Monitorul Oficial 136/1991

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::136 - Joi, 27 iunie year::1991

Diverse

Declaraţia Parlamentului României privind Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele acestuia pentru țara noastră

Evocăm în aceste zile momentele tragice trăite de România în iunie și august 1940, la numai două decenii după împlinirea aspirației de veacuri a poporului român - reîntregirea neamului prin Marea Unire din 1918 și crearea Statului național unitar român în hotarele lui firești, din punct de vedere istoric, etnic, social, politic, juridic și cultural.

Evocăm acele dureroase evenimente, când părți importante din trupul țării au fost rupte cu forța și anexate samavolnic prin implicarea directă sau complicitatea puterilor semnatare ale pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii politice europene instaurate după primul război mondial.

În contextul acestor evoluții din Europa, de la sfârşitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul de tratate și alianțe ale României, construit cu migală și inteligenţă de diplomația românească și ilustrul său exponent, Nicolae Titulescu, dar și sistemul general al Societății Națiunilor s-au dovedit fragile.

În fața forței brutale, a politicii agresive din Est și din Vest, încercarea de înțelegere și de preîntâmpinare a conflictelor s-a dovedit inoperantă sau fără efect.

Atitudinea de cedare a unor țări în faţa politicii statelor agresive a făcut posibile Pactul Ribbentrop-Molotov și Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietică anexa Basarabia, Ținutul Herţei și Nordul Bucovinei, iar Ungaria Horthyistă anexa o treime din Transilvania - sfinte pământuri românești.

Prin jertfa de sânge a poporului român, unul din aceste odioase aranjamente - Dictatul de la Viena - a fost abolit. Celelalte teritorii românești continuă să fie înstrăinate.

Nici un fel de politică, nici chiar cea stalinistă de înstrăinare a populațiilor din aceste teritorii, nu a putut anihila conștiința apartenenței Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herţei la România.

Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. și Germania își stabileau „sferele de interese” de la Marea Baltică la Marea Neagră - hotărând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care și România -, contravine în mod flagrant principiilor și normelor fundamentale ale dreptului internațional.

În consecință, în numele poporului român, Parlamentul condamnă acest pact ca fiind ab initio nul și neavenit. Tot astfel trebuie să fie considerată și consecința directă a acestor înțelegeri secrete dintre Stalin și Hitler - Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 și 27 iunie, urmate de ocuparea cu forța la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herţei, împotriva voinței populației din aceste străvechi teritorii românești, acțiune care a reprezentat o încălcare brutală a suveranității, independenţei și integrității teritoriale a României.

Pactul Ribbentrop-Molotov a fost și este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie 1989, Congresul Deputaților Poporului din U.R.S.S. a condamnat „semnarea Protocolului adițional al Tratatului din 1939... și a altor înțelegeri secrete cu Germania” și a recunoscut că acestea „sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei și valabilitate, din momentul semnării lor”, venind „în contradicție cu suveranitatea și independenţa unor state terțe”.

Împărtășim aprecierea din Hotărârea Congresului Deputaților din U.R.S.S., potrivit căreia protocoalele sovieto-germane „au fost folosite de Stalin și anturajul său pentru a da ultimatumuri și a exercita presiuni, prin recurgerea la forță asupra altor state, încălcând obligațiile juridice asumate față de acestea”.

Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnantă manifestare a politicii imperiale de anexiuni, a dictatului și agresiunii fățișe, expresia cea mai gravă a încălcării moralei internaționale și a dreptului internațional, cea mai condamnabilă conduită în relațiile internaționale.

Noile realități și evoluțiile pozitive ce au loc în Europa și în lume creează premise favorabile pentru identificarea modalităților vizând înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale actelor nedrepte ce au la bază protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în consens cu principiile statuate în Actul final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa și în Carta de la Paris pentru o nouă Europă, cu normele moralei și dreptului internațional.

Parlamentul României afirmă hotărât poziția sa de a aborda cu deplină responsabilitate această problemă. În acest sens, solicită Președintelui țării, Guvernului României, tuturor forțelor politice din țara noastră să acționeze în spiritul acestei declarații, în vederea împlinirii năzuințelor legitime ale populației din teritoriile românești, anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov.

Parlamentul României își exprimă convingerea că deplina afirmare a aspirațiilor legitime ale românilor - astfel cum istoria, justiția și morala le consacră de drept - trebuie să reprezinte o misiune nobilă și înălțătoare pentru toate forțele responsabile ale țării, indiferent de opțiunea lor politică.

Această declarație a fost adoptată de Parlamentul României în ședința din 24 iunie 1991, cu unanimitate de voturi.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

București, 24 iunie 1991