Monitorul Oficial 6/1990

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0006 - Miercuri, 10 ianuarie year::1990

Decrete-lege

Decret-lege privind regimul pașapoartelor și al călătoriilor în străinătate

În vederea asigurării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români, în conformitate cu dispozițiile constituționale, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte,

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Capitolul I - Dispoziții generale

Art. 1. - Cetățenii români, fără deosebire de rasă, naționalitate, sex, limbă, religie, convingeri politice, ocupație, se bucură de dreptul de a călători liber în străinătate.

Art. 2. - Fiecare cetățean român are dreptul la eliberarea unui pașaport pe baza căruia să poată călători în străinătate, vizele române de intrare-ieșire fiind desființate.

Prin hotărâre a guvernului se vor stabili sumele ce se asigură, prin schimb valutar, cetățenilor români care călătoresc peste graniță.

Art. 3. - Dreptul de a călători liber în străinătate nu poate face obiectul unor restricții, exceptând cazurile prevăzute în prezentul decret-lege.

Art. 4. - Documentele pe baza cărora cetățenii români pot călători în străinătate sunt: pașaport diplomatic, pașaport oficial, pașaport simplu, titlu de călătorie, precum și alte documente emise de organele competente potrivit legii (carnet de marinar, permis de călătorie pentru micul trafic de frontieră și trecerile simple etc.).

Art. 5. - Pașaportul dă dreptul la ieșirea și intrarea în țară prin toate punctele de frontieră deschise traficului de călători, precum și prin locurile stabilite prin înțelegeri internaționale la care România este parte.

Art. 6. - În străinătate pașaportul dovedește identitatea, cetățenia titularului, dând dreptul la protecție și asistență din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României.

Art. 7. - Pașapoartele cetățenilor români se emit pe o perioadă de 5 ani și se pot prelungi până la 10 ani, de la data emiterii.

Art. 8. - Cetățenilor români cu domiciliul în străinătate li se eliberează, la cerere, pașapoarte valabile pe o durată de 5 ani, care se pot prelungi până la 10 ani.

Art. 9. - Persoanelor apatride care domiciliază în România li se eliberează, la cerere, pașapoarte de persoane fără cetățenie, care dovedesc identitatea titularului și conferă dreptul de călătorie în străinătate. Valabilitatea acestui document este de 2 ani, cu posibilitatea de prelungire succesivă până la 10 ani.

Art. 10. - Pentru cetățenii români aflați în străinătate, care din diferite cauze nu mai posedă documente de trecere a frontierei de stat, misiunile diplomatice și oficiile consulare române vor elibera, la cerere, titluri de călătorie valabile pentru o singură deplasare la destinație.

Art. 11. - Categoriile de cetățeni români cărora li se eliberează pașapoarte diplomatice și oficiale se stabilesc prin hotărâri guvernamentale.

Capitolul II - Eliberarea și păstrarea pașapoartelor

Art. 12. - (1) Pașapoartele se eliberează, la cerere, persoanelor care au împlinit vârsta de 14 ani.

(2) Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani vor fi înscriși în pașapoartele însoțitorilor. În cazul când călătoresc neînsoțiți li se eliberează pașapoarte individuale.

Art. 13. - Pașapoartele simple, pașapoartele cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, pașapoartele persoanelor fără cetățenie și titlurile de călătorie pentru cetățenii străini aflați în România se eliberează, la cerere, de către Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor, precum și de compartimentele teritoriale ale acesteia. Ele se păstrează de titulari.

Art. 14. - (1) Pașapoartele diplomatice și oficiale se emit și se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Pașapoartele oficiale se eliberează la cererea conducerii ministerelor și a instituțiilor centrale.

(3) Pașapoartele diplomatice se păstrează de Ministerul Afacerilor Externe. Pașapoartele oficiale se păstrează de ministere, instituțiile centrale și de unitățile pe care acestea le vor stabili.

(4) La înapoierea din misiuni, deținătorii pașapoartelor diplomatice și oficiale sunt obligați să le predea în termen de 5 zile lucrătoare instituțiilor de la care le-au ridicat.

Art. 15. - Vizele străine necesare călătoriei pot fi solicitate direct de către titularul pașaportului sau de către instituțiile îndreptățite să păstreze pașapoartele.

Art. 16. - Se refuză eliberarea pașaportului, iar când acesta a fost eliberat se dispune retragerea sau anularea acestuia în următoarele situații:

a) când împotriva persoanei în cauză a început urmărirea penală ori este condamnată la o pedeapsă privativă de libertate;

b) dacă persoana în cauză este urmărită pentru debite către stat, persoane juridice sau fizice, iar achitarea acestora nu este garantată;

c) când solicitanții sunt cunoscuți pe bază de fapte confirmate că desfășoară activități care afectează ordinea și stabilitatea publică, precum și bunele moravuri.

Art. 17. - (1) Pașapoartele simple se eliberează de către Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor și organele sale teritoriale în termen de cel mult 20 de zile de la data depunerii cererii.

(2) În caz de deces, afecțiuni medicale grave ale unei rude apropiate, citare într-un proces, efectuare a unui tratament medical de urgență și alte situații justificate, cererile pentru eliberarea unui pașaport vor fi soluționate în cel mult 3 zile.

(3) Cererile pentru eliberarea de pașapoarte din partea cetățenilor români care doresc să-și stabilească domiciliul în străinătate vor fi soluționate de Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor în termen de cel mult 3 luni. Cererile aflate deja la Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor vor fi rezolvate în termen de 20 de zile de la data emiterii prezentului decret-lege.

Art. 18. - (1) Refuzul eliberării, retragerea sau anularea pașaportului trebuie să fie motivate și comunicate în scris solicitantului în termen de 15 zile de la data luării acestei măsuri. Neeliberarea pașaportului în termenul prevăzut de prezentul decret-lege echivalează cu refuzul eliberării.

(2) Persoana nemulțumită de măsura luată poate face contestație la organul ierarhic superior celui care a luat hotărârea. Contestația trebuie rezolvată în termen de 15 zile de la înregistrarea ei.

(3) Dacă solicitantul nu este mulțumit de soluția dată sau contestația nu este rezolvată în termenul prevăzut la alineatul precedent, acesta se poate adresa instanțelor judecătorești locale.

Art. 19. - Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot reveni definitiv în țară, în condițiile legii.

Capitolul III - Viza pentru cetățenii străini

Art. 20. - (1) Pentru trecerea frontierei de stat a României de către cetățenii străini aparținând statelor cu care Romania nu a încheiat înțelegeri bilaterale de desființare a vizelor se acordă următoarele categorii de viză: viză diplomatică, viză oficială, viză de ședere temporară, viză turistică și viză de tranzit. Viza poate fi acordată pentru una sau mai multe călătorii.

(2) În sensul prezentului decret-lege apatrizii cu domiciliul în străinătate sunt asimilați cetățenilor străini.

Art. 21. - Vizele dau dreptul de ședere pe teritoriul României pentru următoarele perioade:

a) viza diplomatică și viza oficială: pe durata misiunii;

b) viza de ședere temporară: până la 1 an, cu posibilitatea de prelungire pe noi perioade de câte 1 an;

c) viza turistică: până la 60 de zile, cu drept de prelungire pentru o nouă perioadă de până la 60 de zile.

Art. 22. - Viza de tranzit dă dreptul la tranzitarea României și este valabilă 4 zile de la trecerea frontierei române. Această viză se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, precum și de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Art. 23. - Vizele se acordă pe bază de pașaport, după cum urmează:

a) viza diplomatică: de către Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României;

b) toate celelalte vize: de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, misiunile diplomatice, oficiile consulare ale României, Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor și de către Ministerul Afacerilor Externe.

Capitolul IV - Contravenții

Art. 24. - Constituie contravenție următoarele fapte:

a) nerespectarea de către organele însărcinate cu emiterea pașapoartelor a prevederilor art. 17 și 18 din prezentul decret-lege;

b) reținerea neautorizată a pașaportului sau transmiterea acestuia unor persoane neîndreptățite;

c) pierderea, deteriorarea sau distrugerea pașaportului eliberat de autoritățile române, din culpa titularului;

d) nepredarea pașapoartelor diplomatice și oficiale în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în țară către instituțiile în drept;

e) efectuarea de modificări sau adăugiri scrise sau ștampilate în pașaport, dacă fapta nu a fost săvârșită în condiții încât, potrivit legii, să constituie infracțiune.

Art. 25. - Contravențiile prevăzute la art. 24 lit. a), b), c) și d) se sancționează cu amendă de la 300 până la 500 lei, iar cele prevăzute la lit. e), cu amendă de la 500 până la 1000 lei.

Art 26. - (1) Contravențiile se constată și se aplică de către persoanele care au atribuții cu privire la regimul pașapoartelor.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la conducătorul organului din care face parte agentul constatator.

Capitolul V - Dispoziții finale

Art. 27. - (1) Pașapoartele și alte documente de călătorie străine, valabil eliberate, dau dreptul la trecerea frontierei române dacă sunt recunoscute sau acceptate de statul român.

(2) Pașapoartele sau alte documente colective de trecere a frontierei de stat trebuie sa conțină date strict necesare pentru identificarea persoanelor incluse în ele.

Art. 28. - (1) Cetățenii străini aflați în România, care din diverse motive nu mai sunt în posesia documentelor de trecere a frontierei de stat, se vor adresa celui mai apropiat organ de poliție în vederea eliberării unei dovezi care să ateste dispariția acestora. Noile documente de călătorie eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale țărilor ai căror cetățeni sunt vor fi prezentate organelor competente române pentru aplicarea vizelor necesare.

(2) Cetățenilor străini aflați în situații similare, ale căror țări nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România, li se va elibera un document intitulat titlu de călătorie, care să le asigure ajungerea la destinație.

Art. 29. - Tipurile, forma și conținutul pașapoartelor și ale altor documente de trecere a frontierei de stat se stabilesc de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor, conform uzanțelor internaționale.

Confecționarea pașapoartelor și a altor documente de călătorie se va face prin grija Ministerului Afacerilor Externe și a Direcției pentru pașapoarte și evidența străinilor.

Art. 30. - Decretul nr. 156/1970 privind regimul pașapoartelor, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.

Art. 31. - Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor se subordonează ministrului de interne.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 ianuarie 1990 | Nr. 10.

Decrete

Decret privind trecerea în rezervă a unor generali

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Se trec în rezervă, prin aplicarea art. 43 lit. f) din Statutul corpului ofițerilor, următorii generali:

• generalul-locotenent Amohnoaie Anina Epifanie
• generalul-maior Alexie Marin Ștefan
• generalul-maior Marcu Aron Ioan
• generalul-maior Neculicioiu Gheorghe Victor
• generalul-maior Olteanu Dumitru Alecse
• generalul-maior Radu Marin Gheorghe.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 ianuarie 1990 | Nr. 38.

Decret privind trecerea în rezervă a unor generali din Ministerul Apărării Naționale

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Se trec în rezervă, prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor, următorii generali:

• generalul-locotenent Opriță Ion Constantin
• generalul-major Găinușe Gheorghe Gheorghe
• generalul-maior Ilie Sultana Petre.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 ianuarie 1990 | Nr. 39.

Decret privind măsuri pentru comemorarea eroilor Revoluției

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Ziua de vineri 12 ianuarie 1990 se declară, pe întregul teritoriu al României, zi de doliu național, în memoria martirilor Revoluției, a tuturor celor care și-au jertfit viața luptând împotriva regimului dictatorial, pentru libertatea și demnitatea poporului român, pentru dreptate socială.

În fiecare zi de vineri se vor oficia slujbe în lăcașurile de cult, în amintirea martirilor Revoluției.

Art. 2. - Orașele Timișoara și București se declară orașe-martir.

Art. 3. - Piața Palatului din Capitală, unde au căzut numeroși fii ai patriei în apărarea idealurilor democrației, libertății și demnității neamului, se va numi Piața Revoluției.

Art. 4. - În centrul orașului-martir Timișoara, precum și în Piața Romană și în Piața Revoluției din orașul-martir București, vor fi ridicate monumente închinate eroilor Revoluției, tuturor celor care au căzut în numele și pentru idealurile acesteia.

În vederea elaborării proiectelor de monumente se instituie un concurs public. Înainte de luarea hotărârii definitive, cele mai reprezentative proiecte de monumente prezentate la concurs vor fi supuse aprecierii opiniei publice.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 ianuarie 1990 | Nr. 40.

Decret privind numiri și eliberări din funcție

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Gheorghe Robu se numește în funcția de procuror general.

Art. 2. - Nicolae Popovici se eliberează din funcția de procuror general.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 ianuarie 1990 | Nr. 41.

Decret privind unele eliberări și numiri în funcție

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Romulus Neagu, ambasador, se eliberează din funcția de reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite și se numește în funcția de adjunct al ministrului afacerilor externe.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 ianuarie 1990 | Nr. 42.

Decret privind numirea unui ambasador în centrala Ministerului Afacerilor Externe

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Statul de funcții al administrației centrale a Ministerului Afacerilor Externe se suplimentează cu un post de ambasador.

Art. 2. - Vasile Florea se numește în funcția de ambasador în centrala Ministerului Afacerilor Externe.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 ianuarie 1990 | Nr. 43.

Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind înființarea Institutului pentru sondarea opiniei publice

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Institutul pentru sondarea opiniei publice, ca organ independent, cu finanțare de la bugetul statului, precum și cu autofinanțare.

Art. 2. - Datculescu Petre se numește în funcția de director al Institutului pentru sondarea opiniei publice.

p. Prim-ministru, Mihail Drăgănescu | București, 9 ianuarie 1990 | Nr. 28.

Hotărâre privind categoriile de cetățeni români cărora li se eliberează pașapoarte diplomatice și oficiale

În baza și în vederea aplicării prevederilor Decretului privind regimul pașapoartelor și al călătoriilor în străinătate potrivit atribuțiilor legale care îi revin,

Guvernul României hotărăște:

1. Pașaportul diplomatic se eliberează următoarelor categorii de persoane:

a) președintelui Consiliului Frontului Salvării Naționale;

b) prim-vicepreședinților și vicepreședinților Consiliului Frontului Salvării Naționale;

c) membrilor Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale;

d) primului-ministru și membrilor guvernului, precum și persoanelor asimilate acestora;

e) ministrului apărării naționale și ministrului de interne;

f) adjuncților de miniștri;

g) soțiilor (soților) celor prevăzuți la lit. a)-f) când însoțesc pe titular;

h) procurorului general al României și președintelui Curții Supreme de Justiție;

i) președintelui și vicepreședinților Academiei Române și ai celorlalte academii de științe;

j) șefilor cultelor religioase din România;

k) conducătorilor delegațiilor guvernamentale care au depline puteri pentru a participa la reuniuni internaționale sau tratative pentru încheierea de acorduri internaționale;

l) funcționarilor cu grad diplomatic sau consular care se deplasează temporar în străinătate în interes de serviciu;

m) personalului cu grad diplomatic sau consular, precum și reprezentanților comerciali cu grad diplomatic încadrați la misiunile diplomatice, oficiile consulare și reprezentanțele comerciale ale României;

n) reprezentanților permanenți ai Guvernului României la organizațiile internaționale;

o) membrilor de familie ai celor prevăzuți la lit. l)-n) pentru perioada în care titularul se află în misiune;

p) curierilor diplomatici;

r) altor persoane, cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe.

2. Pașaportul oficial se eliberează următoarelor categorii de persoane:

a) membrilor Consiliului Frontului Salvării Naționale;

b) președinților consiliilor județene ale Frontului Salvării Naționale;

c) delegaților ministerelor, întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor - politice, economice, sociale, culturale etc - trimiși în misiuni oficiale;

d) personalului tehnico-administrativ trimis în misiune permanentă la misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentanțele comerciale, organizații și instituții internaționale, precum și membrilor lor de familie când ii însoțesc;

e) corespondenților permanenți ai presei române în străinătate, precum și membrilor lor de familie când îi însoțesc;

f) altor persoane, cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe.

În sensul prevederilor prezentei hotărâri, prin termenul membri de familie se înțeleg: soțul, soția și copiii.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 ianuarie 1990 | Nr. 29.

Comunicate

Comunicat

În legătură cu decretul adoptat de Consiliul Frontului Salvării Naționale privind declararea zilei de 12 ianuarie 1990 ca zi de doliu național pe întreg teritoriul României, se vor lua următoarele măsuri:

• Toate organele centrale și locale de stat, unitățile economice, social-culturale, de învățământ etc. vor arbora drapelul tricolor în bernă.
• Radioul, televiziunea, cinematografele, teatrele, instituțiile muzicale își vor adapta în mod corespunzător programele.