Monitorul Oficial 176/1991

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0176 - Partea I - Joi, 29 august year::1991

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind acordarea unor facilități pentru școlarizarea în România a cetățenilor de origine română având domiciliul în străinătate

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Învățământului și Științei aprobă cetățenilor de origine română cu domiciliul în străinătate școlarizarea, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români cu domiciliul în țară, în învățământul de toate gradele din România.

În acest sens, înscrierea la studii a persoanelor din această categorie se realizează prin:

a) concurs de admitere în condițiile în vigoare pentru cetățenii români având domiciliul stabil în România;

b) echivalarea studiilor parțiale efectuate în țările în care domiciliază, luându-se în considerare actele de studii prezentate de solicitanți - diplome, foi matricole și programe analitice - și cu stabilirea de examene de diferență la disciplinele care nu au fost studiate în instituțiile școlare de unde provin; examenele de diferență vor fi susținute în interval de 1 an de la înscrierea la studii a candidatului.

Pe timpul studiilor, aceste persoane vor beneficia de asistență medicală în condițiile asigurate elevilor sau, după caz, studenților români și își vor suporta integral cheltuielile de întreținere.

Art. 2. - Cetățenii de origine română înscriși la studii fără concurs de admitere, pe cont propriu valutar, beneficiază de dreptul la școlarizare în condițiile art. 1 - inclusiv în caz de repatriere - după ce promovează concursul de admitere într-o sesiune legal stabilită, cu recunoașterea anilor de studii promovați anterior.

Cifrele de școlarizare prevăzute pentru cetățenii români cu domiciliul stabil în România nu vor fi afectate de înscrierea la studii, prin concurs, a persoanelor la care se referă art. 1 și 2; candidații din această categorie vor fi declarați admiși dacă obțin medie cel puțin egală cu a ultimului candidat român promovat.

Art. 3. - Cetățenii de origine română aflați la studii pe cont propriu valutar, care au obținut în anul universitar 1990/1991 cel puțin media 9 sau mai mare, pot beneficia începând cu anul universitar 1991/1992, în caz de repatriere, de drepturile asigurate cetățenilor români cu domiciliul stabil în România, fără a se prezenta la concursul de admitere menționat la art. 2.

Nu beneficiază de prevederile prezentului articol cei care, în ultimul an școlar, au încălcat legile țării sau disciplina universitară.

Art. 4. - Se constituie un fond suplimentar de 20 burse la dispoziția Ministerului Afacerilor Externe, pentru a fi acordate unor cetățeni de origine română cu domiciliul în străinătate care - direct sau prin familiile lor - contribuie la prezentarea corectă a imaginii României peste hotare, promovarea în străinătate a culturii și istoriei poporului român.

Art. 5. - Fundația culturală română va putea oferi, suplimentar, 20 de burse unor cetățeni de origine română, având domiciliul stabil în alte țări, în contextul general al promovării relațiilor culturale cu alte state, prin acordarea de burse.

Art. 6. - Fondurile necesare pentru bursele prevăzute la art. 4 se asigură prin bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Învățământului și Științei, iar pentru cele de la art. 5, prin suplimentarea subvenției acordate de Guvern Fundației culturale române.

Art. 7. - Cetățenii de origine română cu domiciliul în străinătate, înscriși la studii pe cont propriu valutar în România, beneficiază, începând cu anul universitar 1991/1992, de reducerea cu 1/3 a taxelor de școlarizare.

Această reducere nu afectează încasările instituțiilor de învățământ care asigură școlarizarea, întrucât se acoperă prin subvenționare de la bugetul Departamentului Informațiilor din cadrul Guvernului României, cu acoperire de la fondul valutar al statului.

Beneficiarii acestei prevederi, care se aplică în limita unui număr de o mie de locuri în instituțiile de învățământ superior, vor fi departajați de către Ministerul Învățământului și Științei, pe baza rezultatelor școlare obținute anterior, printr-o procedură ce va fi stabilită în timp util.

Art. 8. - Originea română a candidaților care fac obiectul prezentei hotărâri va fi stabilită de către Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 9. - Ministerul Învățământului și Științei va înscrie la studii, fără concurs, un număr de 115 cetățeni de origine română, din R.S.F. Iugoslavia - 75, Bulgaria - 15 și Ungaria - 25, care vor beneficia de facilitățile materiale prevăzute în art. 1.

În cazurile în care autoritățile competente din țările de proveniență nu emit documente care să ateste etnia română a candidaților, dovedirea etniei române poate fi atestată în condițiile art. 8.

Art. 10. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu anul universitar 1991/1992.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 2 august 1991 | Nr. 549.

Hotărâre pentru completarea și modificarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 487/1991 privind normarea parcului auto și a consumului de carburant

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Anexele la Hotărârea Guvernului nr. 487/1991 privind normarea parcului auto și a consumului de carburant se completează și se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 1, litera B va avea următorul cuprins:

"1. La Primăria municipiului București și la prefecturi	- 1 autoturism pentru primarul general, respectiv pentru prefect, și 4 autoturisme în parcul comun pentru Primăria municipiului București, respectiv pentru fiecare prefectură
2. La primăriile municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și ale orașelor cu peste 10.000 locuitori	- câte un autoturism pentru fiecare primărie, în parc comun."

2. Nota de la anexa nr. 1 se completează cu următoarele două alineate:

„Încadrarea sau trecerea orașelor în categoria celor ale căror primării au dreptul la folosirea unui autoturism se face de către prefecturi, cu avizul Comisiei Naționale pentru Statistică.

La propunerea justificată a prefecturilor, Secretariatul general al Guvernului poate aproba folosirea câte unui autoturism și de către primăriile orașelor a căror populație este mai mică de 10.000 locuitori.”

3. Anexa nr. 2, alineatele 2, 3 și 4 vor avea următorul cuprins:

"Primăria municipiului București și prefecturile județene	= 230
Primăriile municipiilor și ale sectoarelor municipiului București	= 200
Primăriile orașelor și unitățile bugetare exterioare ale ministerelor și celorlalte organe centrale	= 150"

4. La nota de la anexa nr. 2 se adaugă alineatul 2, având următorul cuprins:

„Depășirea prevederilor bugetare pe anul în curs, pentru carburanți și întreținerea autoturismelor aflate în dotarea prefecturilor și primăriilor, se va putea face numai cu aprobarea prefectului, în limita sumelor proprii asigurate.”

Prim-ministru, Petre Roman | București, 5 august 1991 | Nr. 551.

Hotărâre privind normele de organizare în țară a acțiunilor de protocol

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Normele privind organizarea în țară a acțiunilor de protocol și a unor manifestări cu caracter cultural-științific, precum și plafoanele de cheltuieli ocazionate de acestea, la instituțiile publice, sunt cele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 2. - În funcție de evoluția prețurilor produselor alimentare, Ministerul Economiei și Finanțelor va actualiza, în termen de 30 de zile, plafoanele maxime stabilite prin prezenta hotărâre.

Art. 3. - Cheltuielile de protocol stabilite ca urmare a aplicării prezentei hotărâri se vor încadra în creditele bugetare aprobate fiecărei instituții publice.

Art. 4. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu data 1 august 1991.

Pe aceeași dată se abrogă anexa nr. 1 la Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1573/1971 privind organizarea în țară a acțiunilor de protocol și a unor manifestări cu caracter cultural-științific, Nota aprobată de primul-ministru al Guvernului cu nr. 219/10.02.1990 și orice alte prevederi contrare.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 5 august 1991 | Nr. 552.

Anexă

Norme privind organizarea în țară a acțiunilor de protocol și a unor manifestări cu caracter cultural-științific, precum și cheltuielile ce se pot efectua în acest scop de către instituțiile publice

Partea I

Ministere, organe centrale și locale ale administrației de stat și alte instituții de subordonare centrală sau locală

Organizarea acțiunilor de protocol și a unor manifestări cu caracter cultural-științific de către ministere, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, precum și de către instituții de subordonare centrală sau locală, se efectuează astfel:

Capitolul I

Organizarea de mese și cocteiluri

1. Mese oficiale (dejunuri, dineuri) se pot organiza cu ocazia vizitei cu caracter oficial în țară a unor persoane din străinătate, în limita următoarelor sume:

a) 1.000 lei de persoană pentru cele oferite de către miniștrii secretari de stat - șefi de departamente și asimilații acestora, prefecți și primarul general al Capitalei, conducătorii celorlalte organe centrale;

b) 750 lei de persoană pentru cele oferite de subsecretarii de stat și cei cu funcții asimilate acestora, adjuncți ai prefecților și adjuncții primarului general al Capitalei, directorii generali din ministere și celelalte organe centrale.

În situații neprevăzute, cu justificarea corespunzătoare, aceste plafoane pot fi majorate:

• cu până la 20%, cu aprobarea ministrului de stat coordonator, pentru cele de la lit. a);
• cu până la 10%, cu aprobarea miniștrilor, conducătorilor celorlalte organe centrale, prefecților și primarului general al Capitalei, pentru cele de la lit. b).

2. Cocteiluri pot fi organizate, în situațiile care impun astfel de manifestări, de către ministere și celelalte organe centrale, în limita a cel mult 225 lei de persoană, cu aprobarea conducătorului instituției respective.

3. Numărul reprezentanților din partea română nu poate depăși, în cazurile prevăzute la pct. 1 lit. a), b):

• 2-3 reprezentanți la 1-2 străini;
• 3-5 reprezentanți la 3-4 străini;
• un număr de reprezentanți cel mult egal la 5 sau mai mulți străini.

În situații deosebite, justificate, la nivelul ministerelor și celorlalte organe centrale, depășirea numărului prevăzut mai sus se aprobă de către miniștri sau conducătorii organelor respective, după caz.

4. Acțiuni prevăzute la pct. 1 și 2 se pot organiza o singură dată, pentru fiecare delegație, la venirea sau plecarea acesteia. În cazul unor vizite în provincie ale delegațiilor străine, organele locale pot oferi o masă oficială într-un cadru restrâns, cu respectarea plafoanelor stabilite la pct. 1.

Capitolul II

Invitarea în țara noastră a unor delegații și persoane pe cheltuiala părții române

1. Invitarea în România a unor delegații sau persoane străine de către ministere, instituții și celelalte organe centrale, prefecturi și Primăria municipiului București se face cu aprobarea ministrului de stat care răspunde de activitatea respectivă.

2. Din delegațiile oficiale, de regulă, pot face parte cel mult 5 persoane. Pentru persoanele care depășesc acest număr, cheltuielile de masă zilnice, cât și cele de cazare, vor fi suportate de către delegațiile străine respective.

3. Numărul de persoane poate fi depășit, dacă este o consecință a reciprocității.

4. În cazul invitațiilor individuale, partea română va suporta cheltuielile numai pentru numărul de persoane aprobat în condițiile pct. 2 de mai sus. Persoanele din străinătate care însoțesc pe invitați și care nu se încadrează în numărul aprobat își vor suporta integral cheltuielile de masă și cazare.

5. Pentru persoanele care vin în țară pe cheltuiala părții române, în condițiile arătate mai sus, se pot suporta, după caz, cheltuielile cu caracter protocolar prevăzute la cap. I, precum și:

A. Cheltuieli zilnice de masă

a) până la 1.500 lei de persoană pe zi pentru delegațiile conduse de miniștri, din care fac parte personalități ale vieții economice, culturale, științifice, ziariști, corespondenți de presă, radioteleviziune, precum și pentru invitații miniștrilor și celor cu funcții asimilate acestora, prefecților, primarului general al Capitalei și conducătorilor celorlalte organe centrale;

b) până la 1.250 lei de persoană pe zi pentru invitații secretarilor de stat, subsecretarilor de stat și ai celor cu funcții asimilate acestora;

c) până la 1.000 lei de persoană pe zi pentru invitații directorilor generali și ai directorilor din ministere.

B. Cheltuieli de cazare pentru o perioadă aprobată

Cazarea invitaților la nivel de miniștri se va asigura în hoteluri de lux, iar pentru celelalte categorii de invitați, în hoteluri de categoria I A. Se va avea în vedere folosirea, cu prioritate, a posibilităților de cazare proprii ale instituției respective, iar tarifele practicate vor fi cele ale unităților de cazare specializate. Închirierea de apartamente este admisă numai pentru miniștri și asimilații acestora.

C. Alte cheltuieli

Se mai suportă, după caz, cheltuieli pentru:

• cafele, ape minerale sau sucuri în timpul tratativelor sau ședințelor de lucru; atunci când acestea sunt prelungite, se pot oferi și gustări, în limita sumei de 100 lei de persoană pe zi;
• transportul la și de la mijlocul de transport internațional la locul de cazare, la sosirea și plecarea din țară;
• asistența medicală în caz de îmbolnăvire;
• fotografii ce se execută cu ocazia vizitei oficiale sau semnării unor documente oficiale;
• buchete de flori la sosire și plecare, în cazul în care din delegație sau din rândul invitaților fac parte și femei;
• oferirea unei cupe de șampanie cu ocazia semnării unor acorduri și convenții;
• vizionarea unor spectacole, vizitarea orașului sau a unor muzee etc.;
• închirierea și amenajarea unor săli de ședințe, când se pune problema închirierii și amenajării unor astfel de spații;
• cadouri în limita sumei maxime de 4.000 lei pentru o delegație.

Transportul în localitate și în afara localității se va asigura, în funcție de necesitățile de serviciu sau protocoale, cu mijloacele de transport ale instituției sau cu autovehicule închiriate de la Regia autonomă de transport București sau Departamentul turismului, după caz, când instituția nu dispune de mijloace de transport care pot răspunde acțiunii respective.

Capitolul III

Cheltuielile ce se pot efectua pentru delegații străini a căror întreținere nu cade în sarcina părții române

Pentru delegații străini care vin în țară în cadrul relațiilor economice, tehnico-științifice, comerciale, financiar-bancare sau al unor acorduri comerciale, culturale etc., care nu prevăd pentru instituția primitoare obligația suportării cheltuielilor de întreținere zilnică (cazare, masă etc.) se pot suporta, după caz, cheltuielile cu caracter protocolar în condițiile prevăzute la cap. I. și II lit. c).

Atunci când sunt interese deosebite pentru partea română, se pot organiza vizite de documentare sau de lucru în altă localitate, cu aprobarea ministrului, a șefului de departament sau a conducătorilor celorlalte organe centrale, după caz, asigurându-se cazare și masă în condițiile prevăzute la cap. II.

Capitolul IV

Cheltuieli pentru însoțitori

Delegații și invitații din străinătate prevăzuți la cap. II și III pot fi însoțiți, atunci când este cazul, de persoane române, salariați ai instituției primitoare, specialiști implicați în problematica vizitei.

Unitățile pot apela la însoțitori români din afara acestora, în cazul când nu este posibilă delegarea din rândul salariaților proprii. Pentru munca prestată, aceștia vor fi remunerați pe bază de contract sau convenție, acordându-se o remunerare zilnică corelată cu cea a personalului de specialitate (translatori).

În situația în care însoțitorii menționați în alineatele precedente se deplasează cu invitații sau delegații străini într-o altă localitate, unitatea suportă cheltuielile pentru transport, cazare și masă, până la nivelul celor efectiv făcute în acest scop pentru invitații sau delegații străini, sau în limita unor sume inferioare stabilite cu anticipație de conducerea instituției. În asemenea situații, aceștia nu mai au dreptul la decontarea altor cheltuieli de delegare.

Șoferii care se deplasează cu delegații sau invitații străini în altă localitate beneficiază, în perioada respectivă, de cazare, precum și de cheltuieli pentru masă, în limita unei sume, stabilite cu anticipație de conducătorul instituției, de până la 200 lei de persoană pe zi. În perioada respectivă aceștia nu beneficiază de indemnizația de delegare.

În cazul când împrejurările o cer, însoțitorii și șoferii de pe lângă delegații sau invitații străini pot beneficia de cheltuieli pentru masă în condițiile prevăzute la alineatele precedente și în localitatea unde își are sediul instituția ai căror angajați sunt, cu aprobarea conducătorului instituției respective.

Capitolul V

Organizarea în țară a unor manifestații cu caracter cultural-științific

Cheltuielile legate de organizarea unor astfel de manifestații se suportă de participanți.

Fondurile necesare pentru cheltuielile ce se efectuează cu închirieri și amenajări de săli, tipărituri sau traduceri, mijloace de transport etc. se asigură din sumele realizate, de către instituțiile organizatoare, din taxele plătite cu anticipație de participanții din țară și din străinătate.

Cheltuielile pentru cazarea și masa participanților, precum și pentru eventualele excursii prevăzute în planul acțiunii, se suportă de către aceștia.

Capitolul VI

Alte prevederi

1. Invitaților și delegaților străini li se pot acorda sume de bani pentru cheltuielile personale numai în cazuri de reciprocitate prevăzute prin acorduri sau înțelegeri.

2. Cheltuielile prevăzute în prezentele norme pentru acțiunile de protocol se efectuează în limita fondurilor aprobate anual, în acest scop, prin bugetele de venituri și cheltuieli.

3. Cheltuielile de protocol se fac cu respectarea normelor Ministerului Economiei și Finanțelor privind controlul preventiv. Ministerele și celelalte unități vor organiza o evidență a cheltuielilor făcute pentru fiecare delegație (invitat).

4. Organele de control financiar propriu, precum și ale Ministerului Economiei și Finanțelor vor verifica respectarea prevederilor din prezentele norme, iar încălcarea acestora atrage sancționarea disciplinară și răspunderea materială sau penală, după caz, potrivit legii.

5. Pentru persoanele care vin în țară, pe linie de stat, în schimb de experiență sau documentare în cadrul unor acorduri, pe bază de reciprocitate, fără transfer de valută, se va urmări ca numărul celor pentru care cheltuielile se suportă de partea română să nu depășească 10 persoane. Cheltuielile pentru întreținerea zilnică a acestora (masă, cazare etc.) se vor asigura în limita fondurilor aprobate în acest scop, în condițiile stabilite prin acordurile încheiate.

6. Ministerele, celelalte organe centrale, prefecturile și Primăria municipiului București pot constitui un fond la dispoziția conducătorului acestora, stabilit prin luarea în calcul a sumei de 350 lei anual de fiecare salariat din aparatul propriu. Acest fond se constituie din sumele totale aprobate pentru protocol și poate fi utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de reprezentare și tratații, ocazionate de primirea unor delegați sau invitați români, în limita a 40 lei de invitat pe zi.

La nivelul instituțiilor de învățământ superior se poate constitui, din sumele totale prevăzute la alineatul precedent, un fond la dispoziția rectorului, în limita a 225 lei anual pentru fiecare salariat din aparatul propriu, pentru acoperirea cheltuielilor de reprezentare și tratații, ocazionate de primirea unor delegați sau invitați români, în limita a 30 lei de invitat pe zi.

7. Prezentele norme nu se aplică regiilor autonome și societăților comerciale la care cheltuielile de protocol sunt reglementate distinct prin instrucțiunile Ministerului Economiei și Finanțelor date în aplicarea Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit.

Partea a II-a

Parlament, Președinție și Guvern

Organizarea acțiunilor de protocol, precum și nivelul plafoanelor de cheltuieli pentru Parlamentul, Președinția și Guvernul României se stabilesc prin norme proprii, potrivit legii.

În situația în care nu au fost stabilite norme proprii, Ministerul Economiei și Finanțelor poate include în proiectul și/sau bugetul administrației centrale de stat sume pentru acoperirea cheltuielilor de protocol organizate de Parlament, Președinție și Guvern, avându-se în vedere următoarele principii:

• nivelul cheltuielilor se estimează pe baza plafoanelor stabilite pentru miniștri;
• pentru invitații Parlamentului, Președinției și Guvernului României, care au un statut special sau în legătură cu care există un interes deosebit, cheltuielile de protocol pot fi majorate cu până la 50% în situația în care acțiunile de protocol sunt aprobate, caz cu caz, de către conducătorii instituțiilor enumerate mai sus.

Hotărâre privind instituirea comisionului pentru sumele în lei și în valută consemnate prin unitățile vamale

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se instituie un comision de 10% pentru sumele în lei efectiv declarate de călători la ieșirea din țară și reținute de organele vamale, precum și un comision de 5% pentru sumele în valută care se consemnează la unitățile bancare, prin unitățile vamale, de la persoanele fizice care intră și care ies din România.

Comisionul se percepe de către unitățile vamale în momentul primirii sumei de la deponent. Comisionul nu include comisioanele percepute de către instituțiile financiar-bancare pentru păstrarea sau alte operațiuni efectuate în legătură cu sumele reținute de organele vamale.

Art. 2. - Sumele în lei, precum și echivalentul în lei la cursul oficial al sumelor în valută, încasate cu titlu de comision de către unitățile vamale, constituie venituri proprii, extrabugetare, ale Direcției Generale a Vămilor și vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor privind serviciile prestate de unitățile vamale cu păstrarea, manipularea și consemnarea, după caz, a sumelor prevăzute la art. 1, îmbunătățirea dotării tehnico-materiale a unităților vamale și premierea în lei a personalului vamal în baza regulamentului aprobat de Consiliul de administrație al Direcției Generale a Vămilor.

Art. 3. - Hotărârea Guvernului nr. 207/1991 privind instituirea taxei de comision pentru sumele în lei depuse la unitățile vamale se abrogă.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 5 august 1991 | Nr. 554.

Hotărâre privind crearea și funcționarea Centrului Euro-Atlantic București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se creează Centrul Euro-Atlantic, cu sediul la București, ca instituție publică, nepartizană, având personalitate juridică.

Art. 2. - Centrul Euro-Atlantic va avea ca obiectiv organizarea, singur și în colaborare cu instituții similare din alte țări, de întâlniri, dezbateri și schimburi între specialiști în probleme privind securitatea, cooperarea economică, tehnico-științifică și ecologică, colaborarea culturală și în domenii umanitare, mecanisme de colaborare la nivel guvernamental și neguvernamental în cadrul comunității Euro-Atlantice.

Art. 3. - La activitatea centrului vor participa personalități și specialiști din viața economică, politică, economică, culturală și de presă din România, precum și din alte țări, pe măsură ce centrul va dezvolta relații cu instituții similare și personalități din străinătate.

Centrul Euro-Atlantic va elabora și adopta statutul și regulamentul propriu de organizare și funcționare. Pentru conducerea activității curente a centrului se va alege un consiliu director reprezentativ.

Președintele de onoare al centrului va fi primul-ministru al României.

Art. 4. - Centrul Euro-Atlantic va funcționa, în perioada de început, din punct de vedere administrativ, pe lângă Ministerul Afacerilor Externe.

Pentru organizarea activităților curente, inclusiv a unei activități minime de cercetare pentru pregătirea pe fond a acțiunilor științifice, centrul va dispune de un secretariat restrâns, al cărui personal va fi retribuit, pentru început, din bugetul M.A.E., conform anexei.

Postul de director al centrului va fi echivalat cu postul de director de minister.

Art. 5. - Activitatea centrului va fi finanțată de la bugetul statului, din donații și contribuții, din țară și străinătate, precum și din venituri proprii.

Clădirea pentru desfășurarea activităților Centrului Euro-Atlantic București va fi pusă la dispoziție de către Guvern.

Pentru începerea activității centrului, Ministerul Afacerilor Externe va prezenta propuneri de cheltuieli, pentru retribuirea personalului, în proiectul său de buget pe anul 1992.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 5 august 1991 | Nr. 555.

Hotărâre privind înființarea Departamentului reglementării comerțului și turismului

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se înființează Departamentul reglementării comerțului și turismului în cadrul Ministerului Comerțului și Turismului.

Pe aceeași dată, Departamentul comerțului interior și Departamentul turismului din cadrul ministerului menționat la alin. 1 se desființează.

Art. 2. - În termen de 5 zile de la data prezentei, Ministerul Comerțului și Turismului va supune, spre aprobare, modificările ce decurg din această hotărâre asupra Hotărârii Guvernului nr. 805 din 20 iulie 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 5 august 1991 | Nr. 556.

Hotărâre cu privire la condițiile aplicate Societății de îmbuteliat „Coca Cola” București - S.R.L.

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Societatea de îmbuteliat „Coca Cola” București - S.R.L., constituită prin asocierea între Societatea comercială „Ci-Co" - S.A. București și Compania americană „The Coca Cola Export Corporation”, operează într-un domeniu de interes deosebit pentru economia națională - industria alimentară - potrivit art. 17 din Legea nr. 35/1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 9 august 1991 | Nr. 557.