Monitorul Oficial 27/1990

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. 27 - Sâmbătă, 10 februarie 1990

Decrete-lege

Decret-lege privind stabilirea unor pensii minime pentru răniți și urmașii celor decedați în timpul revoluției

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și urmașii celor care au decedat, ca urmare a participării la lupta pentru victoria revoluției, au dreptul la următoarele pensii minime dacă pensia calculată potrivit legii, pentru accident în timpul îndeplinirii unei sarcini de stat sau obștești, nu este mai mare:

• 3.000 lei lunar pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate;
• 2.500 lei lunar pentru persoanele încadrate în gradul II de invaliditate;
• 1.500 lei lunar pentru persoanele încadrate în gradul III de invaliditate;
• 1.500 lei lunar pentru fiecare urmaș.

Art. 2. - Stabilirea pensiilor prevăzute la art. 1 se face pe baza actelor prezentate de cei în cauză, verificate cu sprijinul oficiilor de stare civilă, direcțiilor sanitare și organelor de poliție.

Art. 3. - Prevederile din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială referitoare la plata, suspendarea sau încetarea plății pensiilor se aplică în mod corespunzător și pensiilor stabilite potrivit prezentului decret-lege.

Art. 4. - Se autoriză Ministerul Finanțelor ca pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale să modifice în mod corespunzător indicatorii financiari prevăzuți în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1990.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 februarie 1990 | Nr. 76.

Decret-lege privind modificarea și completarea unor prevederi referitoare la salarizare și alte drepturi ale personalului trimis în străinătate pentru realizarea de obiective și lucrări

În scopul creșterii cointeresării materiale a personalului român trimis în străinătate pentru realizarea de obiective și executarea de lucrări, în vederea asigurării unor condiții normale de viață pentru aceștia și familiile lor, precum și pentru creșterea competențelor ce revin întreprinderilor, ministerelor și altor organe centrale în acest domeniu, până la elaborarea unui sistem de salarizare complet restructurat, într-o nouă concepție,

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Personalul trimis la lucru în străinătate pentru realizarea de obiective, lucrări de construcții-montaj geologice, foraje, îmbunătățiri funciare și altele asemenea, precum și pentru acordarea de asistență tehnică și elaborarea de studii și proiecte legate de acestea, beneficiază de următoarele drepturi:

A. În țară

• un salariu tarifar în lei, corespunzător categoriei de încadrare avute la data plecării, pentru muncitori; pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ și de deservire salariul tarifar în țară este cel corespunzător funcției pe care acesta este încadrat în străinătate.

Pe lângă salariul tarifar, întregul personal beneficiază în condițiile legii de spor de vechime, de noapte, de toxicitate, alocație de stat pentru copii și de celelalte drepturi prevăzute de lege.

B. În străinătate

• o indemnizație în valută, diferențiată pe țări și categorii de încadrare, pentru muncitori, respectiv pe funcții pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ și de deservire, conform

anexelor nr. 1) și 2).

Pe lângă indemnizația în valută personalul beneficiază de sporurile în valută prevăzute în anexa nr. 1.

În cazul în care se încasează de la partenerii externi sume în valută sub formă de prime sau bonificații pentru realizarea în termen sau înainte de termen a obiectivelor și lucrărilor, se constituie un fond de premiere în valută de 50% din sumele încasate, care se utilizează de către întreprinderile trimițătoare pentru stimularea personalului care și-a adus o contribuție deosebită la aceste realizări.

Art. 2. - Salariile, indemnizațiile în valută și celelalte drepturi cuvenite în lei și în valută se stabilesc și se plătesc lunar în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, în raport cu rezultatele activității, potrivit formelor de salarizare adoptate de întreprinderile trimițătoare pentru fiecare activitate și categorie de personal, fără a se mai face rețineri lunare de până la 20% din aceste drepturi.

Reținerile efectuate de la data începerii lucrărilor la contractele aflate în derulare se vor restitui în cursul anilor 1990-1991, potrivit eșalonării ce va fi stabilită de ministere și celelalte organe centrale împreună cu Banca Română de Comerț Exterior și Ministerul Finanțelor, în limita sumelor rezultate după luarea în considerare a cheltuielilor efectuate, din vina personalului respectiv, pentru completări și remedieri.

În cazuri excepționale când, din motive tehnice sau din alte motive independente de activitatea personalului, procesul de producție a fost întrerupt, personalul va primi salariul în lei și indemnizația în valută conform prevederilor art. 86 din Codul muncii.

Art. 3. - Indemnizațiile și sporurile în valută se stabilesc în devize convertibile sau în moneda locală, potrivit anexelor nr. 1 și 2, și se plătesc în străinătate, de regulă, în valută locala, cu respectarea legislației din țara respectivă.

În situația în care indemnizațiile în valută se plătesc în monedă locală neconvertibilă, se va asigura transferul în țară, în dolari S.U.A., al unei cote stabilite de întreprinderea trimițătoare în limita celei prevăzute în contractul încheiat cu partenerii externi a se încasa în devize convertibile.

La determinarea sumelor de plată în monedă locală, precum și a sumelor în devize convertibile ce urmează a fi transferate în țară ca economii în moneda locală, se va utiliza cursul de schimb între moneda locală și dolarul S.U.A. prevăzut în contractul extern sau un alt curs de schimb practicat pe piața locală, care se va stabili de întreprinderea trimițătoare cu avizul Băncii Române de Comerț Exterior și Ministerului Finanțelor.

Art. 4. - Personalul român trimis la lucru în străinătate beneficiază, pe lângă drepturile și facilitățile prevăzute de lege, și de următoarele:

a) dotare gratuită cu obiecte de inventar necesare preparării hranei pentru punctele de lucru unde nu pot fi organizate cantine;

b) transportul gratuit pentru venirea în țară și întoarcerea la lucru pentru cazurile de deces în familie - soț sau soție, copii, părinți;

c) medicamente gratuite pe perioada dispensarizării și a tratamentelor medicale de urgență;

d) antidot gratuit pentru condiții toxice, potrivit normelor specifice din țară;

e) concediu de odihnă suplimentar de până la 12 zile lucrătoare pentru lucru în condiții deosebite de climă, diferențiat pe țări și zone geografice, stabilit de ministerele interesate cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale și Ministerului Sănătății;

f) posibilitatea efectuării fracționate a concediului de odihnă în două tranșe în cadrul unui an de activitate în străinătate, cheltuielile de transport dus și întors pentru prima tranșă urmând a fi suportate de către persoana în cauză;

g) recuperarea, în străinătate sau în țară, cu ocazia efectuării concediului de odihnă, a timpului lucrat în zilele nelucrătoare;

h) personalul angajat de „Rompetrol-Geomin” din subordinea Ministerului Petrolului va beneficia în continuare de drepturile aprobate prin notele de fundamentare la contractele în derulare până la executarea acestora.

Art. 5. - Ministerul Economiei Naționale, Ministerul Comerțului Exterior și Ministerul Finanțelor sunt autorizate să aprobe, la propunerea ministerelor economice, modificarea indicatorilor de eficiență prevăzuți în notele de fundamentare, pentru contractele în derulare, cu influențele rezultate ca urmare a aplicării prezentului decret-lege.

Art. 6. - În aplicarea prezentului decret-lege, ministerele economice vor emite în termen de 30 de zile instrucțiuni, cu avizul Ministerului Economiei Naționale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale.

Art. 7. - Prevederile prezentului decret-lege intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 1990.

Pe aceeași dată se abrogă prevederile cap. I, II, III, IV și anexele din Decretul nr. 138/1984, art. 4, art. 5 și anexele nr. 2 și 3 din Decretul nr. 63/1985, art. 7 și anexele nr. 2 și 3 din Decretul nr. 156/1987.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 februarie 1990 | Nr. 79.

Decret-lege privind organizarea activității cinematografice

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Activitatea cinematografică, activitate de interes public, bazată pe libertatea creației, are drept scop promovarea adevăratelor valori ale culturii naționale și ale umanității, creșterea gradului de civilizație a poporului.

Art. 2. - Statul garantează libertatea creației cinematografice, sprijină și protejează producția și difuzarea filmelor românești.

Art. 3. - Activitatea de creație cinematografică se realizează prin studiourile de creație, unități economice proprii ale Uniunii cineaștilor din România. Studiourile de creație au personalitate juridică și funcționează pe principiul eficienței economice. În acest sens, studiourile de creație încheie contracte cu regizori, scenariști, actori, compozitori, pictori scenografi, pictori de costume și alte asemenea categorii de creatori, în condițiile legii. La cerere, pot fi încheiate contracte și cu operatorii de imagine-film artistic, precum și cu diferite categorii de tehnicieni.

Art. 4. - Activitatea de producție cinematografică, de difuzare și conservare a filmelor se realizează prin unități specializate, cu personalitate juridică, prevăzute în anexa la prezentul decret-lege, coordonate de Centrul Național al Cinematografiei.

Activitatea de producție cinematografică se realizează pe bază de contracte încheiate de către studiourile de creație cu Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor și, respectiv, cu studiourile de producție cinematografică. La stabilirea prețului fiecărui film, în deviz, se va include un beneficiu de 10% pentru studioul de creație.

Capitolul II

Coordonarea activității cinematografice

Art. 5. - Se înființează Centrul Național al Cinematografiei, instituție centrală bugetară, cu personalitate juridică, având drept scop încurajarea și protejarea producției naționale de filme, stimularea realizării și difuzării unor filme de înaltă ținută artistică, valorificarea patrimoniului național de filme.

Art. 6. - Centrul Național al Cinematografiei are următoarele atribuții:

a) organizează și coordonează activitatea de producție cinematografică pe peliculă și bandă magnetică, de difuzare și conservare a filmelor;

b) propune Ministerului Economiei Naționale și Ministerului Finanțelor indicatorii economico-financiari pentru unitățile pe care le coordonează; stabilește fondurile bănești destinate finanțării producției naționale de filme;

c) asigură condițiile tehnico-materiale necesare realizării producției naționale de filme, a filmelor comandate de Televiziunea Română sau alți beneficiari din țară sau din străinătate;

d) aprobă programul producției de filme, la propunerea unităților din sistemul său și a studiourilor de creație;

e) aprobă repertoriul anual al premierelor cinematografice, la propunerea Direcției rețelei cinematografice și difuzării filmelor și a Uniunii cineaștilor;

f) aprobă proiectele de dezvoltare a unităților de producție de filme și a rețelei cinematografice;

g) organizează festivaluri naționale și internaționale de filme în țară și stabilește, împreună cu Uniunea cineaștilor, participarea cinematografiei române la acțiunile de acest gen din țară și străinătate;

h) încheie acorduri și protocoale de colaborare și cooperare cu cinematografiile din alte țări; avizează afilierea unităților sale la organisme specializate internaționale; avizează constituirea de societăți mixte în domeniul cinematografiei;

i) autoriză, în condițiile legii, inițiativa particulară în domeniul creației, producției și difuzării filmelor;

j) coordonează, împreună cu Ministerul Învățământului și Uniunea cineaștilor, pregătirea personalului de specialitate din cinematografie; organizează activitatea de informare și documentare cinematografică;

k) stabilește, potrivit legii, prețurile de producție și livrare ale filmelor produse de unitățile sale specializate, precum și prețurile de producție și livrare și tarifele pentru produsele și serviciile din procesul de prelucrare a peliculei cinematografice;

l) numește și eliberează din funcție directorii, inginerii șefi și contabilii șefi ai unităților pe care le coordonează, în condițiile legii;

m) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

Art. 7. - Centrul Național al Cinematografiei se compune din președinte, vicepreședinte, secretar - numiți de guvern - și următorii membri:

a) doi reprezentanți ai Uniunii cineaștilor, desemnați, prin rotație, anual; b) directorii studiourilor de creație; c) directorii studiourilor cinematografice; d) directorul Arhivei naționale de filme; e) directorul Direcției rețelei cinematografice și difuzării filmelor; f) directorul Fabricii de prelucrare a peliculei; g) doi directori ai întreprinderilor cinematografice județene, desemnați de Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor; h) consilierul juridic și economistul cu activități de contabil șef din cadrul cancelariei Centrului Național al Cinematografiei.

Președintele Centrului Național al Cinematografiei se numește pe o perioadă de doi ani, la propunerea Uniunii cineaștilor, iar vicepreședintele și secretarul acestuia, la propunerea directorilor unităților coordonate direct de Centrul Național al Cinematografiei, precum și a directorilor studiourilor de creație.

Președintele Centrului Național al Cinematografiei participă la ședințele guvernului în care se discută probleme privind activitatea cinematografică.

Art. 8. - Centrul Național al Cinematografiei se întrunește în ședințe lunare și ori de câte ori este nevoie. Ședințele ordinare sunt convocate de către secretar, iar cele extraordinare de către președinte sau vicepreședinte, din proprie inițiativă ori la cererea a cel puțin 9 membri.

În exercitarea atribuțiilor sale, Centrul Național al Cinematografiei adoptă hotărâri cu majoritatea de două treimi a membrilor săi, care se semnează de președinte și secretar.

Președintele reprezintă Centrul Național al Cinematografiei în raporturile cu celelalte organe și organizații din țară, precum și în relațiile internaționale; în lipsa președintelui, aceste atribuții se exercită de vicepreședinte.

Art. 9. - Președintele, vicepreședintele și secretarul pun în aplicare hotărârile Centrului Național al Cinematografiei și rezolvă problemele curente ale acestuia.

Președintele Centrului Național al Cinematografiei va fi salarizat la nivelul cuvenit unui ministru adjunct, vicepreședintele la nivelul unui secretar de stat adjunct iar secretarul, la nivelul directorului de direcție de specialitate din ministere.

Centrul Național al Cinematografiei are un aparat propriu de cancelarie, alcătuit din maximum 26 de persoane, exclusiv demnitarii. Aparatul de specialitate va fi salarizat potrivit anexei nr. VI la Legea nr. 57/1974.

Capitolul III

Regimul juridic al producției și difuzării filmelor

Art. 10. - Producția națională de filme se realizează pe principiul autonomiei economice a producătorilor. Finanțarea producției de filme se face din fondurile obținute prin difuzarea filmului în țară și străinătate, precum și din prestații de servicii cinematografice și coproducții.

Filmele de interes național, de importanță deosebită pentru cultura românească, precum și filmele de mare complexitate ale căror costuri depășesc posibilitățile financiare ale Direcției rețelei cinematografice și difuzării filmelor, se finanțează, în completare, din fondurile aprobate anual, la propunerea Centrului Național al Cinematografiei, prin hotărâre a guvernului.

Sumele stabilite de Centrul Național al Cinematografiei se virează studioului de creație al Uniunii cineaștilor care realizează filmul respectiv.

Art. 11. - Creditarea producției de filme se face, de regulă, pe o perioadă de un an. Pentru filmele care prin natura lor au o durată de realizare mai mare de un an, Banca Națională a României este autorizată să acorde credite pe o perioada mai îndelungată, în funcție de termenul stabilit pentru predarea filmului. Rambursarea acestor credite se va face potrivit legii.

Art. 12. - Unitățile specializate de producție cinematografică pot realiza filme în coproducție cu unu sau mai mulți parteneri externi, precum și prestații de servicii pentru beneficiarii din țară și străinătate, prin realizarea integrală sau parțială a unor filme, în limita a cel mult 20% din capacitățile de producție sau în funcție de capacitățile neutilizate de către studiourile de creație.

În cadrul contractelor de coproducție sau de prestații se poate conveni ca până la 30% din contribuția în valută a partenerilor externi sau din costurile prestației să fie acoperite de aceștia prin livrări de utilaje cinematografice, peliculă, produse chimice specifice și alte materiale care nu se produc în țară.

Materialele și utilajele introduse în țară de către partenerii externi în cadrul obligațiilor contractuale, pentru realizarea coproducției ori a prestației de serviciu, sunt scutite de taxe vamale.

Art. 13. - Unitățile specializate în producția de filme realizează filmele prin echipe de filmare. Pentru filmele de lung metraj și serialele de televiziune, echipele de filmare dispun conform legii de mijloace financiare în limita devizului aprobat, având regimul de unitate fără personalitate juridică.

Personalul artistic și de producție din echipele de filmare este personal direct productiv. Numărul echipelor de filmare și componența lor numerică le stabilesc în funcție de numărul filmelor și de complexitatea acestora.

Echipa de filmare se stabilește prin contractul ce se încheie între studioul de creație și studioul cinematografic ca unitate de producție.

Regulamentul de organizare și funcționare al echipei de filmare se aprobă de Centrul Național al Cinematografiei.

Art. 14. - Difuzarea filmului prin cinematografe municipale, orășenești și comunale sau, după caz, prin săli închiriate se asigură de întreprinderile județene și a municipiului București, unități economice cu personalitate juridică, subordonate Direcției rețelei cinematografice și difuzării filmelor.

Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor stabilește încadrarea cinematografelor pe categorii, raionarea locurilor în sălile de spectacole, precum și tarifele nominale în cadrul tarifelor limită, în funcție de importanța unităților, de localitățile în care funcționează, gradul de confort al sălilor, condițiile de vizionare și audiție.

Întreprinderile cinematografice acoperă cheltuielile efectuate de unitățile deținătoare de săli de spectacole și stadioane pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării spectacolului cinematografic, plătind în acest scop o cotă de 15% din încasările totale, diminuate cu impozitul pe spectacol.

Difuzarea filmelor se poate face și de către alte persoane juridice sau de către persoane fizice, pe bază de contracte încheiate cu întreprinderile cinematografice.

Art. 15. - Proiectarea și amplasarea cinematografelor, a sălilor cu funcțiuni polivalente destinate și spectacolelor cinematografice, stabilirea capacității acestora, precum și funcționarea cinematografelor pe banda de 35 mm (70 mm) și a grădinilor de cinematograf, indiferent de subordonare, se fac cu avizul Centrului Național al Cinematografiei.

Art. 16. - Centrul Național al Cinematografiei asigură, prin unitățile sale specializate, multiplicarea și difuzarea pentru public a videocasetelor conținând filme cinematografice, putând autoriza, în acest sens, în condițiile legii, și alte persoane juridice sau persoane fizice.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Art. 17. - Pe data intrării în vigoare a prezentului decret-lege se înființează Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor, unitate economică cu personalitate juridică, prin reorganizarea Centralei „Româniafilm”, care își încetează activitatea.

Activul și pasivul, stabilite pe baza bilanțului încheiat la data de 31 decembrie 1989 și a operațiunilor efectuate pe anul 1990 până la data prezentului decret-lege, împreună cu indicatorii economici și financiari, precum și cu contractele încheiate aferente activității care se preia, trec de la Centrala „Româniafilm” la Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor, precum și la unitățile de producție cinematografică, pe bază de protocol, potrivit obiectului de activitate al acestora, stabilit în anexă.

Art. 18. - Începând cu data prezentului decret-lege activitatea de import-export de filme trece de la Întreprinderea de comerț exterior „Artexim”, din subordinea Ministerului Culturii, la Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor. Trecerea se face împreună cu activul și pasivul, cu indicatorii economici și financiari aprobați pe anul 1990, precum și cu contractele în curs de executare, potrivit bilanțului încheiat la data de 31 ianuarie 1990 și operațiunilor efectuate în anul 1990 până la data prezentului decret-lege, pe bază de protocol.

Personalul de la casele de filme și alt personal care trece la Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor se consideră transferat în interesul serviciului. Personalul trecut în funcții cu niveluri de salarizare mai mici, precum și cel devenit disponibil, beneficiază de drepturile prevăzute în art. 2 și 4 din Decretul-lege nr. 57/1990.

Art. 19. - Casele de filme din subordinea Centralei „Româniafilm” își încetează activitatea; activul și pasivul acestora, stabilite pe baza bilanțului încheiat la data de 31 decembrie 1989 și a operațiunilor efectuate în anul 1990 până la data prezentului decret-lege, trec la Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor.

Obligațiile caselor de filme din contractele aflate în curs de executare se preiau de către Studioul cinematografic București.

Scenariile literare și regizorale aflate în portofoliul caselor de filme se predau, pe bază de protocol, Uniunii cineaștilor din România.

Art. 20. - Personalul care trece la Centrul Național al Cinematografiei și la unitățile sale specializate se consideră transferat în interesul serviciului. Personalul trecut în funcții cu niveluri de salarizare mai mici, precum și personalul devenit disponibil ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentului decret-lege, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 2 și 4 din Decretul-lege nr. 57/1990.

Art. 21. - Pe data intrării în vigoare a prezentului decret-lege întreprinderile cinematografice județene și a municipiului București trec din subordinea organelor locale ale administrației de stat în subordinea Direcției rețelei cinematografice și difuzării filmelor.

Trecerea întreprinderilor cinematografice se va face cu activul și pasivul, cu indicatorii economici și financiari aprobați pe anul 1990, precum și cu contractele în curs de executare, potrivit bilanțului încheiat la 31 decembrie 1989 și operațiunilor efectuate în anul 1990 până la data prezentului decret-lege, pe bază de protocol.

Art. 22. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor, la propunerea Centrului Național al Cinematografiei, vor introduce în indicatorii economici-financiari și în bugetul de stat pe anul 1990 modificările ce rezultă din aplicarea prevederilor prezentului decret-lege.

Art. 23. - Pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile personalului și a altor cheltuieli gospodărești ale studiourilor de creație nou înființate, până la ofertarea și acceptarea finanțării filmelor care urmează să între în producție, Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor va acorda fondurile necesare în limita sumei de 700.000 lei.

Art. 24. - Membrii Uniunii cineaștilor pot fi angajați pentru realizarea unor filme de către parteneri externi pe bază de contracte, putând folosi și Uniunea cineaștilor ca impresar artistic.

Art. 25. - Normele tehnice privind activitatea cinematografică, aprovizionarea producției de filme, cumpărarea și închirierea de bunuri specifice, pregătirea profesională a personalului, protecția muncii, asigurarea mijloacelor de transport și condițiile specifice de muncă se stabilesc de către Centrul Național al Cinematografiei.

Criteriile și formele de plată și salarizare în cinematografie, precum și alte măsuri pentru aplicarea prevederilor prezentului decret-lege, care nu intră în competența Centrului Național al Cinematografiei, se stabilesc prin hotărâre a guvernului, la propunerea Centrului Național al Cinematografiei.

Art. 26. - Inițiativa particulară cu privire la creația, producția și difuzarea filmului se poate autoriza în condițiile prezentului decret-lege.

Art. 27. - Pe data prezentului decret-lege se abrogă: art. 6 din H.C.M. nr. 877 din 9 iulie 1970 privind unele măsuri referitoare la reorganizarea unor instituții și întreprinderi cultural-artistice; prevederile referitoare la Centrala „Româniafilm”, precum și cele referitoare la unități subordonate centralei din anexele nr. 1/a și nr. 2 din H.C.M. nr. 969 din 10 august 1973; H.C.M. nr. 773 din 18 iulie 1972 privind unele măsuri referitoare la organizarea producției cinematografice și difuzării filmelor, precum și orice alte dispoziții contrare.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 februarie 1990 | Nr. 80.

Anexă

Lista unităților coordonate de Centrul Național al Cinematografiei

Nr. crt.	Denumirea unității	Sediul	Obiectul de activitate
I. Unități economice cu personalitate juridică
1.	Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor	Municipiul București	Organizează și coordonează activitatea de difuzare a filmelor prin unitățile sale cinematografice; finanțează și achiziționează producția națională de filme destinată difuzării în rețeaua cinematografică, realizată de studiourile de creație, Studioul cinematografic „Alexandru Sahia” și Studioul „Animafilm”; realizează importul și exportul de filme, cu excepția filmelor de televiziune; participă, prin delegați, la târgurile internaționale de filme; elaborează studii de sociologie a spectacolului și de marketing; asigură copiile de filme pe 35 mm (70 mm) și 16 mm pentru filmele artistice, documentare, științifice și de animație din producția națională și din import, destinate rețelei cinematografice și vânzării la alți beneficiari din țară; efectuează traducerea și adaptarea pentru ecran a textelor din filmele străine artistice de lung metraj, documentare, științifice și de animație; asigură difuzarea pentru public a videocasetelor conținând filme cinematografice; realizează și difuzează materiale pentru popularizarea și programul publicitar al filmelor pentru rețeaua cinematografică și pentru străinătate; asigură, prin oficiile sale teritoriale de difuzare a filmelor (București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara), repartizarea, depozitarea și recondiționarea copiilor de filme de 35 mm (70 mm) și 16 mm pentru întreprinderile cinematografice de pe raza teritorială a acestor oficii; efectuează aprovizionarea centralizată cu materiale și piese de schimb specific cinematografice din țară și din import pentru necesitățile întreprinderilor cinematografice din subordine.
2.	Studioul de producție cinematografică București	Orașul Buftea	realizează filme artistice comandate de studiourile de creație, filme și seriale de televiziune comandate de Televiziunea Română, filme documentare și publicitare comandate de alți beneficiari din țară, precum și prestații de servicii cinematografice pentru străinătate, încheind direct contracte cu parteneri interni sau externi.
3.	Studioul cinematografic „Alexandru Sahia”	Municipiul București	realizează filme documentare, științifice, de știință popularizată, didactice, jurnale de actualități și filme publicitare comandate de Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor și alți beneficiari din țară și străinătate, precum și letopisețul cinematografic.
4.	Studioul cinematografic „Animafilm”	Municipiul București	realizează filme de animație comandate de Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor și alți beneficiari din țară și străinătate, filme publicitare și utilitare de animație comandate de diferiți beneficiari din țară și străinătate, precum și diafilme și diapozitive pentru organizațiile comerciale și alți beneficiari din țară și străinătate.
5.	Studioul de producție film video	Municipiul București	realizează filme de orice gen, pe suport magnetic, comandate de studiourile de creație, precum și de alte persoane juridice ori persoane fizice din țară sau străinătate; execută multiplicarea videocasetelor conținând filme cinematografice comandate de Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor, precum și de alți beneficiari din țară sau străinătate.
6.	Fabrica de prelucrare a peliculei	Orașul Buftea	asigură prelucrarea peliculei la filmele produse de studiourile de creație și studiourile cinematografice, până la copia standard inclusiv; execută ștanțarea sau fotocopierea titlurilor la filmele din import, la comanda Direcției rețelei cinematografice și difuzării filmelor sau a altor beneficiari; execută multiplicarea copiilor de filme și alte lucrări de laborator pentru necesitățile de difuzare internă și la export a filmelor sau alte comenzi din țară și străinătate.
7.	Întreprinderile cinematografice județene și a municipiului București	Municipiile reședință de județ și municipiul București	asigură difuzarea filmelor de orice gen din producția națională și din import prin cinematografele proprii din municipii, orașe și comune sau prin săli închiriate de la unitățile deținătoare.
II. Unități bugetare
	Arhiva națională de filme		păstrează filmele și materialele documentare cinematografice, administrează și dezvoltă fondul arhivistic cinematografic; desfășoară activitatea de cinematecă prin cinematografe proprii sau ale întreprinderilor cinematografice; întreține relații cu organizații similare din străinătate.

Decret-lege privind Consiliul Provizoriu de Uniune Națională

Ținând seama de caracterul deschis al componenței Consiliului Frontului Salvării Naționale - ca organ suprem al puterii născut în revoluția din decembrie 1989 -, caracter afirmat în platforma-program comunicată către țară la data de 22 decembrie 1989,

având în vedere că, în condițiile create de trecerea la înfăptuirea obiectivelor prevăzute în platforma-program, inclusiv a principiului pluralismului politic, în viața politică a României s-au constituit și se constituie partide și alte formațiuni politice, precum și că însuși Frontul Salvării Naționale s-a transformat în formațiune politică de sine stătătoare,

luând în considerăm înțelegerea intervenită la data de 1 februarie 1990 între reprezentanți ai Consiliului Frontului Salvării Naționale și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice participante la întâlnirea-dialog de la acea dată privind crearea cadrului de colaborare a tuturor forțelor politice în perioada preelectorală,

respectând principiul separării puterilor în stat consfințit prin platforma-program din 22 decembrie 1989, garanție a democrației reale și a stabilității în țară până la alegerile libere,

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Pe data prezentului decret-lege, Consiliul Frontului Salvării Naționale își modifică alcătuirea, organizându-se pe baze paritare, în sensul că jumătate din numărul membrilor săi sunt din actualul consiliu, iar cealaltă jumătate este formată din reprezentanți ai partidelor, formațiunilor politice și organizațiilor minorităților naționale, cooptați în consiliu.

Fiecare partid, formațiune politică sau organizație a minorității naționale va putea fi reprezentată de cel mult trei membri.

Consiliul Frontului Salvării Naționale, realcătuit potrivit prezentului articol, se va numi Consiliul Provizoriu de Uniune Națională.

Art. 2. - În Consiliul Provizoriu de Uniune Națională vor fi reprezentate partidele și formațiunile politice participante la înțelegerea din 1 februarie 1990, inclusiv Frontul Salvării Naționale.

Cooptarea altor partide și formațiuni politice sau organizații ale minorităților naționale se va putea face numai cu respectarea principiului parității și a normei de reprezentare prevăzute la art. 1, cu aprobarea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională.

Art. 3. - Consiliile Frontului Salvării Naționale județene, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale vor fi completate cu reprezentanți ai partidelor, formațiunilor politice și organizațiilor minorităților naționale, înscrise la nivel național (fiecare cu câte 1 până la 3 membri) peste numărul de membri existent în consiliile actuale, numărul acestor reprezentanți urmând să constituie până la 50% din totalul membrilor consiliilor astfel alcătuite.

Consiliile teritoriale, realcătuite potrivit alin. 1, își schimbă denumirea în consilii provizorii de uniune națională.

Art. 4. - Activitatea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională se desfășoară potrivit reglementărilor în vigoare.

Consiliul Frontului Salvării Naționale | București, 9 februarie 1990 | Nr. 81.

Decrete

Decret privind eliberări și numiri la Radioteleviziunea Română

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Aurel Dragoș Munteanu se eliberează, la cerere, din funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.

Art. 2. - Răzvan Theodorescu se numește în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 februarie 1990 | Nr. 113.

Decret privind rechemarea unui ambasador

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Vasile Ardeleanu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Peru.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 februarie 1990 | Nr. 119.

Decret privind rechemarea unui ambasador

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Dumitru Ionaș se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Populară Democrată Etiopia.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 februarie 1990 | Nr. 120.

Diverse

Rectificare

La Hotărârea guvernului nr. 99/1990 privind înființarea unor combinate și întreprinderi în subordinea Centralei de prelucrare a lemnului București și Centralei de exploatare a lemnului București, publicată în Monitorul Oficial nr. 19 din 5 februarie 1990, se fac următoarele precizări:

1. Nota de la anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:
   „Unitatea prevăzută la pct. 1 se încadrează în grupa IV de ramuri, iar cele de la pct. 2-8 în grupa V de ramuri”.
2. La anexa nr. 2 se elimină unitățile prevăzute la pct. 4-6.
3. Nota de la această anexă va avea următorul cuprins:
   „Unitățile menționate la pct. 1-3 se încadrează în grupa V de ramuri”.