Monitorul Oficial 48/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0048 - Partea I - Joi, 24 februarie year::1994

Hotărâri ale Senatului

Hotărâre privind obiectivele verificării de către Curtea de Conturi, a exercițiilor bugetare pe anii 1990 și 1991

În conformitate cu prevederile art. 139 din Constituția României, precum și ale art. 2 alin. 3 și ale art. 33 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Verificarea de către Curtea de Conturi a conturilor generale de execuție a bugetelor de stat pe anii 1990 și 1991, stabilită prin Hotărârea Senatului nr. 25/1993, va privi următoarele obiective:

1. constituirea și utilizarea fondurilor speciale și ale fondurilor de tezaur, inclusiv utilizarea fondurilor existente la 31 decembrie 1989;
2. formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe;
3. utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții și a subvențiilor;
4. utilizarea fondurilor valutare din credite externe, din creanțe externe, export, prestări de servicii și operațiuni necomerciale, precum și a rezervei valutare existente la 31 decembrie 1989;
5. evaluarea și valorificarea activelor unor societăți cu capital de stat în cazul vânzării, privatizării și constituirii de societăți cu participare străină. În cazul constatării unor deficiențe, Curtea de Conturi va dispune controlul și la alte obiective, până la clarificarea situației în condițiile legii.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 15 februarie 1994 | Nr. 5.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum și componența, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialiști constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum și componența, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialiști constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, anexă la prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 30 decembrie 1993 | Nr. 786.

Contrasemnează: Ministrul agriculturii și alimentației, Ioan Oancea Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Anexă

Regulament
privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum și componența, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialiști constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare

Capitolul I

Grupe de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare

Art. 1. - Se constituie în perimetre de ameliorare toate terenurile degradate sau neproductive, indiferent de proprietar, a căror punere în valoare este necesară din punct de vedere al protecției solului, regimului apelor, îmbunătățirii condițiilor de mediu și a diversității biologice.

Art. 2. - Sunt considerate terenuri degradate, în înțelesul Legii fondului funciar nr. 18/1991 și al prezentului regulament, terenurile care prin eroziune, poluare sau prin acțiunea altor factori antropici și-au pierdut total sau parțial capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice, și anume:

a) terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă, indiferent de folosință;

b) terenuri cu eroziune în adâncime (ogașe, ravene, torenți);

c) terenuri afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și curgeri noroioase;

d) terenuri nisipoase expuse erodării de către apă sau vânt;

e) terenuri cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale;

f) terenuri cu exces permanent de umiditate și mlaștini;

g) terenuri sărăturate și acide;

h) terenuri poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe;

i) terenuri ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale și/sau menajere, gropi de împrumut;

j) terenuri neproductive;

k) terenuri cu biocenoze afectate sau distruse.

Capitolul II

Componența comisiei de specialiști pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare

Art. 3. - Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face, în baza investigațiilor pe teren, de către o comisie de specialiști formată din:

• primarul localității, ca președinte al comisiei;
• reprezentantul Camerei agricole;
• reprezentantul filialei silvice sau al ocolului silvic;
• reprezentantul Oficiului de cadastru și organizare a teritoriului;
• reprezentantul Agenției pentru protecția mediului;
• reprezentantul sectorului de îmbunătățiri funciare;
• pentru situații deosebite și grave de degradare va participa și un specialist în domeniu, reprezentant, după caz, al Comisiei ecologice a Academiei Române, al Regiei Autonome a Apelor „Apele Române”, al Oficiului de studii pentru pedologie și agrochimie, precum și al altor instituții similare;
• proprietarii terenurilor degradate care fac obiectul constituirii perimetrului de ameliorare;
• secretarul consiliului local, care îndeplinește și funcția de secretar al comisiei.

Art. 4. - Comisiile de specialiști comunale, orășenești sau municipale se constituie prin ordin al prefectului, pe baza propunerilor nominale făcute de consiliile locale și de celelalte unități sau instituții prevăzute la art. 3.

Comisiile vor lucra numai în afara perioadelor cu activitate intensă în agricultură și silvicultură.

Decontarea cheltuielilor de deplasare a membrilor comisiei de specialiști se va face de către unitățile sau instituțiile în care aceștia sunt angajați.

Art. 5. - Sediul comisiilor de specialiști comunale, orășenești sau municipale se află la consiliul local al respectivei unități administrativ-teritoriale.

Capitolul III

Atribuțiile comisiilor de specialiști

Art. 6. - Comisiile de specialiști comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale:

a) înregistrează sesizările sau cererile de constituire a unui perimetru de ameliorare.

Cererea sau sesizarea de constituire a unui perimetru de ameliorare poate fi făcută de camera agricolă, ocolul silvic, Agenția pentru protecția mediului, proprietarul terenului degradat sau alte persoane juridice sau fizice interesate și se depune la secretariatul comisiei;

b) constată pe teren situația perimetrului, identifică vecinătățile și delimitează prin țărușare perimetrul de ameliorare, stabilind limitele zonelor de ameliorare-apărare și de consolidare;

c) determină și delimitează parcelele de proprietari, din cuprinsul și din afara perimetrului, care sunt necesare pentru efectuarea lucrărilor de amenajare și de ameliorare și pentru drumurile de acces, precum și natura folosințelor agricole sau silvice existente;

d) identifică și descrie sumar formele de degradare a terenului, amploarea acestor procese și constată cauzele care le-au generat;

e) fac propuneri privind ordonatorul de credite pentru finanțarea lucrărilor publice și resursele de finanțare;

f) stabilesc restricțiile care sunt necesare pentru constituirea perimetrului de ameliorare și modul de respectare a acestora pe toată durata executării lucrărilor specifice;

h) identifică terenurile care urmează să fie utilizate pentru depozite de deșeuri urbane.

Concluziile comisiei, ca urmare a analizei efectuate pe teren, se concretizează într-o documentație alcătuită din: schița perimetrului, acordul proprietarilor cu procesul-verbal încheiat în acest scop și fișa perimetrului de ameliorare.

Art. 7. - Fișa perimetrului de ameliorare are modelul prezentat în anexa la prezentul regulament.

O dată cu aprobarea fișei se stabilește ordonatorul de credite, finanțatorul și investitorul, colaboratorii acestuia la elaborarea programului de proiectare, sursele de finanțare și graficul de execuție a lucrărilor.

Totodată, se va lua acordul proprietarilor beneficiari ai lucrărilor de amenajare și de ameliorare cu privire la contribuția în muncă sau în bani pe care, eventual, ar urma să o suporte potrivit art. 67 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Art. 8. - Fișa aprobată constituie tema de proiectare pentru unitatea de proiectare care va scoate la licitație lucrarea și care va elabora, pe bază de comandă, documentația tehnico-economică, în conformitate cu prevederile legale.

Capitolul IV

Întreținerea și paza amenajărilor din perimetrele de ameliorare

Art. 9. - Întreținerea amenajărilor de combatere a eroziunii solului, corectarea torenților și a plantațiilor de protecție executate în perimetrele de ameliorare se asigură din fondul de ameliorare constituit în acest scop la Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Paza perimetrelor de ameliorare, pe toată durata de execuție a lucrărilor de ameliorare, este asigurată de către unitatea de execuție care este obligată să asigure paza, conform regulamentelor în vigoare, și care răspunde de integritatea lucrărilor respective până la recepția definitivă a lucrărilor.

Pentru perimetrele de ameliorare situate pe terenurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, paza se asigură de către acest minister, contra cost, cu decontarea cheltuielilor din fondul de ameliorare.

În situația când un perimetru de ameliorare face trup comun cu fondul forestier, paza se poate încredința ocolului silvic pe baza unei taxe suportate de fiecare proprietar.

Capitolul V

Dispoziții finale

Art. 10. - Proprietarii care au terenuri în perimetrul de ameliorare își păstrează dreptul de proprietate atât în timpul cât și după aplicarea măsurilor și efectuarea lucrărilor prevăzute în documentația tehnică legal aprobată.

Art. 11. - Proprietarii vecini cu perimetrul de ameliorare, în schimbul unei despăgubiri, pot asigura libera trecere a personalului tehnic, lucrătorilor, utilajelor și mașinilor pentru transportul materialelor necesare la locul de executare a lucrărilor.

În astfel de cazuri, șeful de proiect al perimetrului de ameliorare va stabili, cu acordul proprietarilor respectivi, căile de acces, precum și cuantumul despăgubirilor.

Despăgubirile se suportă din devizul general legal aprobat al lucrărilor prevăzute în perimetrul de ameliorare.

În cazul în care proprietarul refuză, în mod nejustificat, să-și dea acordul prevăzut la alin. 2, executantul lucrării se poate adresa instanțelor judecătorești.

Art. 12. - Comisiile de specialiști comunale, orășenești și municipale se vor constitui în termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului regulament.

Art. 13. - Pentru urmărirea evoluției procesului de degradare a solului, la fiecare 2 ani, Oficiul de cadastru și organizare a teritoriului, organele silvice județene și agențiile pentru protecția mediului vor reactualiza situația terenurilor degradate care trebuie constituite în perimetre de ameliorare.

Art. 14. - După ameliorarea perimetrului respectiv, investitorul va returna proprietarului, prin act încheiat cu acesta în fața primarului localității, suprafața de teren pe care s-au executat lucrări de ameliorare, de apărare și de consolidare, cu menționarea fondurilor fixe și a valorii lor.

Proprietarul, în conformitate cu Legea fondului funciar nr. 18/1991, are obligația să asigure în continuare protecția solului și să nu schimbe categoria de folosință, atribuită prin efectul ameliorării, decât în baza legii.

Anexă la regulament

- Model -

Se propune pentru aprobare 1. Direcția generală pentru agricultură de la județ 2. Filiala silvică teritorială

Se aprobă 1. Ministerul Agriculturii și Alimentației (Departamentul agriculturii private) 2. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției mediului (Departamentul pădurilor)

Fișa perimetrului de ameliorare
(Conform art. 61-67 din Legea fondului funciar nr. 18/1991)

1. Denumirea perimetrului de ameliorare ............................................................................, comuna ............................., județul ............................., codul din Cadastrul apelor ...............................

2. Folosința terenurilor cuprinse în perimetrul de ameliorare:

2.1. Din evidența fondului funciar

Nr. crt.	Categoria de folosință (din evidența fondului funciar)	Suprafața (ha)	Observații
Total perimetru

2.2. Situația reală pe teren

Nr. crt.	Categoria de folosință (reală pe teren)	Suprafața (ha)	Observații
Total perimetru

3. Proprietarii terenurilor din perimetrul de ameliorare:

Denumirea proprietarului	Suprafața pe folosințe din cadastrul funciar (ha)
	arabil	ps	fn	altele	Total
A. Persoane fizice B. Asociații C. Societăți comerciale D. Consilii locale E. Ocoale silvice F. Alți deținători
Total general

4. Natura degradării terenurilor din perimetrul de ameliorare:

Nr. crt.     Natura degradării terenurilor	Suprafața (ha)
1. Terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică
2. Terenuri cu eroziune de suprafață excesivă
3. Terenuri cu eroziune în adâncime (ogașe, ravene, torenți)
4. Terenuri cu alunecări active
5. Terenuri cu prăbușiri, surpări și curgeri noroioase
6. Terenuri nisipoase expuse erodării prin apă sau vânt
7. Terenuri cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării
8. Depozite de aluviuni torențiale
9. Terenuri cu exces permanent de umiditate
10. Mlaștini
11. Terenuri sărăturate și acide
12. Terenuri poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe
13. Terenuri ocupate cu gropi de împrumut, halde miniere și deșeuri industriale și/sau menajere
14. Alte degradări
15. Terenuri neproductive
16. Terenuri cu biocenoze afectate sau distruse
Total

5. Descrierea sumară a condițiilor pedolitologice (se vor descrie sumar tipurile - subtipurile de sol și roca de bază)

6. Condițiile de relief al terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare:

• pante până la 5% ...................... ha
• pante cuprinse între 5-15% ....................... ha
• pante cuprinse între 15-35% ........................ ha
• pante peste 35% ...................... ha

7. Descrierea sumară a lucrărilor de ameliorare necesare:

...............................................................

...............................................................

8. Evaluarea fizică orientativă a lucrărilor necesare de ameliorare:

...............................................................

...............................................................

9. Perioada de realizare a lucrărilor (când suprafața în perimetru este eliberată de orice sarcini cu caracter agricol sau silvic) ..................................

10. Pepiniera silvică care va asigura materialul săditor gratuit necesar, cu acordul de principiu al acesteia (art. 66 din Legea nr. 18/1991) ............................................

11. Societatea comercială care va sigura semințele de ierburi în mod gratuit, cu acordul de principiu al acesteia (art. 66 din Legea nr. 18/1991) .............................................

12. Societatea comercială care va asigura amendamentele necesare în mod gratuit, cu acordul de principiu al acesteia (art. 66 din Legea nr. 18/1991) .............................................

13. Asigurarea fondurilor necesare pentru cercetare, proiectare și execuția amenajărilor, în funcție de specificul și ponderea lucrărilor de ameliorare și sectorul care va beneficia, în principal, de aportul lor (în mod orientativ, în milioane lei):

• Ministerul Agriculturii și Alimentației .......................
• Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului .......................
• Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului .......................
• Ministerul Transporturilor ......................
• Alte ministere sau organe de specialitate ale administrației publice centrale ...........................
• Alte surse de finanțare locale ......................

Total ........................ - milioane lei -

14. În vederea includerii în planul de proiectare al Ministerului Agriculturii și Alimentației sau al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a perimetrului de ameliorare, fișa se aprobă de Ministerul Agriculturii și Alimentației sau de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Întocmit:

• Reprezentantul Oficiului de cadastru și organizare a teritoriului de la județ sau de la comună.
• Reprezentantul ocolului silvic sau al filialei silvice teritoriale.
• Reprezentantul sectorului de exploatare și întreținere a lucrărilor de îmbunătățiri funciare (de la județ sau de la sistem).
• Agenția pentru protecția mediului.
• Pentru cazuri deosebite, un specialist în domeniu (Regia Autonomă a Apelor „Apele Române”, Oficiul de studii pentru pedologie și agrochimie etc.).

Însușit:

• Primarul localității respective.
• Proprietarii care au terenuri în perimetru.

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 536/1993 privind majorarea primelor de producție la unele produse agricole și alimentare

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 536/1993 privind majorarea primelor de producție la unele produse agricole și alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 12 octombrie 1993, se modifică după cum urmează:

• poziția 5 din anexa la hotărâre va avea următorul cuprins:

Denumirea produsului	U.M.	Prima (-lei/U.M.-)
- Diferența de preț pentru laptele de consum cu 1,8% grăsime, reconstituit din lapte praf cu 26% grăsime și lapte degresat lichid cu 0,1% grăsime	litru	100

Art. II. - Acordarea diferenței de preț rezultată din modificarea prevăzută la art. I se va face pe baza normelor metodologice ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii și Alimentației, emise în aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 536/1993, de la bugetul de stat, din alocațiile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 8 februarie 1994 | Nr. 40.

Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Ministrul agriculturii și alimentației, Ioan Oancea

Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 509/1993 și a Hotărârii Guvernului nr. 785/1992

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 509/1993 privind funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 15 octombrie 1993, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art 1. - Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” funcționează potrivit statutului prevăzut în anexa nr. 1.”

2. După articolul 1 se introduce articolul 1¹, cu următorul cuprins:

„Art. 1¹. - Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” are în subordine unitățile de cercetare și cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 2."

3. Alineatul 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:

„Numărul total de personal din aparatul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” este de 55 posturi."

4. La articolul 2, după alineatul 2 se introduce alineatul 3, cu următorul cuprins:

„În cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești" se constituie o direcție de dezvoltare, cu atribuții de valorificare a rezultatelor cercetării."

5. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Finanțarea activității proprii a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești" se asigură din cote aplicate asupra veniturilor obținute din activitatea de producție desfășurată în unitățile de cercetare și de cercetare-dezvoltare din subordinea sa. Cotele se vor stabili anual de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești", cu avizul Ministerului Agriculturii și Alimentației."

6. La articolul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

„Funcția de președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești" se asimilează, din punct de vedere al salarizării, cu funcția de secretar de stat din minister, prevăzută de lege. Persoanele alese în funcția de vicepreședinte pot fi retribuite cu indemnizație de conducere până la nivelul prevăzut de lege pentru funcția de director general din minister, fără ca acestea să se includă în numărul total de posturi aprobat. Funcțiile de secretar general și de director al Direcției de dezvoltare vor fi salarizate la nivelul funcțiilor de director general și, respectiv, de director din minister."

7. După articolul 4 se introduce articolul 4¹, cu următorul cuprins:

„Art. 4¹. - Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești", împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentației, va prezenta Guvernului, până la data de 31 martie 1994, propuneri de reorganizare a activităților de cercetare și de cercetare-dezvoltare din subordine."

8. Statutul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești" devine anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 509/1993.

9. Articolul 32 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 509/1993, care cuprinde Statutul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești", va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - Finanțarea activității proprii a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești" se asigură din cote aplicate asupra veniturilor obținute din activitatea de producție desfășurată în unitățile de cercetare și de cercetare-dezvoltare din subordinea sa."

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 785/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Alimentației, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 28 decembrie 1992, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Punctul 23 al articolului 2 va avea următorul cuprins:

„23. urmărește punerea în aplicare a rezultatelor cercetării în domeniile sale de activitate."

2. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești", ca instituție specializată pe lângă Ministerul Agriculturii și Alimentației, coordonează activitatea de cercetare științifică din domeniul agriculturii și silviculturii.
Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești" răspunde, împreună cu institutele și stațiunile de cercetare și de cercetare-dezvoltare, de realizarea programelor și temelor de cercetare și are atribuții de valorificare a rezultatelor cercetării."

3. Punctele 1-99 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 785/1992 se abrogă.

Art. III. - Unitățile de cercetare și de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești" sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Această anexă devine anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 509/1993.

Art. VI. - Hotărârea Guvernului nr. 509/1993 privind funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești", cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se articolelor o nouă numerotare.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 8 februarie 1994 | Nr. 42.

Contrasemnează: Ministrul agriculturii și alimentației, Ioan Oancea Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie

Anexă

Unități de cercetare și de cercetare-dezvoltare
din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești"

Nr. crt.    Denumirea	Sediul
	localitatea	județul
1. Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea	Fundulea	Călărași
1.2. Stațiunea de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Pitești	Pitești	Argeș
1.3. Stațiunea de Cercetări Agricole Caracal	Caracal	Olt
1.4. Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Dobrogea	Valu lui Traian	Constanța
1.5. Stațiunea de Cercetări Agricole Livada	Livada	Satu Mare
1.6. Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin	Lovrin	Timiș
1.7. Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculești	Perișorul	Călărași
1.8. Stațiunea de Cercetări Agrozootehnice Oradea	Oradea	Bihor
1.9. Stațiunea de Cercetări Agricole Podu Iloaiei	Podu Iloaiei	Iași
1.10. Stațiunea de Cercetări Agrozootehnice Secuieni	Secuieni	Neamț
1.11. Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava	Suceava	Suceava
1.12. Stațiunea de Cercetări Agricole Şimnic	Şimnicu de Jos	Dolj
1.13. Stațiunea de Cercetări Agricole Teleorman	Drăgănești-Vlașca	Teleorman
1.14. Stațiunea de Cercetări Agricole Turda	Turda	Cluj
2.15. Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice Fundulea	Fundulea	Călărași
3.16. Institutul de Cercetări pentru Legumicultură și Floricultură Vidra	Vidra	Sectorul Agricol Ilfov
3.17. Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Bacău	Bacău	Bacău
3.18. Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Brăila	Brăila	Brăila
3.19. Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Buzău	Buzău	Buzău
3.20. Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Iernut	Iernut	Mureș
3.21. Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Ișalnița	Ișalnița	Dolj
4.22. Institutul de Cercetare și Producție pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni	Pitești	Argeș
4.23. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Bacău	Bacău	Bacău
4.24. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Băneasa	București	-
4.25. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Bihor	Oradea	Bihor
4.26. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Bistrița	Bistrița	Bistrița-Năsăud
4.27. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Buzău	Buzău	Buzău
4.28. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Caransebeș	Caransebeș	Caraș-Severin
4.29. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj	Cluj-Napoca	Cluj
4.30. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Constanța	Valu lui Traian	Constanța
4.31. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Dolj	Cârcea	Dolj
4.32. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Fălticeni	Fălticeni	Suceava
4.33. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Geoagiu	Geoagiu	Hunedoara
4.34. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Iași	Iași	Iași
4.35. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Lipova	Lipova	Arad
4.36. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Mehedinți	Drobeta-Turnu Severin	Mehedinți
4.37. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Mureș	Tîrgu Mureș	Mureș
4.38. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Prahova	Măgurele	Prahova
4.39. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Strejești	Strejești	Olt
4.40. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Tîrgu Jiu	Tîrgu Jiu	Gorj
4.41. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Satu Mare	Viile Satu Mare	Satu Mare
4.42. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Vîlcea	Rîmnicu Vîlcea	Vîlcea
4.43. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Voinești	Voinești	Dîmbovița
4.44. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Vrancea	Focșani	Vrancea
4.45. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Zalău	Zalău	Sălaj
5.46. Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească	Valea Călugărească	Prahova
5.47. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Blaj	Blaj	Alba
5.48. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Bujoru	Tîrgu Bujor	Galați
5.49. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Drăgășani	Drăgășani	Vîlcea
5.50. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Greaca	Greaca	Giurgiu
5.51. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Iași	Iași	Iași
5.52. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Miniș	Ghioroc	Arad
5.53. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Murfatlar	Murfatlar	Constanța
5.54. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Odobești	Odobești	Vrancea
5.55. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Pietroasele	Pietroasele	Buzău
5.56. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicolă Ștefănești	Ștefănești	Argeș
6.57. Institutul de Cercetare și Producție a Cartofului Brașov	Brașov	Brașov
6.58. Stațiunea de Cercetare și Producție a Cartofului Miercurea-Ciuc	Miercurea-Ciuc	Harghita
6.59. Stațiunea de Cercetare și Producție a Cartofului Mîrșani	Mîrșani	Dolj
6.60. Stațiunea de Cercetare și Producție a Cartofului Tîrgu Secuiesc	Tîrgu Secuiesc	Covasna
6.61. Stațiunea de Cercetare și Producție a Cartofului Tîrgu Jiu	Tîrgu Jiu	Gorj
6.62. Stațiunea de Cercetare și Producție a Cartofului Tulcea	Tulcea	Tulcea
7.63. Institutul de Cercetare și Producție pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr și a Substanțelor Dulci Fundulea	Fundulea	Călărași
7.64. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr și a Substanțelor Dulci Arad	Arad	Arad
7.65. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr și a Substanțelor Dulci Brașov	Brașov	Brașov
7.66. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr și a Substanțelor Dulci Giurgiu	Giurgiu	Giurgiu
7.67. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr și a Substanțelor Dulci Roman	Roman	Neamț
8.68. Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura Pajiștilor Brașov	Brașov	Brașov
8.69. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Cultura Pajiștilor Jucu	Jucu	Cluj
8.70. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Cultura Pajiștilor Pitești	Pitești	Argeș
8.71. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Cultura Pajiștilor Timișoara	Timișoara	Timiș
8.72. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Cultura Pajiștilor Vaslui	Vaslui	Vaslui
9.73. Institutul de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Balotești	Balotești	Ilfov
9.74. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Mureș-Arad	Arad	Arad
9.75. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Dancu	Dancu	Iași
9.76. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Dulbanu	Dulbanu	Buzău
9.77. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Mărgineni	Mărgineni	Neamț
9.78. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Sighet	Sighetu Marmației	Maramureș
9.79. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Tîrgu Mureș	Tîrgu Mureș	Mureș
9.80. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bubalinelor Șercaia	Șercaia	Brașov
10.81. Institutul de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas	Constanța	Constanța
10.82. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni	Secuieni	Bacău
10.83. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor Bilciurești	Bilciurești	Dîmbovița
10.84. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor Caransebeș	Caransebeș	Caraș-Severin
10.85. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor Rușețu	Rușețu	Buzău
10.86. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Reghin	Reghin	Mureș
10.87. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor Popăuți	Popăuți	Botoșani
11.88. Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București	București	-
11.89. Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni	Perieni	Vaslui
11.90. Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturate Brăila	Brăila	Brăila
11.91. Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni	Dăbuleni	Dolj
12.92. Institutul de Cercetare și Inginerie Tehnologică pentru Irigații și Drenaje Băneasa-Giurgiu	Băneasa	Giurgiu
13.93. Institutul de Economie Agrară București	București	-
14.94. Institutul de Chimie Alimentară București	București	-
15.95. Institutul de Biologie și Nutriție Animală Balotești	Balotești	Sectorul agricol Ilfov
16.96. Centrul de Cercetări pentru Protecția Plantelor București	București	-
17.97. Centrul de Cercetare, Proiectare pentru Piscicultură, Pescuit și Industrializarea Peștelui Galați	Galați	Galați
17.98. Stațiunea de Cercetări pentru Piscicultură Nucet	Nucet	Dîmbovița
18.99. Banca de Resurse Genetice Vegetale	Suceava	Suceava

Hotărâre pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Zambia

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Zambia, semnat la Lusaka la 10 septembrie 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 10 februarie 1994 | Nr. 44.

Contrasemnează: Ministrul comerțului, Cristian Ionescu Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu

Acord comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Zambia

Guvernul României și Guvernul Republicii Zambia, denumite în continuare părți contractante,

dornice să faciliteze și să dezvolte relațiile comerciale dintre cele două țări, pe baza egalității și avantajului reciproc,

convinse că o cooperare în domeniul schimburilor comerciale este esențială pentru realizarea unei dezvoltări maxime a economiei țărilor lor,

au convenit următoarele:

Articolul 1

I. Părțile contractante își vor acorda reciproc clauza națiunii cele mai favorizate în toate problemele care privesc comerțul între cele două țări.

II. Prevederile paragrafului I al prezentului articol nu se vor aplica totuși avantajelor, facilităților și scutirilor pe care:

a) oricare dintre părțile contractante le-a acordat sau le poate acorda țărilor limitrofe în vederea facilitării traficului de frontieră;

b) oricare dintre părțile contractante le-a acordat sau le poate acorda țărilor partenere membre la o zonă de liber schimb, uniune vamală sau economică, deja constituită sau care ar putea fi constituită în viitor;

c) oricare dintre părțile contractante le-a acordat sau le poate acorda ca rezultat derivând din aranjamentele comerciale multilaterale sau regionale la care este sau va deveni membră.

Articolul 2

I. Pe durata valabilității prezentului acord, părțile contractante vor depune toate eforturile pentru a spori volumul comerțului între cele două țări și se vor strădui să realizeze între țările pe care le reprezintă un comerț echilibrat, luând în considerare și plățile pentru comerțul invizibil.

II. Pentru aplicarea prevederilor paragrafului I de mai sus, părțile contractante vor acorda, în condițiile legii în vigoare în fiecare țară referitoare la activitatea de comerț exterior, toate facilitățile necesare exportului, cât și importului, din cealaltă țară, de mărfuri disponibile în acest scop, inclusiv eliberarea licențelor de export și import pentru mărfurile pentru care, conform legislației din fiecare țară, sunt necesare asemenea licențe.

Articolul 3

În baza acestui acord, organismele abilitate din cele două țări vor elibera certificate de origine în fiecare caz, pentru produsele exportate în cealaltă țară.

În acest scop, produsele fabricate în România, finite sau semifabricate, vor fi denumite produse de origine română, iar cele fabricate în Zambia, finite sau semifabricate, vor fi denumite produse de origine zambiană.

Articolul 4

Produsele importate de la o parte contractantă de către cealaltă parte contractantă pot fi reexportate într-o țară terță numai cu acordul exportatorului, pe baza reglementărilor în vigoare în fiecare țară.

Articolul 5

I. Schimbul de mărfuri și bunuri între cele două țări, în baza prevederilor prezentului acord, va fi supus dispozițiilor legale cu privire la import și export, în vigoare în fiecare dintre cele două țări.

II. Tranzacțiile comerciale în cadrul prezentului acord se vor desfășura pe baza contractelor și a altor înțelegeri, care se vor încheia între persoane fizice sau juridice din România, pe de o parte, și persoane fizice sau juridice din Republica Zambia, pe de altă parte, autorizate să efectueze acte de comerț conform legislației lor naționale.

Persoanele fizice și juridice menționate la acest paragraf vor derula tranzacțiile lor comerciale pe propria lor răspundere, din toate punctele de vedere.

Articolul 6

În vederea facilitării tranzacțiilor comerciale în baza prezentului acord, părțile contractante convin:

a) să-și furnizeze reciproc, la cerere, toate informațiile necesare cu privire la: posibilitățile de livrare de mărfuri originare din țările lor, documentații tehnice, serviciile și asistența tehnică legate de utilizarea mărfurilor respective;

b) să faciliteze tranzitul liber al mărfurilor originare dintr-una dintre cele două țări cu destinația către o țară terță;

c) să faciliteze libertatea de tranzit pentru mărfurile originare dintr-o țară terță și care sunt destinate țării uneia dintre cele două părți contractante.

Articolul 7

Prețurile mărfurilor și ale bunurilor care urmează să facă obiectul schimburilor în cadrul prezentului acord vor fi stabilite prin contracte, pe baza prețurilor cotate pe principalele piețe mondiale.

Pentru mărfurile pentru care nu se pot stabili prețurile conform celor de mai sus se vor practica prețuri competitive pentru mărfuri similare, de calitate analoagă.

Articolul 8

Toate plățile între cele două țări pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord se vor efectua în devize convertibile, prin canale bancare normale, în conformitate cu reglementările valutare în vigoare în fiecare dintre cele două țări.

Persoanele fizice și juridice din cele două țări pot conveni și utiliza, de comun acord, și alte modalități de plată, cu respectarea legilor și reglementărilor proprii.

Articolul 9

În scopul realizării prevederilor prezentului acord și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare în cele două tari, părțile contractante:

I. vor permite organizarea pe teritoriul țării fiecărei părți contractante, de către cealaltă țară, de expoziții naționale și vor asigura reciproc facilități pentru organizarea unor astfel de expoziții, precum și pentru participarea întreprinderilor și firmelor uneia dintre țări la târgurile și expozițiile internaționale care se organizează pe teritoriul celeilalte țări;

II. vor permite și scuti de plata taxelor vamale și a altor taxe, în funcție de reglementările legale în vigoare la data respectivă, importul și exportul următoarelor produse:

a) mostre de mărfuri și materiale publicitare necesare primirii de comenzi și pentru scopuri de reclamă;

b) produsele destinate testării și experimentării.

În cazul în care aceste mărfuri sunt folosite în alte scopuri sau sunt valorificate pe piața țării importatoare, se vor aplica taxele vamale și alte taxe în vigoare în țara respectivă;

III. vor permite și vor sprijini înființarea pe teritoriul țărilor lor, în condițiile care se vor stabili, de reprezentanțe sau birouri, după caz, pentru:

a) promovarea și dezvoltarea schimburilor comerciale și a cooperării economice și tehnice dintre cele două țări;

b) reprezentarea intereselor fiecărei țări pe teritoriul celeilalte țări în toate problemele privind schimburile comerciale și cooperarea economică și tehnică.

Înființarea unor astfel de reprezentanțe și birouri nu va afecta dreptul persoanelor fizice și juridice din cele două țări de a promova, de a menține și de a dezvolta relații directe între ele, potrivit reglementărilor legale în vigoare în fiecare țară, în scopul încheierii și derulării unor tranzacții comerciale, inclusiv prin reprezentanțe proprii.

Articolul 10

Nici o prevedere a prezentului acord nu poate fi interpretată ca afectând drepturile sau obligațiile părților contractante asumate prin alte acorduri bi/sau multilaterale.

Articolul 11

Părțile contractante sunt de acord să protejeze și să aplice într-un mod corespunzător patentele, mărcile comerciale, drepturile de autor, secretele comerciale și schemele de montaj pentru circuite integrate, proprietatea partenerilor din cealaltă țară, în conformitate cu legislația specifică în vigoare în fiecare țară și cu respectarea obligațiilor din acordurile internaționale referitoare la proprietatea intelectuală, acceptate de ambele părți contractante.

Articolul 12

I. În scopul realizării prevederilor prezentului acord și a altor probleme legate de acesta, Guvernul României desemnează, prin prezentul acord, Ministerul Comerțului, iar Guvernul Republicii Zambia desemnează, prin prezentul acord, Ministerul Comerțului și Industriei.

II. Fiecare parte contractantă are dreptul să desemneze, în scris, în orice moment, orice alt organism corespunzător, organizație sau minister, în locul celui desemnat la paragraful precedent, notificând celeilalte părți, în scris, pe canale diplomatice.

Articolul 13

Părțile contractante sunt de acord ca prezentul acord și toate schimburile de informații referitoare la acesta să se efectueze în limba engleză.

Articolul 14

I. Eventualele diferende care ar putea să apară între părțile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluționate pe cale amiabilă, pe canale diplomatice, prin negocieri.

II. În situația în care negocierile nu vor da rezultate, diferendul va fi supus discuțiilor în cadrul Comisiei mixte guvernamentale româno-zambiene de cooperare economică și tehnică, înființată în baza Acordului de cooperare economică și tehnică încheiat în anul 1970.

Articolul 15

Diferendele apărute între persoanele fizice sau juridice ale celor două părți contractante, decurgând din tranzacții comerciale, se vor soluționa conform contractelor respective.

Articolul 16

Prevederile prezentului acord nu vor fi interpretate ca un impediment pentru adoptarea și îndeplinirea de către fiecare parte contractantă a măsurilor necesare pentru:

• protejarea moralității publice;
• aplicarea legilor și a celorlalte reglementări privind securitatea națională;
• reglementarea importurilor sau exporturilor de arme, muniții și alte materiale strategice sau de război, precum și de droguri și substanțe psihotrope;
• protejarea vieții și sănătății persoanelor, animalelor și plantelor;
• protejarea patrimoniului național cu valoare artistică, istorică și arheologică;
• restricționarea exportului, utilizarea și consumul de materiale nucleare, produse radioactive și alte materiale utilizabile în dezvoltarea sau folosirea energiei nucleare.

Articolul 17

I. Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părțile contractante își confirmă reciproc aprobarea lui, în conformitate cu prevederile legale din fiecare dintre cele două țări.

II. Acordul va fi valabil pe o perioadă de 5 ani și va putea fi reînnoit, prin tacită reconducțiune, pe noi perioade de câte un an, dacă nici una dintre părțile contractante nu îl denunță sau nu va solicita modificarea sau completarea acestuia, cu un preaviz de 6 luni înaintea expirării fiecărei perioade.

III. Orice modificări și completări ale acordului se vor efectua numai cu acceptul ambelor părți contractante și vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile paragrafului I din prezentul articol.

IV. Prevederile prezentului acord vor continua să se aplice și după expirarea sa tuturor contractelor sau înțelegerilor încheiate în baza și înaintea expirării valabilității acestuia, până la realizarea lor integrală.

V. La intrarea în vigoare a prezentului acord, Acordul comercial semnat de cele două părți contractante la data de 14 mai 1970 își încetează valabilitatea.

Încheiat la 10 septembrie 1993, la Lusaka, în două exemplare originale, în limbile română și engleză, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României, Nicolae Constantinescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor

Pentru Guvernul Republicii Zambia, D. C. W. Matutu, membru al Parlamentului, adjunct al ministrului comerțului și industriei

Acte ale Băncii Naționale a României

Norme privind refinanțarea societăților bancare prin credit de descoperit de cont (overdraft)

Art. 1. - În conformitate cu art. 3 din Regulamentul privind condițiile și modul de efectuare a refinanțării societăților bancare de către Banca Națională a României, Banca Națională a României acordă societăților bancare credit de descoperit de cont, ca formă de refinanțare, distinctă, în vederea facilitării executării plăților zilnice.

Art. 2. - Creditul de descoperit de cont se constituie ca sold debitor înregistrat la închiderea zilei în contul curent al societății bancare beneficiare, deschis la centrala Băncii Naționale a României (sucursala B.N.R. pentru societățile bancare cu sediul social al centralei în altă localitate decât municipiul București).

Art. 3. - Creditul de descoperit de cont se acordă în limita unui plafon egal cu 75% din nivelul fondurilor proprii conform ultimelor date raportate prin formularul „Rezultate financiare și obligații fiscale”. În sensul prezentelor norme, prin fonduri proprii se înțelege suma totală a capitalului social vărsat, a fondului de rezervă și a fondului de risc, diminuată cu valoarea participațiilor la alte societăți bancare și nebancare.

Art. 4. - Limita creditului de descoperit de cont, așa cum este stabilită la articolul precedent, poate fi modificată în conformitate cu obiectivele de politică monetară și de credit ale Băncii Naționale a României.

Art. 5. - Rata dobânzii pentru creditul de descoperit de cont se stabilește de conducerea Băncii Naționale a României, în conformitate cu obiectivele de politică monetară din etapa respectivă. Dobânda se calculează și se încasează lunar.

Art. 6. - În situația în care o societate bancară înregistrează sold debitor în contul curent peste limita prevăzută la art. 3 și 4, Banca Națională a României, în conformitate cu art. 52 și 54 din Legea nr. 33/1991, va trece la măsuri speciale de supraveghere și de restabilire a lichidității societății bancare respective, în următoarea succesiune:

a) supravegherea în sediile societăților bancare a operațiunilor bancare zilnice și analizarea cauzelor care au condus la depășirea limitei prevăzute la art. 3 și 4, concomitent cu acordarea unui credit pe termen fix în limita sumei reprezentând depășirea;

b) suspendarea temporară sau decăderea (destituirea) conducerii societății bancare în cauză și desemnarea unui consiliu de administrație temporar;

c) retragerea definitivă a autorizației și recuperarea debitului în cadrul acțiunii de lichidare a societății bancare.

Art. 7. - Prezentele norme se aplică societăților bancare, persoane juridice române, care realizează operațiuni în lei cu rezidenții.

Art. 8. - Prezentele norme completează și fac parte din Regulamentul privind condițiile și modul de efectuare a refinanțării societăților bancare de către Banca Națională a României și intră în vigoare începând cu data de 15 februarie 1994; prevederile art. 3 și 5 se vor modifica pe bază de circulare, emise de Banca Națională a României. O dată cu intrarea în vigoare a prezentelor norme se abrogă orice dispoziții contrare.

Guvernatorul Băncii Naționale a României,
Mugur Isărescu

București, 3 februarie 1994 | Nr. 1.