Monitorul Oficial 126/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::126 - Partea I - Marți, 9 iunie year::1992

Legi și decrete

Lege privind frontiera de stat a României

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Frontiera de stat a României desparte teritoriul statului român de teritoriile statelor vecine și marea teritorială a României de zona contiguă. Totodată, frontiera de stat delimitează în plan vertical spațiul aerian și subsolul statului român de spațiul aerian și subsolul statelor vecine.

Art. 2. - Frontiera de stat a României se stabilește prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale și ale înțelegerilor încheiate între statul român și statele vecine și nu poate fi modificată decât prin lege.

Frontiera de stat a României este inviolabilă.

Art. 3. - Frontiera de stat a României este marcată, de regulă, în teren, prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sunt prevăzute în documentele de demarcare încheiate între statul roman și statele vecine.

În scopul menținerii vizibilității și asigurării protecției semnelor de frontieră se constituie culoarul de frontieră, a cărui lățime se convine de către statul român cu fiecare dintre statele vecine. Activitățile de curățare și întreținere a culoarului de frontieră se efectuează sub supravegherea nemijlocită a grănicerilor.

Art. 4. - Pentru, executarea pazei și supravegherii frontierei de stat se constituie:

a) Fâșia de protecție a frontierei de stat, cu o lățime de 20 metri începând de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, și de la limita revărsărilor de ape, pentru frontiera de apă, către interior. Se exceptează litoralul Marii Negre și porturile de la Dunăre, situate la frontieră.
Fâșia de protecție a frontierei face parte din domeniul public de interes național și se administrează de către grăniceri. Limitele interioare ale fișei de protecție a frontierei de stat vor fi marcate prin grija grănicerilor.

b) Zona de frontieră, alcătuită din teritoriul comunelor, orașelor și municipiilor, care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, sunt situate în apropierea frontierei de stat pe o adâncime de 20 km față de aceasta către interior.
Localitățile incluse în zona de frontieră vor fi aduse la cunoștința populației prin grija prefecților, iar pe panourile cu denumirea acestora se va trece mențiunea, în limba română, „Localitate de frontieră”.

Capitolul II

Regimul juridic al frontierei de stat a României

Art. 5. - Regimul juridic al frontierei de stat a României cuprinde totalitatea regulilor prevăzute în legislația internă, care privesc frontiera de stat și apele teritoriale, precum și obiectivele construite la frontieră, în comun cu statele vecine, în conformitate cu normele dreptului internațional, ale tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor încheiate de statul român cu statele vecine. Regimul juridic cuprinde, de asemenea, normele prevăzute în legislația internă referitoare la desfășurarea diferitelor activități în zona de frontieră.

Respectarea regimului juridic al frontierei de stat a României se realizează, potrivit legii, de către Ministerul de Interne, prin Comandamentul Național al Grănicerilor și prin Direcția generală de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Art. 6. - Trecerea frontierei de stat al României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internațional, denumite, în continuare, puncte de control.

Trecerea frontierei de stat române se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și statele vecine.

Art. 7. - În punctele de control se organizează și se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri care intră sau ies din țară.

Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizează în condițiile prevăzute în prezenta lege.

Art. 8. - Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat române are ca scop verificarea și constatarea îndeplinirii condițiilor stabilite de lege pentru intrarea și ieșirea din țară a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri.

Organele de control la trecerea frontierei de stat române poartă întreaga răspundere pentru aplicarea și respectarea strictă a prevederilor referitoare la intrarea și ieșirea din țară a persoanelor, mijloacelor de transport, a mărfurilor și altor bunuri, precum și pentru buna desfășurare a traficului internațional și servirea călătorilor, în conformitate cu dispozițiile legale.

Art. 9. - Regulile de exploatare și întreținere privind podurile, căile ferate și rutiere, liniile de comunicații și apele de frontieră care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin înțelegeri încheiate de către statul român cu statele vecine.

Art. 10. - Pentru soluționarea problemelor rezultate din înțelegerile bilaterale de frontieră, se numesc, prin hotărâre a Guvernului României, împuterniciții de frontieră și locțiitorii acestora, precum și delegații români în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul ofițerilor de grăniceri, poliției de frontieră și funcționarilor altor ministere și organe centrale interesate.

Capitolul III

Atribuții privind paza și supravegherea frontierei

Art. 11. - Paza și supravegherea frontierei de stat se exercită de către Comandamentul Național al Grănicerilor, prin marile unități, unitățile și subunitățile subordonate.

Art. 12. - Comandamentul Național al Grănicerilor, marile unități, unitățile și subunitățile subordonate au următoarele atribuții principale:

a) execută paza și supravegherea frontierei de stat a României, împiedică trecerile ilegale peste graniță, contrabanda și orice încălcare a regulilor regimului juridic al frontierei de stat;

b) supraveghează apele naționale și spațiul aerian ale României;

c) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor de frontieră încheiate de România cu statele vecine;

d) asigură supravegherea, controlul și întreținerea semnelor de frontieră;

e) controlează documentele de trecere ale persoanelor, mijloacelor de transport și bagajele celor care au dreptul să treacă frontiera de stat prin punctele de mic trafic, precum și prin alte locuri decât prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;

f) organizează și realizează cooperarea în pază frontierei cu organele similare ale statelor vecine, conform înțelegerilor bilaterale;

g) fac propuneri cu privire la numirea împuterniciților de frontieră și locțiitorilor acestora, precum și a delegaților români din rândul ofițerilor de grăniceri în comisiile mixte interguvernamentale de frontieră;

h) acționează pentru descoperirea, reținerea și cercetarea, în condițiile legii, sa persoanelor care săvârșesc infracțiuni ori contravenții la regimul juridic al frontierei de stat;

i) iau măsuri pentru aplicarea și respectarea legislației de frontieră și sancționarea contravenienților;

j) execută orice alte atribuții stabilite prin lege.

Art. 13. - Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, grănicerii cooperează cu celelalte unități și organe ale Ministerului de Interne, cu unitățile Ministerului Apărării Naționale, cu organele Ministerului Economiei și Finanțelor, cu autoritățile administrației publice locale și conducerile unităților economice și se pot folosi de serviciile organizate de pază, precum și ale persoanelor care locuiesc ori desfășoară activități în apropierea frontierei, cu acordul acestora.

Art. 14. - În zona de frontieră, grănicerii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, potrivit legii, au dreptul:

a) să controleze actele de identitate ale persoanelor și să procedeze, la nevoie, la identificarea acestora;

b) să oprească și să controleze mijloacele de transport;

c) să cerceteze suprafețele de teren, căile de comunicație și construcțiile izolate;

d) să oprească, să rețină și să cerceteze, în condițiile legii, persoanele despre care există informații sau probe că au săvârșit fapte penale sau contravenționale ori care contravin reglementărilor juridice în legătură cu frontiera; totodată, pot controla îmbrăcămintea și bagajele persoanelor în vederea descoperirii obiectelor care ar putea dovedi intenția săvârșirii unei infracțiuni sau contravenții;

e) să stabilească, împreună cu autoritățile administrației publice locale, măsuri specifice obligatorii cu caracter temporar sau permanent, referitoare la paza frontierei de stat, care nu contravin legii și care vor fi aduse la cunoștința cetățenilor, prin grija prefecților și primarilor;

Art. 15. - În marea teritorială și apele de frontieră, grănicerii care se găsesc în misiune sau în îndeplinirea altor atribuții de serviciu au obligația:

a) să verifice respectarea regulilor regimului mării teritoriale și apelor de frontieră;

b) să supravegheze activitățile ce se desfășoară în marea teritorială și apele de frontieră, precum și spațiul aerian adiacent acestora;

c) să descopere și să zădărnicească încercările de evaziune pe mare și trecerile ilegale peste frontiera fluvială;

d) să descopere și să împiedice acțiunile de contrabandă și piraterie;

e) să controleze periodic poziția și integritatea semnelor de frontieră;

f) să oprească și să conducă pentru cercetări, în porturile României, navele, ambarcațiile și persoanele care au încălcat regulile regimului mării teritoriale și apelor de frontieră;

g) să descopere și să împiedice orice altă activitate desfășurată în marea teritorială și apele de frontieră, care ar afecta interesele și suveranitatea statului român, informând de îndată organele române competente.

Art. 16. - Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, grănicerii și poliția de frontieră pot folosi nave, ambarcații, elicoptere, autovehicule și alte mijloace de transport. Mijloacele din dotare vor purta semnul și inscripția „armei" pe laturile bordurilor navelor și lateralele autovehiculelor, care vor fi prevăzute cu girofaruri suprapuse. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscripții pe rezervorul de benzină și vor fi prevăzute cu girofaruri laterale.

Art. 17. - Grăniceri și poliția de frontieră au obligația, în condițiile legii, să culeagă, să stocheze și să prelucreze date și informații necesare pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin.

Art. 18. - Grănicerii și poliția de frontieră pot să rețină, în zona de frontieră, în condițiile legii, persoanele care au săvârșit alte infracțiuni decât cele prevăzute la art. 14 lit. d), predându-le de îndată organelor judiciare competente, împreună cu obiectele reținute, mijloacele materiale de probă și lucrările efectuate.

Art. 19. - În îndeplinirea atribuțiilor legale de serviciu, grănicerii și poliția de frontieră, în raport cu natura și gradul de împotrivire a infractorului sau contravenientului, trec la luarea măsurilor prevăzute de lege împotriva acestora în legătură cu stabilirea identității, reținerea, descoperirea și conservarea mijloacelor de probă ori împiedicarea săvârșirii de noi fapte penale sau contravenționale și pot utiliza forța fizică, mijloacele specifice din dotare, inclusiv câinii de serviciu.

În caz de necesitate și numai când utilizarea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilă, grănicerii și poliția de frontieră pot folosi armamentul din dotare, în condițiile strict prevăzute de lege.

În toate cazurile, grănicerii și poliția de frontieră au obligația de a se comporta civilizat, de a respecta demnitatea persoanelor reținute și cercetate.

Capitolul IV

Organizarea și funcționarea punctelor de control pentru trecerea frontierei

Art. 20. - Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat române se organizează și funcționează în subordinea Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Deschiderea de noi puncte de control sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 21. - În punctele de control își desfășoară activitatea și personal aparținând Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Comerțului și Turismului și altor organe centrale, cărora le revin sarcini, potrivit legii, în aceste locuri.

Atribuțiile personalului din subordinea ministerelor și organelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc de conducerile acestora, în conformitate cu legea.

Art. 22. - Ministerele și organele centrale cărora le revin sarcini, potrivit legii, în punctele de control colaborează și răspund, în limitele competențelor legale, de desfășurarea în bune condiții a traficului de călători, mijloacelor de transport, mărfurilor, altor bunuri, precum și de asigurarea pazei frontierei de stat în aceste locuri.

Art. 23. - Șeful punctului de control este ofițer activ, desemnat de Ministerul de Intime. Acesta coordonează și răspunde de întreaga activitate din punctul de control, potrivit legii.

Șeful punctului de control verifică și ia măsurile legale corespunzătoare pentru îndeplinirea corectă de către personalul din punctul de control a îndatoririlor de serviciu.

Art. 24. - Pentru controlul și supravegherea mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat se pot folosi și militari în termen sau angajați pe bază de contract.

Capitolul V

Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei

Art. 25. - Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează în echipe formate din personal al punctelor de control. Șeful echipei de control este ofițer sau subofițer din poliția de frontieră.

În punctele de control portuare, din echipa de control face parte și reprezentantul căpităniei portului.

O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri și reprezentanții agenției de navlosire, precum și alte persoane autorizate.

În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte și un reprezentant al companiilor aeriene române de transport.

Art. 26. - Controlul pașapoartelor și al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritățile române, precum și al celor eliberate de autoritățile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către ofițerii și subofițerii desemnați de șeful punctului de control.

În cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora să intre ori să iasă din țară sau există suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, șeful punctului de control va dispune de îndată măsuri de clarificare cu maximum de urgență a situației persoanelor în cauză.

Șeful punctului de control poate întrerupe călătoria persoanelor cu privire la care s-a făcut constatarea că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

Art. 27. - Controlul vamal al mărfurilor, bagajelor, coletelor și al altor bunuri aflate asupra persoanelor se face, după efectuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de către personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementarilor legale referitoare la regimul vamal.

Art. 28. - Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar și fito-sanitar se efectuează, potrivit reglementărilor legale, de către personalul desemnat de Ministerul Sănătății și, respectiv, Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale și vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, în funcție de volumul traficului, de situația epizootiilor, epifițiilor, de convențiile sanitar-veterinare și fito-sanitare încheiate cu alte state.

În funcție de situația epizootiilor și epifițiilor, Ministerul Agriculturii și Alimentației poate interzice traficul de animale, precum și de produse animale și vegetale peste frontiera de stat, informând despre aceasta celelalte organe centrale interesate.

Măsurile pentru protecția sanitară la frontiera de stat se aplică, potrivit reglementărilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri, indiferent de proveniența și destinația lor.

Persoanelor care nu se supun acestor măsuri nu li se permite trecerea frontierei de stat romane.

În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situații care nu suferă amânare, Ministerul Sănătății ia primele măsuri de prevenire și combatere, pe care le comunică de îndată Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Comerțului și Turismului, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Transporturilor.

Controlul sanitar-uman al navelor și aeronavelor trebuie să preceadă controlul documentelor de trecere a frontierei de stat și controlul vamal.

Art. 29. - Trecerea frontierei de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir și munițiilor pentru acestea, precum și a armelor de panoplie este permisă numai dacă aceste arme și muniții sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de către organele care le-au eliberat sau au acordat viza română, ori de organele din punctele de control.

Călătorii care vin în România și au asupra lor arme și muniții, altele decât cele prevăzute la alin. 1, au obligația să le depună la poliția de frontieră.

Însoțitorii delegațiilor străine la nivelul șefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum și militarii pot avea asupra lor și introduce în țară arme de autoapărare și munițiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe, respectiv, Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

Art. 30. - Armele de vânătoare, de tir, munițiile pentru acestea, precum și armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, pe care le-au declarat, se sigilează la intrarea în țară de către personalul vamal.

Pe timpul tranzitării, călătorilor le este interzis să înstrăineze armele și munițiile sau să rupă sigiliile aplicate. La ieșirea din țară se verifică integritatea și autenticitatea sigiliilor și dacă datele armelor și munițiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat sau armele și munițiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauză li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Tranzitarea prin România de arme de vânătoare sau de tir și a munițiilor corespunzătoare aparținând unor persoane juridice străine se face cu aprobarea Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Art. 31. - Armele și munițiile prevăzute la art. 29 alin. 1 și 2, care. nu au fost declarate, precum și alte arme sau muniții descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei, se rețin de organul vamal în vederea confiscării și se predau, pe bază de proces-verbal, direcției de poliție a județului pe raza căruia se află punctul de control.

Continuarea călătoriei persoanei asupra căreia s-au descoperit armele și munițiile supuse confiscării se poate face cu aprobarea Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Art. 32. - Dispozițiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător și în cazul prafului de pușcă și al altor substanțe explozive, al materialelor biologice cu potențial de contaminare în masă precum și al dispozitivelor încărcate cu substanțe toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor care trec frontiera de stat română.

Art. 33. - Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor și al celorlalte mijloace de transport rutiere, care intră sau ies din țară, se efectuează la punctele de control rutiere.

Art. 34. - Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în stația de frontieră sau pe parcurs între stația de frontieră și o stație interioară.

Art. 35. - Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intră sau ies din porturile românești în curse externe se efectuează în punctele de control portuare. Fac excepție de la control navele militare românești și străine, precum și echipajele acestora, comunicate de către Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmează să oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcționează puncte de control, se efectuează în primul port situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcționează un punct de control. La ieșire, controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursă externă, în situația când în acesta există un punct de control; în caz contrar, navele respective sunt obligate să oprească pentru control în unul din porturile Galați, Sulina sau Moldova Veche.

Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, se efectuează: la intrare, în portul Sulina, iar la ieșire, în unul din porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe.

Controlul navelor care navighează prin canalul Dunăre-Marea Neagră se efectuează la intrarea în portul Constanța-Sud, iar la ieșire, în ultimul port românesc din care navele pleacă direct în cursă.

În portul Cernavodă se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursă externă din porturile Basarabi, Poarta-Albă, Medgidia, Midia sau Cernavodă.

Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează asupra tuturor navelor care navighează prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului navele românești și străine care vin din aceste porturi și nu se opresc într-un port românesc, precum și navele de mărfuri și pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanța-Sulina-Galați și Brăila la intrarea și ieșirea din sectorul Dunării de Jos.

Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunărea interioară vor opri pentru control la intrarea în țară în portul Giurgiu, cele care navighează în amonte vor opri în portul Galați, iar pentru ieșire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacă.

Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunărea interioară sau pe canalul Dunăre-Marea Neagră nu sunt supuse controlului, cu excepția cazurilor de încălcare a regimului de frontieră.

Art. 36. - În cazul în care în rada portului a eșuat o navă sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot să iasă în radă pentru acordarea de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situații se aduc la cunoștința șefului punctului de control de către căpitănia portului.

Când în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranța navelor, acestora li se permite ieșirea din port în radă, fără a li se efectua control la trecerea frontierei.

Art. 37. - Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectuează prin confruntarea carnetelor de marinar cu rolul și lista de echipaj prezente de comandantul navei.

Marinarii străini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop de șeful punctului de control.

Controlul și identificarea marinarilor pe locul de muncă se fac de ofițeri și subofițeri ai punctului de control.

În cazul navelor românești de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate să staționeze în rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea șefului punctului de control. În acest caz, controlul navelor se execută după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.

Art. 38. - Echipajelor navelor aflate în rada portului, asupra cărora, la sosire, nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistență medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandanților de navă și cu aprobarea șefului punctului de control.

În baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor străini, în vederea internării în unul din spitalele orașului portuar, se aprobă de șeful punctului de control, la cererea căpităniei portului.

Art. 39. - Marinarilor străini aflați pe nave în unul din porturile românești, care urmează a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o altă localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătura cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului căruia îi aparține, li se acordă, la cerere, viză de intrare-ieșire. Cererea de viză se rezolvă prin agenția de navlosire sau prin agenția de navigație a statului de care aparține nava ori de șefii punctelor de control. În cazul deplasării marinarilor spre alte state, se acordă viză de tranzit.

Vizele prevăzute la alin. 1 nu sunt necesare în cazul marinarilor cetățeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor sau de recunoaștere a carnetelor de marinar ca documente de călătorie internațională.

Art. 40. - Marinarii rămași pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenția de navigație a statului respectiv, pentru a li se rezolva situația. Dacă în localitatea portuară nu există agenție de navigație, șeful punctului de control permite marinarilor plecarea din țară cu alte nave.

Trecerea marinarilor din echipajul unei nave în a cărei listă sunt înscriși în echipajul altei nave străine, aflată în unui din porturile românești, se face de căpitănia portului sau de agenția de navigație a statului de care aparține nava care solicită transferul, cu înștiințarea șefului punctului de control.

Art. 41. - La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum și la pasagerii aflați pe navele de mărfuri care vin sau pleacă din România, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor și bunurilor la debarcarea și, respectiv, îmbarcarea pe nave.

Accesul pasagerilor străini la uscat este permis după obținerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu excepția cetățenilor aparținând statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor.

Art. 42. - Șefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum și șefii reprezentanțelor organizațiilor internaționale aflate pe teritoriul României, în limitele convențiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerț străine aflate în porturile sau apele teritoriale românești în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 43. - Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini îmbarcați pe navele aflate în porturile românești care navighează între porturile Constanța, Sulina și Moldova Veche se poate face pe baza pașapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei și cu avizul șefului punctului de control, în aceleași condiții ca și marinarilor de pe navă.

Art. 44. - În aeroporturi, controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea și sosirea aeronavelor în și din curse internaționale. Când din cauză de forță majoră o aeronava de transport internațional nu-și poate continua cursa și călătorii în tranzit nu au alte legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraș până la plecarea primei aeronave sau să tranziteze teritoriul României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, după caz, de formațiunile teritoriale de pașapoarte.

Dacă aeronavele care efectuează curse internaționale aterizează din cauză de forță majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internațional, controlul pentru trecerea frontierei se asigură de către formațiunile teritoriale de pașapoarte.

Călătorilor în tranzit cu escala în România nu li se efectuează controlul pașapoartelor dacă nu părăsesc aerogara. Acestora li se înmânează, de către organele competente ale companiilor aeriene românești, cărți de îmbarcare pentru cursa cu care continuă călătoria.

Art. 45. - Străinilor care intră și ies din țară li se înmânează taloane de intrare-ieșire, pentru a le completa cu datele necesare și a le prezenta, împreună cu documentele de trecere a frontierei, organelor de control. Taloanele vor fi completate și de persoanele care tranzitează sau care sunt călători ai statelor cu care România a încheiat convenții de desființare a vizelor.

Art. 46. - Avioanele militare românești și străine și echipajele lor, când aterizează sau decolează de pe aeroporturi internaționale, se supun acelorași reguli de control.

Vor fi exceptate de la control persoanele și avioanele militare comunicate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Capitolul VI

Accesul, circulația și alte activități în zona de frontieră

Art. 47. - Accesul în zona de frontieră al cetățenilor români și al străinilor este permis în baza actelor de identitate.

Accesul persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat până la linia de frontieră este permis în baza documentelor personale de identitate, cu aprobarea prealabilă a comandantului subunității de grăniceri cu atribuții în acea zonă.

Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fâșia de protecție a frontierei de stat, în situația când la frontiera de apă aceasta se constituie la limita revărsărilor de apă, precum și în insulele și ostroavele aparținând statului român situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de organele de grăniceri.

Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră nu este permis până la determinarea apartenenței acestora pe baza înțelegerilor încheiate bilateral între statul român și statele vecine.

Art. 48. - Accesul persoanelor la bordul navelor, precum și cel al marinarilor străini la uscat sunt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control.

Art. 49. - În porturile României unde nu există puncte de control sau de mic trafic și nici unități sau subunități de grăniceri accesul persoanelor la bordul navelor și cel al marinarilor străini la uscat sunt permise de către organele de poliție.

Art. 50. - Circulația persoanelor în zona de frontieră este permisă ziua până la fâșia de protecție a frontierei, iar pe timpul nopții în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, cu sau fără mijloace de transport, numai pe drumurile publice și în condițiile stabilite de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al unităților teritoriale de grăniceri.

Rămânerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport și a utilajelor pe timpul nopții, în zona de frontieră, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, sunt permise în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al comandantului subunității de grăniceri.

Condițiile stabilite pentru cazurile prevăzute la alin. 1 și 2 vor fi aduse la cunoștință publică de către autoritățile administrației publice locale.

Art. 51. - Zborurile, planificate și aprobate, ale aeronavelor ce execută activități utilitare, de agrement sau sportive în zona de frontieră vor fi comunicate, după caz, Comandamentului Național al Grănicerilor de către Comandamentul Aviației Militare și Subsecretariatul de Stat al Aviației Civile, în termenele prevăzute de regimul de zbor în spațiul aerian al României.

Avioanele și elicopterele proprietate particulară vor fi parcate numai pe aeroporturi civile sau în locuri autorizate și folosite potrivit regimului de zbor în spațiul aerian al României.

Art. 52. - Plantarea pomilor și arbuștilor în zona de frontieră este permisă numai de la distanță de 500 metri de fâșia de protecție a frontierei de stat, către interior, iar a culturilor înalte, de la distanță de 250 metri către interior.

Pentru consolidarea terenului este permisă plantarea de arbori în interiorul zonei de protecție, cu avizul unităților teritoriale de grăniceri.

Art. 53. - Lucrările de construcții, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, sunt admise numai de la distanța de 500 metri de fâșia de protecție a frontierei de stat, către interior.

Orice lucrări de construcții în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, pe o adâncime de 500 metri de la linia de frontieră, către interior, se vor efectua numai în cazuri temeinic justificate și după obținerea tuturor aprobărilor legale, inclusiv a Comandamentului Național al Grănicerilor.

Art. 54. - Cu acordul prealabil al Comandamentului Național al Grănicerilor, pe adâncimea de 500 metri de la fâșia de protecție a frontierei, către interior, se pot executa activități cum sunt: mineritul, exploatările de țiței, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătățiri funciare și irigații, îndiguirile, lucrările sau construcțiile pe cursurile de apă, construcțiile și amenajările turistice sau de agrement, cercetările și prospectările geologice.

Art. 55. - Modul de folosire a apelor de frontieră pentru activități economice, navigație, agrement, pescuit sportiv, scăldat, plajă, aprovizionare și adăpatul animalelor se stabilește de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al unităților teritoriale de grăniceri.

Art. 56. - Pescuitul industrial și sportiv în apele de frontieră și marea teritorială se efectuează, în condițiile legii, în locurile și sectoarele stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu aprobarea prealabilă a unităților teritoriale de grăniceri.

Art. 57. - Bărcile, precum și orice alte ambarcații, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescărești și „Salvamar” vor fi înregistrate la căpitănia portului sau la autoritățile administrației publice locale, acolo unde nu exista căpitănii de port.

Bărcile și ambarcațiile se păstrează în locurile stabilite de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul comandanților unităților de grăniceri, luând-se măsuri de către cei care le dețin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a frontierei de stat sau practicarea contrabandei.

Art. 58. - Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice situate în fâșia de protecție a frontierei, cele de agrement și concursurile nautice în apele de frontieră se pot efectua cu aprobarea prealabilă a unităților teritoriale de grăniceri.

Art. 59. - În apele de frontieră și marea teritorială navele cu excursioniști, precum și orice altă navă sau ambarcație nu au voie să acosteze decât în porturi. În caz de forță majoră, acostarea se va putea face în orice punct de pe malul românesc, anunțându-se primul post de grăniceri sau de poliție. Dispozițiile acestui articol nu se aplică cetățenilor români posesori de bărci.

Art. 60. - Vânătoarea în zona de frontieră este permisă, în condițiile legii, cu aprobarea prealabilă a unității teritoriale de grăniceri, care se poate da numai după informarea organelor de frontieră ale statelor vecine. Ea se poate desfășura numai ziua, în mod organizat, până la 500 metri față de fâșia de protecție a frontierei de stat, astfel încât să nu se încalce cu foc de armă teritoriul statului vecin.

Art. 61. - Pășunatul animalelor este permis în timpul zilei până la fâșia de protecție a frontierei de stat, iar noaptea până la 500 metri față de aceasta, către interior, în locurile stabilite de autoritățile administrației publice locale, împreună cu comandanții unităților teritoriale de grăniceri.

Art. 62. - Persoanelor care se deplasează sau desfășoară diferite activități în apropierea frontierei de stat le este interzis:

a) să treacă frontiera de stat fără documente legale sau cu documente legale prin alte puncte în afara celor stabilite;

b) să tragă cu arma peste frontiera de stat;

c) să deterioreze ori să distrugă semnele de frontieră, instalațiile sau mijloacele tehnice de pază ale grănicerilor;

d) să ilumineze teritoriul statului vecin;

e) să producă sau să extindă incendii în limita fâșiei de protecție a frontierei de stat;

f) să fotografiere, să filmeze sau să execute lucrări de pictură în limita fâșiei de protecție a frontierei de stat, care să redea porțiuni din teritoriul statelor vecine;

g) să facă schimb de obiecte și de corespondență peste frontiera de stat, în afară punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin lege;

h) să desfășoare activități prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontieră și marea teritorială;

i) să comită fapte, gesturi sau să profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetățenilor acestuia.

Art. 63. - În situații deosebite, pe timpul unor acțiuni ale trupelor de grăniceri, se poate opri, temporar, accesul în zona de frontieră sau se pot interzice unele activități, ca și rămânerea persoanelor pe timpul nopții în zona de frontieră, în afară localităților. Aceste măsuri vor fi aduse, în timp util, la cunoștința autorităților administrației publice locale, populației și unităților economice și sociale interesate.

Capitolul VII

Răspunderi și sancțiuni

Art. 64. - Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate.

Art. 65. - Intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

Art. 66. - Dacă trecerea frauduloasă a frontierei de stat a fost săvârșită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 67. - Fapta persoanei care racolează, îndrumă sau călăuzește o altă persoană în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Dacă fapta săvârșită privește un grup de persoane ori a urmărit obținerea de foloase materiale sau de altă natură, pedeapsa este închisoare de la 1 an la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Valorile sau bunurile materiale obținute ca urmare a săvârșirii acestei infracțiuni se confiscă.

Art. 68. - Se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă faptă nu constituie o infracțiune mai gravă, trecerea frauduloasă a frontierei de stat săvârșită:

a) prin forță sau prin atacarea grănicerilor, polițiștilor sau a lucrătorilor vamali;

b) de către persoane înarmate sau constituite în grup;

c) în scopul scoaterii din țară a unor bunuri din patrimoniu cultural național sau de valoare deosebită, al traficării de arme, muniții, materiale explozive sau radioactive, a produselor și substanțelor stupefiante, psihotrope ori toxice.

Tentativa se pedepsește.

Art. 69. - Sunt contravenții, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni, următoarele fapte:

a) încercarea de ieșire din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat;

b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontieră, instalațiilor sau mijloacelor tehnice de pază ale grănicerilor, producerea sau extinderea de incendii în limita fișei de protecție a frontierei de stat sau desfășurarea de activități prin care pot fi infestate ori poluate solul, atmosfera sau apele de frontieră;

c) încălcarea dispozițiilor art. 59, 60 și art. 62 lit. g) Și i);

d) încălcarea dispozițiilor art. 52, 53, 57, 58 și art. 62 lit. d) și f);

e) încălcarea dispozițiilor art, 47, 50, 56 și 61.

Art. 70. - Contravențiile prevăzute în art. 69 se sancționează după cum urmează:

a) cu închisoare contravențională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 10.000 la 25.000 lei cele de la lit. a) și b);

b) cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei cele de la lit. c);

c) cu amendă de la 3.000 la 7.000 lei, cele de la lit. d);

d) cu amendă de la 2.000 la 6.000 lei, cele de la lit. e).

Art. 71. - Contravențiile prevăzute în art. 69 se constată de către ofițerii și subofițerii de grăniceri sau ai poliției de frontieră.

În cazul sancțiunilor cu amendă, contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției, la instanța de judecată, potrivit legii.

În cazul contravențiilor prevăzute în art. 69 lit. a) și b), dacă agentul constatator apreciază că sancțiunea amenzii este îndestulătoare, aplică amenda.

În caz contrar, procesul-verbal de constatare a contravenției se trimite de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția; împotriva hotărârii pronunțate de instanță se poate face cerere de reexaminare în termen de 24 de ore de la pronunțare, dacă contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsă.

Art. 72. - Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 70, precum și din valoarea bunurilor de contrabanda supuse confiscării, un procent de 50% va reveni Comandamentului Național al Grănicerilor sau, după caz, Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră, în funcție de apartenența agentului constatator, care va fi repartizat astfel: 20% militarilor care au descoperit săvârșirea contravenției, iar 80% pentru dotarea unităților și a subunităților din care aceștia fac parte.

Art. 73. - Amenzile aplicate persoanelor fizice străine pot fi plătite și în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valuta convertibilă, la cursul valutar oficial în vigoare la data săvârșirii contravenției.

Capitolul VIII

Dispoziții finale

Art. 74. - Imobilele în care funcționează punctele pentru trecerea frontierei rutiere și terenurilor aferente acestora constituie domeniu public al statului și se administrează de Ministerul de Interne sau alte instituții centrale, care pun la dispoziția celorlalte organe cu competențe în punctele de control spatiile necesare desfășurării activităților lor specifice, pe baza acordurilor și în condițiile stabilite între Ministerul de Interne și organele tutelare ale acestora.

Ministerul Transporturilor va asigura spațiile necesare unei desfășurări a activităților specifice organelor din punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, punctele de mic trafic și cele pentru trecerile simple de frontieră din stațiile de cale ferată, porturi și aeroporturi. Obligația revine în mod corespunzător și altor persoane fizice sau juridice care exploatează asemenea stații de cale ferată, porturi și aeroporturi.

Art. 75. - Normele privind modul de efectuare a controlului și de comportare a personalului cu atribuții în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc, prin regulament, de către Ministerul de Interne împreună cu organele centrale interesate, ținându-se seama de standardele internaționale practicate în acest domeniu.

Art. 76. - Prevederile Legii privind stabilirea și sancționarea contravențiilor se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Art. 77. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Comandamentul Trupelor de Grăniceri se transformă în Comandamentul Național al Grănicerilor, care va trece la sistemul profesionalizat al pazei și supravegherii frontierei de stat.

Comandamentul Național al Grănicerilor, împreună cu marile unități, unitățile, subunitățile și formațiunile din subordine, personalul militar și civil, armamentul, muniție și tehnica din dotarea acestora, bugetul, precum și întreg activul și pasivul existent la această dată, trec de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul de Interne, pe bază de protocol încheiat între cele două ministere.

Art. 78. - În scopul realizării funcționării sistemului profesionalizat al pazei și supravegherii frontierei de stat, Comandamentul Național al Grănicerilor își asigură personalul necesar din absolvenții instituțiilor proprii de învățământ, cadre militare selecționate și transferate de la alte unități militare, precum și din specialiști chemați în cadrele active.

La Comandamentul Național al Grănicerilor, marile unități, unitățile și subunitățile subordonate pot funcționa unități sanitare, societăți comerciale, cluburi, case de odihnă, cămine, asociații cu caracter cultural-sportiv, potrivit legii.

Art. 79. - Personalul militar și personalul civil al Comandamentului Național al Grănicerilor, care trec la Ministerul de Interne, își mențin toate drepturile prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Personalul civil al Comandamentului Național al Grănicerilor și unităților subordonate acestuia se consideră transferat în interesul serviciului.

Structura organizatorică a Comandamentului Național al Grănicerilor se stabilește de ministrul de interne, în condițiile Legii nr. 39/1990 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Art. 80. - Urmașilor militarilor din Comandamentul Național al Grănicerilor și Direcția generală de pașapoarte și a poliției de frontieră decedați datorită unor acte de devotament excepțional, în timpul sau în legătură cu serviciul, li se acordă, în condițiile legii, o pensie egală cu salariul integral pe care militarii l-au avut la data decesului.

În cazul când nu există urmași și nici soț supraviețuitor, dacă cel decedat era singurul sprijinitor al părinților săi, aceștia pot beneficia, în condițiile legii, de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor alin. 1. Pensia pentru invaliditate permanentă, survenită în condițiile alin. 1, este egală cu salariul avut în momentul respectiv, iar cei în cauză vor beneficia și de o gratificație, o singură dată, egală cu de cinci ori salariul.

Militarii care au devenit parțial incapabili de muncă în condițiile alin. 1 și nu mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia, în afară drepturilor ce decurg din pensionare, de o gratificații egală cu de trei ori salariul avut în momentul respectiv.

În cazul militarilor în termen, baza de calcul a pensiei o constituie salariul minim al militarului angajat pe bază de contract.

Art. 81. - Cadrele militare permanente, militarii în termen și cei angajați pe bază de contract, salariații civili din Comandamentul Național al Grănicerilor, precum și cadrele din Direcția generală de pașapoarte și a poliției de frontieră care își desfășoară activitatea în legătură cu controlul de frontieră, beneficiază de o indemnizație de frontieră de până la 20% din solda sau salariul de bază.

Art. 82. - Cadrele de grăniceri, poliție de frontieră și militarii angajați pe bază de contract, care locuiesc în mediul rural și nu dețin o locuință proprietate de stat sau personală, au dreptul la o compensație pentru chirie. Valoarea acesteia se stabilește de către ministrul de interne.

Art. 83. - Ministerul Economiei și Finanțelor va lua măsuri pentru introducerea modificărilor corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere.

Art. 84. - Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la publicare.

Pe aceeași dată se abrogă art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990 privind abrogarea și modificarea unor dispoziții din Codul Penal şi Codul de procedură penală, Decretul-lege nr. 45/1990 privind regimul juridic al frontierei de stat a României, precum şi orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 1 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 mai 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 4 iunie 1992 | Nr. 56.

Decret pentru promulgarea Legii privind frontiera de stat a României

În temeiul art 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm

Legea privind frontiera de stat a României

și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 3 iunie 1992 | Nr. 119.