Monitorul Oficial 273/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0273 - Partea I - Marți, 27 septembrie year::1994

Decrete și legi

Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de prietenie și cooperare dintre România și Republica Lituania, încheiat la Vilnius la 8 martie 1994

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) și ale art. 99 din Constituția României, precum și ale art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Tratatul de prietenie și cooperare dintre România și Republica Lituania, încheiat la Vilnius la 8 martie 1994, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 27 aprilie 1994 | Nr. 65.

Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre România și Republica Lituania, încheiat la Vilnius la 8 martie 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul de prietenie și cooperare dintre România și Republica Lituania, încheiat la Vilnius la 8 martie 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 15 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 12 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 22 septembrie 1994 | Nr. 78.

Tratat de prietenie și cooperare între România și Republica Lituania

România și Republica Lituania,

conștiente de convergența intereselor lor fundamentale, precum și de șansele de pace și cooperare pe care le oferă transformările politice radicale în curs din Europa,

recunoscând caracterul ilegal al Pactului Molotov-Ribbentrop și al anexelor sale secrete din 23 august 1939, precum și al consecințelor lor,

recunoscând, de asemenea, necesitatea eliminării de pe continentul european a tuturor situațiilor create prin acte de folosire ilicită a forței, care au afectat viața popoarelor și raporturile de conviețuire pașnică de pe continent,

convinse de necesitatea construirii relațiilor dintre state pe valorile general-umane ale libertății, democrației, pluralismului, solidarității și pe respectarea drepturilor omului,

reafirmând atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și față de angajamentele asumate în cadrul C.S.C.E.,

hotărâte să-și aducă contribuția la finalizarea inițiativelor vizând depășirea divizării Europei și la așezarea pe baze noi a relațiilor dintre națiunile europene prin exercitarea dreptului lor la autodeterminare,

dorind să revitalizeze tradițiile de prietenie, de apropiere spirituală și valorile culturale comune ale popoarelor lor,

hotărâte, totodată, să asigure o temelie solidă relațiilor de prietenie, înțelegere și colaborare dintre ele,

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1

România și Republica Lituania, denumite în continuare părți contractante, își vor întemeia relațiile lor pe bază de încredere, prietenie, colaborare și respect reciproc, în conformitate cu principiile suveranității, integrității teritoriale, egalității în drepturi, solidarității, demnității umane și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Articolul 2

Părțile contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice, cu respectarea dreptului popoarelor la autodeterminare.

Ele vor acționa pentru folosirea mijloacelor de reglementare pașnică a diferendelor, prevăzute în Carta Națiunilor Unite, precum și a mecanismelor corespunzătoare create în cadrul C.S.C.E.

În contextul european, ele își vor aduce contribuția la crearea și funcționarea eficientă a unor instituții viitoare și a metodelor general-acceptabile de soluționare pașnică a diferendelor, de prevenire a conflictelor și de sprijinire a procesului de omogenizare politică în Europa.

Articolul 3

Părțile contractante se pronunță împotriva prezenței de armate străine pe teritoriile lor și vor sprijini înfăptuirea măsurilor de securitate colectivă, adoptate în conformitate cu prevederile cap. VII din Carta Națiunilor Unite.

Dacă una dintre părțile contractante va considera că apare o situație de natură să aducă atingere intereselor sale superioare de securitate, ea se poate adresa celeilalte părți contractante, astfel încât ele să procedeze neîntârziat la consultări în această problemă.

În cazul în care una dintre părțile contractante va deveni obiectul unei agresiuni, părțile contractante se vor înțelege în ceea ce privește posibilitatea de a se acorda ajutor părții atacate, conform art. 51 al Cartei Națiunilor Unite, și vor depune eforturi ca acest conflict să fie soluționat în conformitate cu prevederile art. 2 paragraful 2 al prezentului tratat.

Articolul 4

Părțile contractante vor acționa în mod concertat pentru transformarea Europei într-o comunitate de state, care să ofere un spațiu al conviețuirii pașnice și al colaborării între popoarele europene și, în acest scop, vor conlucra pentru crearea unor mecanisme eficiente de securitate și colaborare pe continent.

Ele sunt ferm hotărâte să sprijine, în cadrul procedurilor stabilite de C.S.C.E., evoluțiile politice pașnice având ca obiective consolidarea statului de drept și a democrației, înfăptuirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dezvoltarea relațiilor de prietenie între popoare, a colaborării economice, tehnico-științifice, culturale și ecologice între statele europene.

Articolul 5

Părțile contractante vor acționa, în cadrul C.S.C.E., pentru promovarea procesului de reducere echilibrată a forțelor armate și a armamentelor, de întărire a încrederii și stabilității pe continent, pentru încheierea unor acorduri de dezarmare și control al armamentelor, sub un control internațional riguros și eficient. Ele vor acorda o atenție specială cooperării, în cadrul C.S.C.E., în vederea elaborării și implementării unor măsuri suplimentare de securitate și încredere, la nivel regional.

Cele două părți contractante vor promova schimburi pe linie militară, contacte și consultări periodice între instituțiile militare, la nivelurile convenite.

Articolul 6

Părțile contractante sunt de acord să organizeze consultări regulate, la nivelurile corespunzătoare, cu privire la relațiile bilaterale și asupra problemelor internaționale de interes reciproc, în special în ce privește problemele fundamentale ale securității și cooperării în Europa.

Cele două părți contractante vor favoriza contactele între parlamentele și parlamentarii din cele două țări.

Articolul 7

Părțile contractante, pornind de la tradițiile de colaborare și comunicare culturală între popoarele celor două țări și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor favoriza dezvoltarea schimburilor între instituții, unități administrativ-teritoriale, asociații și persoane din cele două țări, în domeniile culturii, învățământului și informației.

Cele două părți contractante vor sprijini încheierea de înțelegeri directe între universități și alte instituții de învățământ superior, centre de cercetare, instituții de cultură și de difuzare a informației.

Ele vor stimula inițiativele privind colaborarea și schimburile în domeniile mijloacelor audio-vizuale, cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice.

Articolul 8

Părțile contractante vor facilita dezvoltarea legăturilor și schimburilor între organizații de tineret, femei, copii, partide, sindicate, asociații și persoane din cele două țări.

Articolul 9

Părțile contractante se angajează să dezvolte colaborarea economică, industrială, financiară, tehnico-științifică și ecologică și să încurajeze, în acest scop, raporturile de afaceri dintre agenții economici din cele două țări.

Ele vor sprijini investițiile de capital directe, crearea de societăți comerciale mixte, inclusiv cu participarea partenerilor din terțe țări.

Cele două părți contractante recunosc utilitatea unei asemenea colaborări, atât din punct de vedere al înfăptuirii programului de reforme economice în cele două țări, cât și al contribuției pe care cele două părți contractante o vor putea aduce la crearea spațiului economic european. Ele subliniază importanța creării spațiului economic unic la nivelul continentului european, precum și însemnătatea deosebită a organizațiilor economice și financiare internaționale pentru dezvoltarea echilibrată a economiei mondiale.

Articolul 10

Părțile contractante se vor sprijini reciproc în demersurile vizând dezvoltarea și adâncirea relațiilor lor cu organizațiile politice, economice și culturale europene.

Articolul 11

Părțile contractante se angajează să încheie acorduri bilaterale pentru dezvoltarea cooperării în domeniile enumerate în art. 9 al prezentului tratat.

Ele au hotărât să creeze o comisie mixtă interguvernamentală pentru colaborarea economică și tehnico-științifică dintre cele două țări.

Articolul 12

Pornind de la semnificația globală a problemelor protecției mediului înconjurător, părțile contractante intenționează să promoveze colaborarea lor în acest domeniu și, în acest scop, să încheie o convenție bilaterală corespunzătoare, conținând direcțiile programatice ale cooperării lor. Ele vor acorda o deosebită atenție protecției mediului înconjurător în Marea Neagră și Marea Baltică.

Utilizând experiența pozitivă acumulată în acest domeniu, părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul prognozării și prevenirii catastrofelor naturale și pentru combaterea efectelor acestora.

Articolul 13

Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniile juridic și consular, inclusiv prin încheierea unor acorduri speciale, pentru facilitarea călătoriilor și vizitelor cetățenilor lor și soluționarea problemelor umanitare și sociale, care decurg din aceasta, precum și pentru prevenirea și combaterea terorismului, a traficului ilegal de stupefiante, de arme și de opere de artă, ca și a contrabandei.

Articolul 14

Cele două părți contractante vor dezvolta cadrul juridic al relațiilor lor bilaterale în conformitate cu dezvoltările care au loc în structurile economice, sociale și juridice din țările lor și cu tendințele generale din Europa.

Articolul 15

Prevederile prezentului tratat nu aduc în nici un fel atingere obligațiilor părților contractante în relațiile cu terțe state și nu sunt îndreptate împotriva nici unuia dintre aceste state.

Articolul 16

Prezentul tratat se încheie pe termen de 20 de ani.

Tratatul va fi supus ratificării în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecăreia dintre părțile contractante și va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare.

Valabilitatea tratatului se va prelungi automat de fiecare dată, pe noi perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre părțile contractante nu va notifica, în scris, celeilalte părți contractante hotărârea sa de a denunța tratatul, cu cel puțin un an înaintea expirării termenului respectiv.

Încheiat la Vilnius la 8 martie 1994, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, lituaniană și engleză, toate textele având aceeași valoare.

În caz de divergență în interpretare, va prevala textul în limba engleză.

Pentru România, Ion Iliescu

Pentru Republica Lituania, Algirdas Brazauskas

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre România și Republica Lituania, încheiat la Vilnius la 8 martie 1994

Articol unic. - În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 99 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre România și Republica Lituania, încheiat la Vilnius la 8 martie 1994, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 19 septembrie 1994 | Nr. 181.

Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului privind relațiile de prietenie și colaborare dintre România și Republica Croația, încheiat la București la 16 februarie 1994

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) și ale art. 99 din Constituția României, precum și ale art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Tratatul privind relațiile de prietenie și colaborare dintre România și Republica Croația, încheiat la București la 16 februarie 1994, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 27 aprilie 1994 | Nr. 66.

Lege pentru ratificarea Tratatului privind relațiile de prietenie și colaborare dintre România și Republica Croația, încheiat la București la 16 februarie 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul privind relațiile de prietenie și colaborare dintre România și Republica Croația, încheiat la București la 16 februarie 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 15 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 12 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 22 septembrie 1994 | Nr. 79.

Tratat privind relațiile de prietenie și colaborare dintre România și Republica Croația

România și Republica Croația,

pornind de la tradițiile relațiilor de prietenie și colaborare dintre popoarele celor două state,

confirmând fidelitatea lor față de valorile general-umane ale păcii, libertății, democrației și justiției sociale și respectul lor față de drepturile și libertățile fundamentale ale omului,

pornind de la importantele transformări politice și economice care au avut loc în ultima perioadă în ambele state și, în general, în Europa,

ferm hotărâte să contribuie la transformarea Europei într-un continent unit al păcii, securității, democrației și prosperității, precum și la organizarea pașnică de durată a Europei, inclusiv a unor structuri și mecanisme stabile pentru întărirea securității și colaborării,

conducându-se după normele dreptului internațional, îndeosebi după scopurile și principiile consfințite în Carta Națiunilor Unite, în Actul final de la Helsinki și în alte documente pertinente ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, în special în Carta de la Paris pentru o nouă Europă,

dorind să edifice relațiile dintre ele, pe baza înțelegerii reciproce, cooperării, justiției și egalității,

au convenit următoarele:

Articolul 1

România și Republica Croația, denumite în cele ce urmează părți contractante, vor dezvolta relațiile lor pe baza încrederii, cooperării și respectului reciproc, în conformitate cu principiile egalității, suveranității, integrității teritoriale, egalității în drepturi, solidarității și demnității umane și ale respectului drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Articolul 2

Părțile contractante se vor abține de la amenințarea cu forța sau folosirea forței și vor soluționa, exclusiv prin mijloace pașnice, toate diferendele dintre ele.

Cele două părți contractante vor sprijini măsurile de securitate colectivă adoptate în conformitate cu Carta Națiunilor Unite.

Ele vor contribui, îndeosebi, în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, la crearea și funcționarea eficientă de instituții și metode corespunzătoare pentru prevenirea diferendelor și pentru soluționarea pașnică a acestora.

Articolul 3

Cele două părți contractante vor acționa în mod concertat pentru transformarea Europei într-un spațiu al conviețuirii pașnice și al colaborării între popoarele europene și, în acest scop, vor conlucra pentru crearea unor mecanisme eficiente de securitate și cooperare pe continent.

Articolul 4

Dacă una dintre părțile contractante apreciază că a apărut o situație care amenință suveranitatea sa, integritatea teritorială sau interesele sale vitale de securitate, părțile contractante vor începe, fără întârziere, consultări pentru găsirea de soluții acceptabile, în spiritul Cartei Națiunilor Unite și principiilor Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.

În cazul în care apare o situație care, după opinia uneia dintre părțile contractante, ar putea amenința securitatea și pacea internațională în regiune, ele se vor consulta și își vor armoniza activitățile în scopul de a contribui la găsirea unei soluții acceptabile, în conformitate cu principiile Cartei Națiunilor Unite, Actului final de la Helsinki și Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Articolul 5

Părțile contractante vor acționa în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru promovarea procesului reducerii echilibrate a forțelor armate și a armamentelor, în scopul de a contribui la întărirea încrederii și stabilității pe continent.

Părțile contractante vor colabora, în special în forumurile de negocieri internaționale, pentru înfăptuirea dezarmării sub un control internațional eficient.

În acest scop, ele vor promova cooperarea între instituțiile lor militare.

Articolul 6

Părțile contractante vor organiza cu regularitate consultări la diferite niveluri, în scopul dezvoltării, în continuare, a relațiilor lor bilaterale și al armonizării pozițiilor lor în problemele internaționale.

Articolul 7

Părțile contractante vor sprijini contactele și schimbul de experiență între parlamente, în scopul dezvoltării relațiilor bilaterale.

Ele vor sprijini și facilita colaborarea reciprocă, la nivel de state, precum și între unitățile administrativ-teritoriale ale celor două părți contractante.

Ele vor încuraja colaborarea ca parteneri și relațiile directe între orașe și localități.

Articolul 8

Părțile contractante consideră, de comun acord, că dezvoltarea colaborării economice este una dintre premisele fundamentale ale progresului social. Ele vor contribui la înlăturarea obstacolelor care divizează Europa, în funcție de nivelul de dezvoltare și la transformarea ei treptată într-un spațiu economic unit.

Articolul 9

Părțile contractante vor dezvolta colaborarea economică reciproc avantajoasă, inclusiv la nivelul unităților administrativ-teritoriale, orașelor și localităților și al întreprinderilor. În cadrul legislației proprii, fiecare parte contractantă va crea persoanelor fizice și juridice ale celeilalte părți contractante condițiile cele mai favorabile pentru activitatea antreprenorială și pentru alte activități economice.

Ele vor sprijini, în special, dezvoltarea colaborării industriale, promovarea și protecția reciprocă a investițiilor, precum și cooperarea directă între întreprinderi. Ele vor acorda o atenție deosebită colaborării între întreprinderile și firmele mici și mijlocii.

În mod deosebit, ele vor sprijini și vor extinde substanțial colaborarea în pregătirea profesională și perfecționarea specialiștilor și a conducătorilor economici.

Articolul 10

Părțile contractante vor promova colaborarea în domeniile de importanță deosebită pentru economiile lor naționale, în special în domeniile energetic, al bazei de combustibili și de materii prime, ale construcțiilor de mașini, agriculturii, construcțiilor, folosirii resurselor naturale și industriei bunurilor de larg consum.

Articolul 11

Părțile contractante vor extinde colaborarea reciproc avantajoasă în domeniile științei și tehnicii.

Ele vor dezvolta colaborarea în domeniul cercetărilor fundamentale și aplicative, îndeosebi în sectoarele tehnologiilor de vârf și vor sprijini programe și proiecte comune, schimbul de oameni de știință și de cercetători, precum și alte forme de colaborare îndreptate spre creșterea eficienței muncii de cercetare.

Ele vor facilita accesul în arhive, biblioteci, institute de cercetări și în alte instituții asemănătoare.

Articolul 12

Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul protecției mediului înconjurător.

Ele vor contribui la elaborarea și aplicarea unei strategii globale privind protecția și îmbunătățirea mediului înconjurător.

Ele își vor acorda asistență în caz de catastrofe și accidente grave.

Articolul 13

Părțile contractante vor colabora la menținerea și dezvoltarea căilor de transport și de telecomunicații între cele două state.

Articolul 14

Părțile contractante vor lărgi colaborarea reciprocă, precum și colaborarea cu celelalte state dunărene, în domeniul asigurării și îmbunătățirii navigației pe Dunăre, al prevenirii, reducerii și controlului poluării apelor Dunării, ca și în alte domenii de interes comun pentru statele dunărene.

Articolul 15

Părțile contractante vor coopera în scopul păstrării și consolidării moștenirii culturale europene și vor sprijini extinderea cooperării în domeniile învățământului, științei și culturii.

Pe baza unor acorduri și programe adecvate, ele vor lărgi schimburile culturale în toate domeniile și la toate nivelurile, ca o contribuție la crearea spațiului cultural european.

Articolul 16

Părțile contractante vor sprijini contactele dintre cetățenii ambelor state, în scopul cunoașterii reciproce și al înțelegerii între popoarele celor două țări.

Ele vor sprijini colaborarea între partide și mișcări politice, sindicate, culte și comunități religioase, fundații, organizații sportive, instituții sociale, asociații de femei, de tineret, pentru protecția mediului înconjurător, precum și alte uniuni și asociații din cele două țări.

Articolul 17

Părțile contractante vor asigura, fiecare pe teritoriul său, protecția și realizarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Republica Croația și ale persoanelor aparținând minorității naționale croate din România, în conformitate cu documentele Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, cu convențiile internaționale ratificate de cele două părți contractante și cu normele general-recunoscute ale dreptului internațional.

Apartenența la o minoritate națională nu dispensează persoanele prevăzute la alineatul precedent de obligația de a fi loiale statului ai cărui cetățeni sunt și de a respecta legislația națională a acestuia, în condiții egale cu ceilalți cetățeni ai fiecărei părți contractante.

Părțile contractante se angajează să aplice cu bună-credință standardele internaționale referitoare la protecția identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale și să nu întreprindă acțiuni care ar contraveni spiritului și literei prezentului tratat.

Fiecare parte contractantă se angajează să nu permită ca exercitarea dreptului de asociere al persoanelor aparținând minorităților naționale să fie folosită împotriva intereselor celeilalte părți contractante.

Articolul 18

Părțile contractante vor facilita acordarea de asistență juridică cetățenilor lor în materie penală, civilă și administrativă.

Ele vor coopera în lupta împotriva criminalității, în special a crimei organizate, terorismului, comerțului ilegal de droguri și arme și a traficului ilegal peste frontieră de valori culturale și istorice.

Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic și consular. Ele vor facilita călătoriile și vizitele cetățenilor lor și vor încheia, în acest scop, înțelegeri separate.

Articolul 19

Acest tratat nu aduce în nici un fel atingere drepturilor și obligațiilor părților contractante în relațiile cu statele terțe și nu este îndreptat împotriva vreunuia dintre aceste state.

Articolul 20

Prezentul tratat se încheie pentru o perioadă de 10 ani, valabilitatea sa fiind automat prelungită pentru noi perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre părțile contractante nu notifică, în scris, celeilalte părți contractante hotărârea sa de a denunța tratatul cu cel puțin un an înainte de expirarea termenului său de valabilitate.

Tratatul va intra în vigoare la data când părțile contractante își vor notifica, în scris, prin canale diplomatice, îndeplinirea condițiilor cerute de prevederile legislației naționale ale fiecărei părți contractante.

Încheiat la București, la 16 februarie 1994, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba croată, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România, Ion Iliescu

Pentru Republica Croația, Franjo Tudjman

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind relațiile de prietenie și colaborare dintre România și Republica Croația, încheiat la București la 16 februarie 1994

Articol unic. - În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 99 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Tratatului privind relațiile de prietenie și colaborare dintre România și Republica Croația, încheiat la București la 16 februarie 1994 și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 19 septembrie 1994 | Nr. 182.