății: a) imposibilitatea realizării obiectului social;

b) hotărârea adunării generale;

c) falimentul;

d) pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;

e) numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;

f) în orice altă situație, pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor.

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul Comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.

Articolul 28

Lichidarea societăţii

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată. Lichidarea societății și repartizarea patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 29

Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Capitolul IX

Dispoziții finale

Articolul 30

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.

Hotărâre privind colectarea, transportul și distribuirea corespondenței secrete

Guvernul României hotărăște:

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Corespondența secretă elaborată de autoritățile publice, unitățile militare, unitățile de cercetare și producție care execută comenzi în domeniul apărării naționale ori de alte instituții publice se colectează, se transportă și se distribuie de către Serviciul Român de Informații, în cadrul aceleiași localități sau în altă localitate de pe teritoriul României, potrivit prevederilor prezentei hotărâri, fără plată.

Cu aprobarea directorului Serviciului Român de Informații sau a prim-adjunctului acestuia, pot fi introduși la cerere, în sistemul de colectare, transport și distribuire a corespondenței secrete, și alți beneficiari în afara celor prevăzuți la alin. 1, care vor achita contravaloarea serviciilor prestate.

Art. 2. - Prin corespondență secretă, în sensul prezentei hotărâri, se înțeleg documentele și materialele - copii și originale - cum sunt: înscrisurile, indiferent de materialul pe care sunt executate și de forma scrierii, schițele, desenele, planurile, graficele, schemele, hărțile, diagramele, înregistrările fonice și video, plăcile și filmele fotografice, diapozitivele și fotografiile, precum și orice alte asemenea documente și materiale al căror conținut constituie secret, potrivit actelor normative în vigoare.

Art. 3. - Serviciul Român de Informații organizează colectarea, transportul și distribuirea corespondenței secrete prin organe specializate, la nivel central și teritorial, și execută, totodată, verificarea antiteroristă a trimiterilor susceptibile a conține materiale explozive, substanțe toxice, inflamabile sau altele asemenea, de natură să pună în pericol viața, integritatea corporală ori sănătatea celor pentru care sunt destinate.

Art. 4. - Beneficiarii prevăzuți la art. 1, care expediază sau primesc corespondență secretă, sunt obligați să solicite, în scris, organelor Serviciului Român de Informații în a căror rază de activitate își au sediul, să fie incluși în sistemul de deservire pentru colectarea, transportul, distribuirea și controlul antiterorist al acesteia. Adresa pentru înscrierea în sistem va cuprinde datele prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5. - Răspunderea pentru stabilirea și respectarea măsurilor de apărare și siguranță a corespondenței secrete până la predarea și după primirea acesteia la și de la organele specializate ale Serviciului Român de Informații revine conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. l.

Capitolul II

Organizarea punctelor de colectare-distribuire a corespondenței secrete

Art. 6. - Operațiunile de predare-primire a corespondenței secrete se execută, după caz, la punctele de colectare-distribuire, compartimentele speciale de evidență, păstrare și manipulare a documentelor cu asemenea caracter sau în locurile unde își desfășoară activitatea persoanele împuternicite să execute astfel de operațiuni.

Art. 7. - Punctele de colectare-distribuire a corespondenței secrete se organizează de Serviciul Român de Informații, prin organele sale, și funcționează la sediul acestora, iar pentru unitățile militare sau alți beneficiari, se organizează și se stabilesc de comun acord cu aceștia.

Beneficiarii la sediul cărora se organizează puncte de colectare-distribuire a corespondenței secrete sunt obligați să ia măsurile necesare pentru a asigura și amenaja, în mod corespunzător, încăperile respective și pentru a permite accesul numai persoanelor împuternicite să efectueze operațiunile de predare-primire și a celor cu sarcini de control.

Capitolul III

Colectarea, transportul și distribuirea corespondenței secrete

Art. 8. - Colectarea, transportul și distribuirea corespondenței secrete se efectuează de Serviciul Român de Informații, prin echipe de curieri militari, pentru toate instituțiile prevăzute la art. 1.

Art. 9. - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Informații Externe își pot organiza colectarea, transportul și distribuirea corespondenței secrete prin echipe de curieri și puncte de colectare-distribuire proprii, cu respectarea dispozițiilor prezentei hotărâri.

Art. 10. - Unități beneficiare vor împuternici, din rândul salariaților proprii, persoane care sa îndeplinească sarcini legate de operațiunile de predare-primire a corespondenței secrete și de transportate a acesteia la și de la locurile prevăzute la art. 6, în condiții de siguranță și de păstrare a secretului. În cazuri speciale, prin aceste persoane se poate transporta corespondența secretă la destinatarii care au sediul sau reședința în aceeași localitate cu expeditorul.

Desemnarea persoanelor împuternicite să execute asemenea operațiuni se face cu respectarea art. 4 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații.

Tuturor acestor persoane li se eliberează delegații-tip, care atestă împuternicirea lor de a efectua schimbul de corespondență.

Forma și conținutul dciegației sînt prevăzute în anexa nr. 2, care tace parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 11. - Echipelor de curieri militari și persoanelor împuternicite, prevăzute la art. 10, le este interzis ca pe timpul în care colectează, transportă și distribuie corespondența secretă să execute alte activități care ar periclita siguranța, secretul și operativitatea acestor operațiuni sau să permită accesul, la locul de colectare ori în mijlocul de transport, al unor persoane străine.

Art. 12. - Corespondența cu caracter „strict secret de importanţă deosebită” se transportă numai prin echipele de curieri militari.

Art. 13. - Colectarea, transportul și distribuirea corespondenței secrete de către echipele de curieri ale Serviciului Român de Informații se efectuează zilnic, cu excepția zilelor nelucrătoare, în municipiul Bucurat și localitățile reședință de județ, și de 1-3 ori pe săptămână în celelalte localități de pe raza județelor, în raport cu importanța și numărul beneficiarilor.

Art. 14. - Pe timpul misiunilor de colectare, transport și distribuire a corespondenței secrete, echipele de curieri vor fi dotate cu arme de foc sau alte arme de apărare.

Art. 15. - Conducătorii unităților beneficiare vor controla modul cum personalul propriu respectă prevederile legale privind activitatea de colectare, transport și distribuire a corespondenței secrete, iar ofițerii și subofițerii din Serviciul Român de Informații, anume desemnați, verifică atât activitatea personalului propriu, cit și a delegaților împuterniciți de unitățile beneficiare, cu excepția celor aparținând instituțiilor prevăzute la art. 9.

Art. 16. - În cazurile în care se constată că delegații împuterniciți nu respectă prevederile prezentei hotărâri, conducătorii unităților beneficiare, din oficiu sau la sesizarea organelor Serviciului Român de Informații, vor dispune înlocuirea acestora.

Art. 17. - Transportul corespondenței secrete de către organele specializate din cadrul Serviciului Român de Informații se efectuează cu mijloace de transport auto din dotarea acestora, precum și cu mijloace de transport feroviare, aeriene sau navale.

Art. 18. - Societatea Națională a Căilor Ferate Române, la cererea Serviciului Român de Informații, va pune la dispoziția organelor prevăzute la art. 3, contra cost, compartimente rezervate în vagoane de calători, în baza protocolului încheiat între acestea.

Art. 19. - Transportul corespondenței secrete cu navele de pasageri se efectuează contra cost. Locurile pe care le va ocupa echipa de curieri militari se stabilesc, de comun acord, de către comandantul navei și șeful echipei de curieri.

Art. 20. - Societățile comerciale de transporturi aeriene române vor pune la dispoziția organelor Serviciului Roman de Informații prevăzute la art. 3, contra cost, locurile necesare la aeronavele care efectuează curse interne, pentru transportul corespondenței secrete în cazuri urgente.

Art. 21. - În cazurile deosebite sau când nu pot fi folosite alte mijloace de transport, la cererea Serviciului Român de Informații, Ministerul Apărării Naționale va asigura organelor prevăzute la art. 8 transportul corespondenţei secrete cu avioane sau elicoptere, fără plată.

Art. 22. - În situația în care mijloacele de transport auto folosite de echipa de curieri militari se defectează, aceasta va putea folosi mijloace de transport aparținând persoanelor juridice, cu prioritate celor prevăzute la art. 1, până la prima localitate urbană unde se află o unitate a Serviciului Român de Informații, cu plata ulterioară, potrivit dispozițiilor legale, a costului transportului. În aceste cazuri, conducătorii autovehiculelor sunt obligați să dea curs cererii echipei de curieri militari, șeful acesteia fiind obligat să consemneze pe foaia de parcurs a mijlocului de transport folosit: distanța parcursă, gradul, numele său și indicativul unității din care face parte.

Art. 23. - Conducătorii unităților beneficiare vor înlesni echipelor de curieri militari, aflate în misiune, să folosească cu prioritate, în situații urgente, mijloacele de comunicație de care dispun, pentru a lua legătura cu unitățile din care fac parte.

Art. 24. - Cheltuielile privind colectarea, transportul, distribuirea și controlul antiterorist al corespondenței secrete prin unitatea și compartimentele specializate ale Serviciului Român de Informații se suportă de către această instituție. Cheltuielile necesare amenajării punctelor de colectare-distribuire în alte locuri decât clădirile Serviciului Român de Informații se suportă de către instituțiile în localul cărora se amenajează aceste puncte.

Capitolul IV

Contravenții

Art. 25. - Constituie contravenții la dispozițiile prezentei hotărâri următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni:

a) colectarea, transportul și distribuirea corespondenței secrete efectuate în alte condiţii sau locuri ori prin alte unități, echipe sau persoane decât cele prevăzute, după caz, la art. 3, 6, 7, 8, 9 și 10;

b) introducerea în trimiterile de corespondența a altor materiale decât cele prevăzute la art 2 și 31;

c) nerespectarea, de către conducătorii unităților beneficiare, a obligațiilor ce le revin potrivit art. 5 și 16;

d) neluarea măsurilor necesare pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare privind buna funcționare a punctelor de colectare-distribuire de către cei cărora, potrivit art. 7, le revin astfel de obligații;

e) nerespectarea, de către persoanele împuternicite să îndeplinească operațiunile de colectare, transport, distribuire și predare-primire a corespondenței secrete, a obligațiilor ce le revin potrivit art. 11;

f) refuzul de a pune la dispoziția echipcei de curieri a mijloacelor de transport și de legătură în situațiile prevăzute la art. 22 și 23.

Contravenţiile prevăzute în prezentul articol se sancționeză cu amendă de la 5.000 la 25.000 lei.

Art. 26. - Convențiile prevăzute la art. 25 se constată și se sancționează de ofițerii și subofițerii anume desemnați, din cadrul Serviciului Român de Informații, pentru toate persoanele cu atribuții pe linia activității de colectare, transport și distribuire a corespondenței, mai puțin pentru cele aparținând instituțiilor prevăzute la art. 9, care sunt date în competența cadrelor anume desemnate din unitățile respective, precum și de către șefii unităților beneficiare pentru personalul propriu.

Art. 27. - Contravențiilor prevăzute la art. 25 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968, privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Capitolul V

Dispoziții finale

Art. 28. - Serviciul Român de Informații, împreună cu instituțiile prevăzute la art. 9, va elabora, în termen de 60 de zile de la data adoptării prezentei hotărâri, norme tehnice privind împachetarea, colectarea, transportul, mânuirea și distribuirea trimiterilor de corespondență secretă, precum și modelul formularelor ce se folosesc în sistemul de colectare, transport și distribuire a acesteia.

Art. 29. - În caz de proclamare a stării de asediu, de urgență, de mobilizare, de război sau în alte situații deosebite, colectarea, transportul și distribuirea corespondenței secrete se vor efectua potrivit normelor tehnice ce se vor stabili în temeiul art. 28, care sunt obligatorii pentru toți beneficiarii ce expediază sau primesc astfel de corespondență.

Art. 30. - Serviciul Român de Informații controlează, verifică și îndrumă activitatea organelor, unităților și instituțiilor, în ce privește colectarea, transportul și distribuirea trimiterilor de corespondență secretă, cu excepția instituțiilor prevăzute la art. 9.

În cazurile avute în vedere la alin. l, corespondența secretă aparținând instituțiilor prevăzute la art. 9 se va colecta, transporta și distribui potrivit regulamentelor militare elaborate în acest scop.

Art. 31. - Corespondența oficială nesecretă, elaborată de Parlament, Președinţie, Guvern, ministere, prefecturi, unități militare și care circulă între acestea, se colectează, se transportă și se distribuie în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.

Art. 32. - Pe data adoptării prezentei hotărâri, orice dispoziții contrare nu se mai aplică.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 august 1992 | Nr. 426.

	Contrasemnează:
	Ministrul apărării naționale, general-locotenent Niculae Spiroiu
	p. Ministrul de interne, Nicolae Crăciun
	Ministrul justiţiei, Mircea Ionescu-Quintus
	Ministrul transporturilor, Traian Băsescu
	Ministrul comunicaţiilor, Andrei Chirică
	Directorul Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu

Anexa Nr. 1

Denumirea unității beneficiare

Nr.................din..............

Către

Unitatea militară ............................

Rugăm să dispuneți includerea unității noastră în sistemul de transport corespondență secretă organizat de Serviciul Român de Informații. Reședința unității se găsește în ........................., str. .................................... nr. ............., și dispune, la compartimentul special, de postul telefonic nr. ........... .

În calitate de delegați împuterniciți au fost numiți:

1. ................................................, născut în ......................................, județul .................., la .........................., care îndeplinește funcția de ...................... .

 (ziua, luna, anul)                                              Specimenul de semnătură................................

2. ................................................, născut în ......................................, județul .................., la .........................., care îndeplinește funcția de ...................... .

 (ziua, luna, anul)                                              Specimenul de semnătură................................

Propunem ca predarea-primirea trimiterilor de corespondență secretă să se facă la sediul unității noastreetajul .....,camera ...... sau la ......................... . În caz că nu poate fi satisfăcută propunerea noastră, acceptăm să ne prezentăm la un punct de colectare-distribuire stabilit de comun acord.

Ne obligăm să asigurăm accesul echipelor de curieri și organelor de control din partea Serviciului Român de Informații, în conformitate cu art. 15 din hotărâre. De asemenea, să anunțăm or1ce modificare privitoare la denumirea unității noastre, adresa acesteia, numele delegatjlor împuterniciți, numărul de telefon, locul de predare-primire și, dacă se impune,scoaterea unității noastre din sistemul de transport corespondență secretă organizat de Serviciul Român de Informații.

Conducătorul unității,

Anexa nr. 2

............................... (Denumirea unității)

Delegație

Prin prezenta împuternicim pe domnul........................, posesor al buletinului de identitate seria ........., nr............., să execute predarea, transportul și primirea trimiterilor de corespondență secretă aparținând unității noastre.

Specimen de semnătură ...................................

Director,

Hotărâre privind înființarea Institutului Superior de Informații în subordinea Serviciului Român de Informații

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Institutul Superior de Informații, cu sediul în municipiul București, ca instituție militară de învățământ superior, în subordinea Serviciului Român de Informații.

Institutul Superior de Informații pregătește ofițeri de informații, activi și de rezervă, pentru nevoile Serviciului Român de Informații.

În cadrul institutului pot fi pregătiți și ofițeri activi și de rezervă din celelalte organe cu atribuții în domeniul siguranței naționale, pe bază de protocoale încheiate de acestea cu Serviciul Român de Informații.

Art. 2. - În cadrul Institutului Superior de Informații funcționează, pe baza principiilor autonomiei universitare, Facultatea de Psihosociologie - cursuri de zi și fără frecvență, prin trecerea acesteia, din componența Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în structura institutului.

Art. 3. - Structura organizatorică, statul de organizare și tabela de înzestrare, la pace și la război, ale Institutului Superior de Informații se aprobă de către directorul Serviciului Român de Informații.

Art. 4. - Durata studiilor este de 4 ani la cursurile de zi și de 5 ani la cursurile fără frecvență, fără posibilitatea repetării anilor de studii.

Art. 5. - În conformitate cu normele legale în raport de necesități, prin ordin al directorului Serviciului Român de Informații, cu avizul ministrului învățământului și științei, în cadrul Institutului Superior de Informații se pot înființa și alte facultăți sau secții de specializare - cursuri de zi sau fără frecvență.

Profilurile de pregătire, specializările și direcțiile de aprofundare se stabilesc prin ordin al directorului Serviciului Român de Informații.

Art. 6. - Admiterea în Institutul Superior de Informații se face prin concurs, cu respectarea prevederilor legii referitoare la admiterea în învățământul superior de stat.

Criteriile de selecționare a candidaților și cifrele anuale de școlarizare se stabilesc prin ordin al directorului Serviciului Român de Informații.

Art. 7. - Planurile de învățământ se elaborează de Senatul Institutului Superior de Informații, cu avizul Ministerului Învățământului și Științei, și se aprobă de directorul Serviciului Român de Informații.

Programele de învățământ se aprobă de către rectorul institutului, cu avizul adjunctului directorului Serviciului Român de Informații pentru probleme de învățământ.

Art. 8. - Numirea, promovarea și eliberarea din funcție a cadrelor didactice se fac de directorul Serviciului Român de Informații, cu respectarea condițiilor legale stabilite pentru învățământul superior.

Art. 9. - Normele didactice ale cadrelor institutului sunt cele stabilite de Ministerul Învățământului și Științei și de Ministerul Economiei și Finanțelor, adaptate la specificul militar, cu aprobarea directorului Serviciului Român de Informații.

Art. 10. - În scopul desfășurării optime a unor activități de învățământ, Institutul Superior de Informații poate folosi, în raport de cerințe, cadre didactice din instituțiile civile de învățământ superior și specialiști din domeniul cercetării științifice sau din aparatul de stat, care îndeplinesc condițiile legale.

Plata acestora va fi suportată de Serviciul Român de Informații, în condițiile legii.

Art. 11. - Studenților Institutului Superior de Informații, după promovarea anului III de studii, li se acordă gradul de locotenent activ.

Art. 12. - La terminarea cursurilor, studenții susțin examen de diplomă, iar celor care îl promovează li se eliberează diplomă de licență.

Diplomele care atestă absolvirea facultății dau dreptul titularilor ca, numai în eventualitatea trecerii în rezervă, să poată fi încadrați în funcții civile pentru care normele legale prevăd studii superioare de specialitate efectuate sau echivalente.

Conținutul diplomei se stabilește de Serviciul Român de Informații, cu acordul Ministerului Învățământulul și Științei, în conformitate cu normele legale.

Art. 13. - Repartizarea absolvenților se va face în funcție de rezultatele obținute la învățătură și în raport cu nevoile Serviciului Român de Informații, respectiv ale celorlalte instituții care, pe bază de protocoale încheiate cu Serviciul Român de Informații, au beneficiat de pregătirea de cadre proprii în institut.

Art. 14. - Candidații admiși în Institutul Superior de Informații sunt considerați încorporați.

Studenții vor semna angajamente scrise prin care se obligă ca, după terminarea cursurilor, să îndeplinească serviciul militar activ pe o durată de minimum 10 ani. În cazul nerespectării angajamentului, precum și în situațiile exmatriculării din institut ori trecerii în rezervă pentru comiterea unor infracțiuni ori săvârșirea de abateri grave, care îl fac incompatibil cu calitatea de militar, studentul sau absolventul este obligat să restituie cheltuielile de școlarizare și întreținere, ținându-se seama de timpul servit.

Prin cheltuieli de școlarizare și întreținere se înțeleg cheltuielile efectuate cu hrănirea, echiparea, cazarea și alte drepturi primite de studenți.

Art. 15. - Studenții care, din cauză de boală sau pentru alte motive neimputabile, nu mai pot urma cursurile institutului, la recomandarea Senatului Institutului Superior de Informații și cu acordul Ministerului Învățământului și Științei, vor putea continua studiile în alte instituții civile de învățământ superior, fără suportarea cheltuielilor aferente perioadei de școlarizare.

Studenții exmatriculați, care sunt apți pentru serviciul militar, vor fi trimiși la unități militare pentru continuarea serviciului militar în termen sau, după caz, se trec în rezervă cu gradele corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale.

Art. 16. - Institutul Superior de Informații preia dotările materiale, tehnice și didactice aflate la dispoziția exclusivă, la data adoptării prezentei hotărâri, a Facultății de Psihosociologie din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza".

Art. 17. - Studenții Serviciului Român de Informații, aflați în prezent la cursuri de zi și fără frecvență, în cadrul Facultății de Poliție a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, seriile 1989-1993 și 1999-1994, își vor continua pregătirea în cadrul acesteia.

Ofițerii care, îñ prezent, sunt încadrați în Serviciul Român de Informații și au absolvit cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi a Ministerului de Interne în perioada 1979-1989 și promoțiile din anii 1990 și 1991 ale Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne și, respectiv, ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”,care nu au beneficiat de echivalarea studiilor absolvite cu cele juridice superioare, pot fi înmatriculați în cel mult anul III de studii, curs fără frecvență, al Facultății de Poliție sau al altor facultăti de drept, în vederea continuării studiilor și obținerii diplomei de licență. În acest sens, Serviciul Român de Informații va stabili, de comun acord cu Ministerul Învățământului și Științei și facultățile de drept, cifrele anuale de școlarizare.

Art. 18. - Regulamentul de organizare și funcționare a Institutului Superior de Informații și statutul studenților se elaborează de Serviciul Român de Informații, pe baza prevederilor legale și ale prezentei hotărări, și se aprobă de directorul Serviciului Român de Informații.

Art. 19. - Institutul Superior de Informații organizează perfecționarea pregătirii cadrelor Serviciului Român de Informații prin formele învățământului postuniversitar și doctorat, potrivit dispozițiilor legale.

Art. 20. - În cadrul Institutului Superior de Informații se înființează o secție de nivel postuniversitar cu specializări în domeniul activităților de informații pentru realizarea siguranței naționale, care funcționează în perimetrul Centrului Serviciului Român de Informații pentru Perfecționarea Cadrelor și Pregătirea Ofițerilor de Rezervă, cu sediul în localitatea Grădiștea, județul Giurgiu.

Art. 21. - Pe data prezentei hotărâri, dispozițiile contrare prevăzute în Hotărârea Guvernului României nr. 137 din 25 februarie 1991 se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 august 1992 | Nr. 427.

	Contrasemnează:
	Ministrul învățământului și științei, Mihail Golu
	Directorul Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu

Hotărâre privind suplimentarea bugetului Consiliului județean Vrancea pe anul 1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea transferurilor din bugetul de stat la bugetul Consiliului județean Vrancea, pe anul 1992, cu suma de 25 milioane lei, pentru realizarea lucrărilor de consolidare la blocurile L 1 și L 2, situate în municipiul Focșani - zona sud, afectate de seisme.

Art. 2. - Suma de 25 milioane lei se asigură din fondurile alocate Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pe anul 1992, în aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 709/1991 privind unele măsuri pentru consolidarea construcțiilor din fondul de stat și particular avariate de cutremure.

Art. 3. - Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce în bugetul de stat pe anul 1992 modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 august 1992 | Nr. 428.

	Contrasemnează:
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea
	p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Gheorghe Polizu secretar de stat
	Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu Teodor Mircea Vaida

Hotărâre privind suplimentarea bugetului Consiliului județean Prahova pe anul 1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea transferurilor din bugetul de stat la bugetul Consiliului județean Prahova, pe anul 1992, cu suma de 180 milioane lei, pentru realizarea lucrărilor de consolidare la blocurile 149 Cartier Vest, A 2 Cartier Andrei Mureșanu și C 1, C 2, C 3 Latura Est A - centru civic, situate în municipiul Ploiești, și 52, 53, situate în orașul Plopeni, județul Prahova, afectate de seisme.

Art. 2. - Suma de 180 milioane lei se asigură din fondurile alocate Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pe anul 1992, în aplicarea prevederilor Hotărârii Guvemului nr. 709/1991 privind unele măsuri pentru consolidarea construcțiilor din fondul de stat și particular avariate de cutremure.

Art. 3. - Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce în bugetul de stat pe anul 1992 modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 august 1992 | Nr. 429.

	Contrasemnează:
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea
	p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Gheorghe Polizu secretar de stat
	Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu Teodor Mircea Vaida

Hotărâre privind modificarea structurii organizatorice a Ministerului Comunicațiilor

Guvernul României hotărăște;

Articol unic. - Structura organizatorică a Ministerului Comunicațiilor este cea prevăzută în anexa la prezenta hotărâre.

Numărul total de posturi rămâne neschimbat, respectiv 90, din care 2 demnitari.

Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1049 din 29 septembrie 1990 se modifică corespunzător.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 august 1992 | Nr. 430.

	Contrasemnează:
	Ministrul comunicaţiilor, Andrei Chirică
	Ministrul muncii şi protecţiei sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministrul economiei şi finanţelor, George Danielescu

Anexă

Hotărâre privind aprobarea, în vederea semnării, a textului Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă, în vederea semnării, textul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 august 1992 | Nr. 431.

	Contrasemnează:
	Ministrul transporturilor, Traian Băsescu

Hotărâre privind aprobarea, în vederea semnării, a textului Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Indiei privind serviciile aeriene

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă, în vederea semnării, textul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Indiei privind serviciile aeriene.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 august 1992 | Nr. 432.

	Contrasemnează:
	Ministrul transporturilor, Traian Băsescu