Monitorul Oficial 239/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::239 - Partea I - Vineri, 25 septembrie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind aprobarea realizării obiectivului de investiții „Extinderea stației de epurare, etapa a II-a” la Societatea Comercială „Antibiotice" - S.A. Iași, județul Iași

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă studiul tehnico-economic pentru obiectivul de investiții „Extinderea stației de epurare, etapa a II-a la Societatea Comercială „Antibiotice” - S.A. Iași, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici cuprinși în anexă.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului se va efectua de la bugetul de stat, în limita fondurilor anuale alocate Ministerului Industriei, în completarea fondurilor alocate de Societatea Comercială „Antibiotice" - SA. Iași.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 27 august 1992 | Nr. 494.

Contrasemnează:

Ministrul Industriei, Dan Constantinescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Anexa

Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Extinderea stației de epurare, etapa a-II-a” la Societatea Comercială „Antibiotice” - S.A. Iași, județul Iași (studiu tehnico-economic)

Titular: Ministerul Industriei - Departamentul Industrie Chimice și Petrochimice

Beneficiar: Societatea Comercială „Antibiotice" - S.A. Iași

Indicatori tehnico-economici:

• Valoarea totală a investiției 2.152.383 mii lei ) din care:

- construcții-montaj 1.361.291 mii lei

- utilaje 673.700 mii lei

• Valoarea importului 911,5 mii dolari din care:

- utilaje 896 mii dolari

• Eșalonarea investiției (INV/C+M)

Anul I: 210.000/100.000 mii lei

Anul II: 420.000/395.000 mii lei

Anul III: 762.383/533.291 mii lei

Anul IV: 760.000/333.000 mii lei

• Durata de realizare a investiției: 36 luni

Factori de risc: Obiectele vor fi dimensionate pentru tipul C de zonare a teritoriului conform Normativului P. 100-1991.

Măsuri privind protecția mediului înconjurător: Investiția are caracter de protecție ecologică. După punerea în funcțiune a obiectivului, caracteristicile apelor evacuate se vor încadra în limitele maxime admise pentru deversarea în colectorul de canalizare ai municipiului Iași.

Finanțarea investiției: Finanțarea investiției se va face din fondurile Societății Comerciale „Antibiotice” - S.A. Iași și, în completare, potrivit prevederilor art. 10 din Legea privind finanțele publice nr. 10/1991, de la bugetul de stat, în limita fondurilor alocate anual Ministerului Industriei, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Guvernul României

Hotărâre cu privire la asigurarea resurselor financiare pentru terminarea și darea în folosință, în municipiul Târgoviște, a patru blocuri de locuințe aflate în stadii avansate de execuție, în vederea mutării locatarilor blocului 39 A, grav avariat de seisme

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se retrage la rezerva bugetară la dispoziția Guvernului suma de 200 milioane lei din bugetul Ministerului Lucrărilor Publice1 și Amenajării Teritoriului - poziția subvenții transferuri, prevăzută pentru acoperirea financiară a facilităților acordate prin Hotărârea Guvernului nr. 709/1991 privind unele măsuri pentru consolidarea construcțiilor din fondul de stat și particular avariate de cutremure.

Art. 2. - Pentru asigurarea spațiului locativ necesar familiilor care în prezent domiciliază în blocul 39 A, din municipiul Târgoviște, grav afectat de seisme, pe timpul consolidării acestuia, se aprobă ca din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului să se pună la dispoziția Consiliului local al municipiului Târgoviște suma de 200 milioane lei, în vederea terminării și dării în funcțiune a blocurilor de locuințe prevăzute în anexă, inclusiv lucrările tehnico-edilitare aferente.

Consiliul local al municipiului Târgoviște va administra suma pusă la dispoziție, potrivit alineatului precedent, în afara bugetului local, cu respectarea riguroasă a destinației și a prevederilor privind cheltuielile din fondurile publice, urmând ca eventualele disponibilități să fie restituite în vederea reîntregirii rezervei bugetare la dispoziția Guvernului.

Art. 3. - Consiliul local al municipiului Târgoviște va întocmi un program special, pe baza căruia se vor stabili responsabilități și termene privind realizarea și darea în funcțiune a blocurilor prevăzute în anexă, inclusiv a lucrărilor tehnico-edilitare aferente, condițiile și termenele în care se vor asigura noile spații locative familiilor respective, precum și măsuri privind realizarea lucrărilor de consolidare a blocului de locuințe afectat de seisme, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Art. 4. - Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce în bugetul de stat pe anul 1992 modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri, iar prin organele sale teritoriale va urmări și sprijini realizarea programului special întocmit de Consiliul local al municipiului Târgoviște, potrivit prevederilor art. 3 din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 1 septembrie 1992 | Nr. 5111.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu, Teodor Mircea Vaida

Anexă

Lista blocurilor de locuințe care urmează a se executa și da în folosință în regim de urgentă, în vederea mutării familiilor din blocul 39 A, microraion VI, municipiul Târgoviște

Bloc 10 C - 14 apartamente

Bloc 19 C - 26 apartamente

Bloc C 1 CD - 26 apartamente

Bloc 18 A - 26 apartamente.

Guvernul României

Hotărâre privind suportarea cheltuielilor de organizare a „Zilei României” de la Sevilla - 12 septembrie 1992

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se autorizează Ministerul Agriculturii și Alimentației să vireze Ministerului Culturii, din disponibilul existent la fondul de intervenție constituit potrivit Hotărârii Guvernului nr. 256/1991, suma de 40 milioane lei.

Din suma prevăzută la alin. 1, Ministerul Culturii va deconta cheltuielile privind organizarea ,„Zilei României” în cadrul Expoziției Universale „Era Descoperirilor” - Sevilla 1992, iar sumele rămase neconsumate se restituie Ministerului Agriculturii și Alimentației, în scopul reîntregirii fondului de intervenție.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 3 septembrie 1992 | Nr. 526.

Contrasemnează:

Ministrul culturii, Ludovic Spiess Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

Guvernul României

Hotărâre privind reglementarea plății remunerației de folosință cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producția națională

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - (1) Principalii realizatori ai unei opere cinematografice - autorul scenariului literar, autorul compoziției muzicale și regizorul ca autor al filmului, angajați pe bază de contract individual, au dreptul, în condițiile legii, de a trage foioase din exploatarea filmelor cinematografice din producția națională.

(2) Cedarea dreptului de folosință se face prin negociere, la încheierea contractului de comandă cu producătorul, prin achitarea unei sume globale reprezentând toate drepturile de autor, prin consimțirea la încasarea periodică a unor sume din veniturile realizate de difuzor sau distribuitor, după caz, din exploatarea operei realizate.

Art. 2. - (1) În cazul în care, la plata remunerației de bază, posibilitățile financiare ale producătorului nu au permis achiziționarea și a drepturilor de folosință prin plata unei sume globale ori autorul nu a acceptat cedarea dreptului de folosință decât prin plata periodică a unor sume, autorul scenariului, cel al compoziției muzicale și regizorul, ca principali realizatori ai unui film din producția națională, au dreptul la o remunerație de folosință, stabilită în cote procentuale din încasările brute obținute din difuzarea și exploatarea în țară a filmului din producția națională, după cum urmează:

A. Regie de film

a) - filme de lung metraj 4,50% din rețeta brută;

b) - filme de scurt metraj 0,40% din rețeta brută.

B. Scenariul literar de film

a) filme de lung metraj 3,25% din rețeta brută;

b) filme de scurt metraj 0,35% din rețeta brută.

C. Muzica de film

a) filme de lung metraj 2,25% din rețeta brută;

b) filme de scurt metraj 0,25% din rețeta brută.

(2) În cazul în care regia unui film, scenariul literar sau compoziția muzicală sunt realizate toate trei sau două dintre ele - de aceeași persoană, remunerația de folosință, stabilită potrivit alin. (1), se cumulează.

(3) În situația în care filmele românești de scurt metraj sunt programate cu două filme de lung metraj sau cu filme în două serii ori cu filme panoramice, cotele procentuale prevăzute la alin. (1) se aplică la jumătate din rețeta brută realizată.

(4) Pentru spectacolele cinematografice în care sunt programate mai multe filme, remunerațiile de folosință cuvenite autorilor se cumulează fără a se putea depăși prin acest cumul 4,50% pentru regie, 3,25% pentru scenarii literare și 2,25% pentru operele muzicale, din rețeta brută.

Art. 3. - (1) Remunerațiile de folosință prevăzute la art. 2 se calculează de organizatorul de spectacol cinematografic cu plată, asupra încasărilor brute realizate la filme românești de lung și scurt metraj din momentul prezentării în premieră a filmului în rețeaua cinematografică, indiferent de numărul de spectatori ce au vizionat filmul. Suma astfel calculată se depune lunar în contul Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm” care, trimestrial, va plăti, celor în drept, remunerația de folosință.

(2) De drepturile prevăzute la alineatul precedent vor beneficia numai regizorii, scenariștii și Compozitorii cu drept de autor, angajați cu contract individual, și care, la data angajării, nu au încasat drepturile de cedare a folosinței operei cinematografice și au stabilit cu producătorul să primească aceste drepturi din exploatarea operei pe toată durata prevăzută de lege pentru a trage astfel de foloase din opera realizată.

(3) În cazul coproducțiilor și al prestărilor de servicii de filme cinematografice realizate în studiourile aparținând Centrului Național al Cinematografiei, la care contribuția părții române constă și în asigurarea regiei de film de către regizori români care au cedat, prin contract, folosirea operelor studioului din țară de la care au primit remunerația de bază, regizorii români au dreptul la plata remunerației de folosință ca și pentru filmele românești, când acestea sunt distribuite în rețeaua cinematografică din țară.

(4) Crearea unei noi versiuni a unui film pe baza acelorași secvențe dintr-o operă anterioară și cu filmarea numai a unor racorduri ori prin montaj din filme anterioare, pentru care s-au încasat drepturi de folosință, nu dă dreptul la încasarea remunerației de folosință.

Art. 4. - (1) Pentru filmele românești a căror licență de exploatare a fost cedată, pe bază de contract extern, pentru difuzarea în străinătate, scenaristul, compozitorul și regizorul, autori ai filmelor vândute, au dreptul fiecare la remunerația de folosință calculată cu cotele procentuale prevăzute la art. 2 asupra contravalorii în lei a valutei obținute de distribuitorul român.

(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază numai regizorul, scenaristul sau compozitorul care nu a încasat drepturile de folosință printr-o sumă globală la încheierea contractului pentru realizarea filmului.

Art. 5. - (1) Persoanele fizice sau juridice care organizează, în scop comercial sau în cadrul serviciilor pe care le prestează, proiecții, de filme din producția națională, indiferent de procedeul tehnic de proiecție a imaginii, în videoteci, cluburi, școli, hoteluri, pe platforme petroliere, pe autocare, nave și aeronave sub pavilion român sau în orice alte locuri, sunt obligate să calculeze remunerația de folosință în cotele procentuale prevăzute la art. 2.

(2) Sumele datorate se calculează prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 2 asupra încasărilor brute din prețul biletului de intrare sau asupra tarifului suplimentar din costul tarifului de cazare în hoteluri sau, după caz, asupra tarifului suplimentar perceput pentru călătorii ce beneficiază de serviciile de transport pe navă, aeronavă sau autocar.

(3) Remunerația de folosință cuvenită principalilor realizatori se calculează potrivit alin. (2) numai dacă, la data contractării distribuirii și exploatării filmului, beneficiarul nu s-a obligat să achite aceste drepturi printr-o sumă globală inclusă în licența de exploatare, în astfel de cazuri, distribuitorul calculează procentele la sumele obținute și efectuează plata autorilor.

(4) Sumele, datorate, calculate în condițiile alin. (1) și (2), se depun trimestrial în contul distribuitorului.

Art. 6. - (1) Remunerația de folosință pentru prezentarea în programele televiziunii, pe teritoriul României, a filmelor din producția națională, inclusiv coproducțiile și filmele versiune românească, se va calcula și plăti cu cotele prevăzute la art. 2 asupra sumelor rezultate din contractul anual încheiat cu televiziunea națională, de stat sau particulară, după caz.

(2) În astfel de cazuri, distribuitorul va stabili costul mediu al închirierii filmelor pe baza numărului de filme date în locație și suma globală ce urmează a fi încasată pe bază de contract.

(3) Drepturile cuvenite realizatorilor se vor plăti periodic de către distribuitor, în raport cu încasările de la televiziune, dar nu mai târziu de o lună de la data încasării sumelor.

Art. 7. - (1) De drepturile prevăzute în prezenta hotărâre vor beneficia toți realizatorii de filme cinematografice cu drepturi de autor, pe toată durata recunoscută de lege că pot trage foloase din opera lor, indiferent de data premierei filmului.

(2) După trecerea operei în domeniul public nu se mai încasează și nu se mai plătesc drepturi de folosință.

(3) Centrul Național al Cinematografiei, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, va elabora norme metodologice cu privire la încasarea și plata drepturilor de folosință cuvenite principalilor realizatori.

Art. 3. - (1) Dispozițiile prezentei hotărâri se aplică începând cu data de 1 septembrie 1992.

(2) Pe aceeași dată se abrogă prevederile art. 3 și 4 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1081/1970, prevederile din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 810/1991 - litera D pct. I „Spectacole cinematografice (filme românești și străine)", precum și orice alte dispoziții contrare.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 septembrie 1992 | Nr. 532.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Guvernul României

Hotărâre privind măsurile necesare pentru buna desfășurare a lucrărilor aferente culturilor de cereale păioase în campania agricolă din toamna anului 1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea asigurării întregului necesar de consum , al populației cu pâine și produse de panificație, a materiei prime pentru industria alimentară, producerii cerealelor furajere pentru hrana animalelor și eliminării, în anul 1993, a importurilor la aceste cereale, în toamna anului 1992 se va însămânța un total de 3,5 milioane hectare cu cereale păioase, din care 2,5 milioane hectare cu grâu și 1,0 milioane hectare cu orz și orzoaica de toamnă.

Art. 2. - Pentru stimularea și sprijinirea tuturor categoriilor de producători agricoli de a cultiva suprafețe cât mai mari de grâu, orz și orzoaica, ministerele de resort vor întreprinde măsuri corespunzătoare pentru disponibilizarea resurselor necesare executării lucrărilor agricole din toamna anului 1992.

Art. 3. - Producătorii agricoli care vor cultiva cereale păioase beneficiază, în afara facilităților prevăzute de hotărârile Guvernului nr. 54/1992 și nr.440/1992, de următoarele avantaje:

a) prețul de achiziție este garantat de stat, corelat cu nivelul prețurilor pieței la data recoltării cerealelor păioase;

b) pentru producția contractată cu Regia Autonomă „Romcereal” și ceilalți integratori și livrată la fondul național de consum, aceștia acordă o primă suplimentară de 9.000 lei/tonă cereale, destinată compensării parțiale a cheltuielilor cu lucrările mecanice și a celor cu sămânța din categoriile biologice superioare certificate de organele de specialitate.

Producătorii individuali și asociați sunt obligați să folosească numai sămânță cu valoare biologică certificată și tratată contra bolilor și dăunătorilor și să aplice integral tehnologia specifică fiecărei culturi.

Art. 4. - Producătorilor agricoli care nu dispun de posibilități de lucru sau de plată li se vor executa lucrările de înființare a culturilor de cereale păioase de către unitățile prestatoare de servicii, urmând ca plata acestora să se facă în bani sau în natură, la recoltare, pe bază de contract.

Art. 5. - Pentru aprovizionarea cu piese de schimb, produse petroliere, sămânță, îngrășăminte chimice, substanțe de combatere a buruienilor, bolilor, dăunătorilor și pentru efectuarea lucrărilor agricole, societățile comerciale bancare vor acorda credite, în condițiile hotărârilor Guvernului nr. 54/1992 și nr. 440/ 1992, societăților comerciale cu capital privat, mixt și de stat, societăților comerciale pentru mecanizarea agriculturii și celorlalte unități prestatoare de servicii în agricultură.

Art. 8. - Autoritățile administrației publice locale și județene și prefecturile, împreună cu direcțiile generale pentru agricultură și alimentație vor adopta măsurile corespunzătoare pentru asigurarea suprafețelor necesare de însămânțat cu cereale păioase de toamnă, potrivit art. 1; atât la producătorii agricoli individuali, cât și la cei asociați.

În acest scop, autoritățile prevăzute la alin. 1, împreună cu deținătorii de terenuri vor identifica și delimita suprafețele respective, urmând ca executarea lucrărilor de eliberare, pregătirea terenului și însămânțarea să se facă conform tehnologiilor specifice fiecărei culturi și zone, cu participarea societăților comerciale pentru mecanizarea agriculturii.

Autoritățile administrației publice locale și județene, prefecturile, direcțiile generale pentru agricultură și alimentație vor urmări modul în care societățile comerciale agricole de mecanizare acționează pentru executarea lucrărilor agricole și vor stabili măsurile necesare pentru folosirea integrală a parcului de tractoare și mașini numai pentru lucrările agricole și pentru utilizarea rațională, potrivit destinațiilor, a cantităților de motorină repartizate.

Prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, până la data de 5 septembrie 1992 se vor stabili, pe zone de favorabilitate, perioadele de însămânțare la: grâu, orz și orzoaică.

Art. 7. - Pentru executarea lucrărilor agricole în campania de toamnă, deținătorii particulari de tractoare vor cumpăra motorina aferentă ia preț bonificat, precum și piese de schimb, vor beneficia de asistență tehnică la întreținere și reparații prin intermediul societăților comerciale pentru mecanizare.

Cantitățile de motorină se vor livra de către secțiile de mecanizare din cadrul societăților comerciale de mecanizare a agriculturii, care vor confirma executarea lucrărilor agricole și vor înscrie separat în evidențele proprii cantitățile livrate.

Art. 8. - Ministerul Agriculturii și Alimentației, societățile comerciale bancare, prefecții și autoritățile administrației publice locale și județene răspund de aducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite prin prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 4 septembrie 1992 | Nr. 537.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu, Teodor Mircea Vaida

Guvernul României

Hotărâre privind modificarea structurii organizatorice a Ministerului Comerțului și Turismului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Structura organizatorică a Ministerului Comerțului și Turismului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 805/1990, cu adaptările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 1170/1990 și Hotărârea Guvernului nr. 598/1991), se modifică potrivit anexei la prezenta hotărâre.

Numărul total de posturi rămâne nemodificat, respectiv 622 posturi, din care maximum 124 posturi de conducere, exclusiv trei demnitari.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 septembrie 1992 | Nr. 538.

Contrasemnează:

Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota

Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Anexă

Guvernul României

Hotărâre cu privire la organizarea controlului în domeniul asigurărilor sociale de stat și unele măsuri pentru încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - (1) Se constituie Corpul de control în domeniul asigurărilor sociale de stat, în vederea exercitării controlului cu privire la modul în care persoanele juridice și persoanele fizice care folosesc personal salariat achită pentru acesta contribuția de asigurări sociale, precum și modul în care încasează și plătesc contribuția pentru pensia suplimentară.

(2) Societățile comerciale române sau străine, cu sediul în România, cu capital integral sau parțial privat, asociațiile familiale, reprezentanțele în România ale societăților comerciale din străinătate, precum și persoanele fizice care folosesc personal salariat au obligația de a înregistra contractele individuale de muncă ale salariaților la camerele de muncă din cadrul direcțiilor județene de muncă și protecție socială, respectiv la camera de muncă din cadrul Direcției generale de muncă și protecție socială a municipiului București.

Art. 2. - Corpul de control în domeniul asigurărilor sociale de stat va funcționa potrivit regulamentului de organizare și funcționare, care va fi emis și aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României.

Art. 3. - (1) Pentru a asigura funcționarea Corpului de control în domeniul asigurărilor sociale de stat, se suplimentează numărul maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale cu 160 posturi, din care 10 posturi pentru crearea Corpului de control în domeniul asigurărilor sociale de stat la nivelul ministerului și 150 posturi pentru crearea Corpului de control în domeniul asigurărilor sociale de stat la nivelul direcțiilor județene de muncă și protecție socială, respectiv la nivelul Direcției generale de muncă și protecție sociala a municipiului București.

(2) Repartizarea pe județe și municipiul București a celor 150 posturi se face prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale.

Art. 4. - Fondurile necesare pentru încadrarea personalului și desfășurarea activității de control se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în limitele aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 5. - (1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei:

a) nerespectarea prevederilor art. 1 alin, 1, art. 3 alin. 1, 2, 3, 4 din Decretul nr. 389/1972, modificat prin Legea nr. 49/1992, precum și art. 64 alin. 2 din Legea nr. 3/1977, modificată prin Legea nr. 49/1992;

b) neînregistrarea la camerele de muncă din cadrul direcțiilor județene de muncă și protecție socială, respectiv la camera de muncă din cadrul Direcției generale de muncă și protecție socială a municipiului București, în termen de 5 zile de la încheiere, a contractelor individuale de muncă de către persoanele juridice și fizice prevăzute la art. 1 alin. (2).

(2) Constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute la lit. a) se realizează de către salariații Corpului de control în domeniul asigurărilor sociale de stat, constituit potrivit prezentei hotărâri, iar ale celor prevăzute la lit. b), de către salariații camerelor de muncă.

(3) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 6. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României,

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 septembrie 1992 | Nr. 539.

Contrasemnează:

Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Guvernul României

Hotărâre privind decontarea la intern a cantităților de grâu importat după 1 iulie 1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Decontarea la intern a grâului ce se importa pentru pâinea subvenționată, după data de 1 iulie 1992, se efectuează la prețul de contractare și achiziție în vigoare la data importului.

Art. 2. - Diferența ce rezultă între prețul în lei, determinat pe baza prețului extern și a cursului valutar în vigoare la data efectuării importului, și prețul de contractare și achiziție în vigoare la data respectivă se regularizează cu bugetul de stat.

Art. 3. - Diferența dintre cursul valutar în vigoare la data efectuării importului și cel în vigoare la data efectuării plății externe se regularizează cu bugetul de stat, de către societatea comercială importatoare.

în vederea reducerii efortului bugetar, Ministerul Economiei și Finanțelor va plasa disponibilitățile în lei, rezultate din plata la intern a griului respectiv, pentru acoperirea diferențelor de curs valutar cu dobânda încasată din aceste plasamente.

Art. 4. - Diferențele de preț și de curs valutar, prevăzute la art. 2 și 3 se vor acoperi de la bugetul de stat, din fondurile alocate Ministerului Agriculturii și Alimentației cu această destinație.

Art. 5. - Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Economiei și Finanțelor vor elabora norme metodologice pentru punerea în executare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 septembrie 1992 | Nr. 540.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Marculescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea fuziunii Societăților Comerciale cu capital integral de stat „Avicola” - S.A. Someșeni Cluj și „Nutrex” - S.A. Cluj

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă fuziunea Societăților Comerciale cu capital integral de stat „Avicola” - S.A. Someșeni Cluj și „Nutrex” - S.A. Cluj.

În urma fuziunii, ia ființă Societatea Comercială cu capital integral de stat „Nutrex” - S.A. Cluj, prin preluarea activului și pasivului societăților comerciale prevăzute la alin. 1, care încetează să existe.

Societatea Comercială „Nutrex” - S.A. Cluj este persoană juridică română și are sediul principal în municipiul Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2-3, județul Cluj.

Art. 2. - Societatea Comercială „Nutrex” - S.A, Cluj are un capital social în valoare de 209.405 mii lei, stabilit pe baza bilanțului întocmit la 31.03.1992 de societățile comerciale care fuzionează.

Valoarea capitalului social se va definitiva după finalizarea acțiunii de reevaluare a patrimoniului, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 26/1992.

Art. 3. - Obiectul de activitate al Societății Comerciale „Nutrex” - S.A. Cluj constă în creșterea păsărilor pentru carne, industrializarea și comercializarea cărnii de pasăre; creșterea animalelor de blană, prelucrarea blănurilor, confecționarea și comercializarea acestora; producerea nutrețurilor combinate pe categorii și specii de animale; contractarea și achiziționarea materiilor prime de la producătorii interni și din import; comercializarea nutrețurilor combinate către diverse societăți comerciale și crescători particulari; prestări servicii, construcții, transporturi de mărfuri și persoane pentru nevoi proprii, operațiuni ide import-export.

Art. 4. - Societatea Comercială „Nutrex” - S.A, Cluj își desfășoară activitatea în conformitate cu legea și statutul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 5. - Orice prevederi contrare prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 septembrie 1992 | Nr. 541.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Anexă

Statutul Societății Comerciale „Nutrex” - S.A. Cluj

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea Comercială „Nutrex” - S.A. Cluj.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de sediul societății, capitalul social și numărul de înregistrare.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea Comercială „Nutrex” - S.A. Cluj este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societății

Sediul societății este în România, localitatea Cluj Napoca, Calea Baciului nr. 2-3, județul Cluj. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, situate și în alte localități din țară și străinătate.

Articolul 4

Durata societății

Durată societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării în Registrul comerțului.

Capitolul II

Obiectul de activitate al societății

Articolul 5

Obiectul de activitate al societății este:

a) creșterea păsărilor pentru carne, industrializarea și comercializarea cărnii de pasăre;

b) creșterea animalelor de blană, prelucrarea blănurilor, confecționarea și comercializarea acestora;

c) producerea nutrețurilor combinate pe categorii și specii de animale;

d) contractarea și achiziționarea materiilor prime de la producătorii interni și din import;

e) comercializarea nutrețurilor combinate către diverse societăți comerciale și crescători particulari;

f) prestări servicii, construcții, transporturi de mărfuri și persoane pentru nevoi proprii, operațiuni de import-export.

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 6

Capitalul social

Capitalul social inițial al societății comerciale este în valoare de 209.405 mii lei și se compune din.mijloace fixe în valoare de 189.982 mii lei, mijloace circulante în valoare de 19.423 mii lei.

Capitalul social inițial este împărțit în 209.405 acțiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare, subscris în întregime de statul român în calitate de acționar unic și vărsat integral la data constituirii societății comerciale.

Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 7

Acțiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 8

Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 9

Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, precum și de a exercita orice alte drepturi prevăzute în statut în lege.

Deținerea acțiunii implică adeziunea, de drept, la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuate în condițiile prezentului statut.

Articolul 10

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile suit indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Cesiunea acțiunilor se înregistrează în registrul de evidență a acțiunilor și se menționează pe titlu,

Articolul 11

Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 12

Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzori supleanți, le stabilesc remunerația, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) aleg directorul, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul este și președintele consiliului de administrație;

d) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, directorului, membrilor comitetului de direcție și ai comisiei de cenzori în conformitate cu prevederile legii;

e) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul următor;

f) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori; aprobă repartizarea profitului;

g) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a. garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

h) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

i) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

j) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

k) hotărăsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

1) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății, cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

m) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, a directorului și cenzorilor pentru pagube pricinuite societății;

n) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii,

Articolul 13

Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație" sau de către vicepreședinte, pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului ele activitate și a bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor, reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul adunării.

Gând în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.

Articolul 14

Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 1/2 din capitalul social, iar la a doua convocare, oricare ar fi partea de capital reprezentată de acționarii prezenți, cu majoritate.

Adunarea generala extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în. lipsa acestuia, de către vicepreședinte, având mandatul președintelui.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, doi secretari care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării generale se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoane care au prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.

Articolul 15

Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor

Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicarea mâinii. La propunerea persoanei care prezidează sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați, ori care au votat contra.

Articolul 16

În perioadă în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, numiți, potrivit legii, până la crearea condițiilor de constituire a adunării generale a acționarilor.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își păstrează calitatea de angajați la unitatea sau instituția de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat nu pot fi directori ai Societății Comerciale „Nutrex” - S.A. Cluj și nu pot face parte din consiliul de administrație al societății.

Periodic, împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat prezintă Ministerului Agriculturii și Alimentației un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un program de activitate pentru perioada următoare, iar la încheierea activității prezintă - raportul asupra întregii activități desfășurate.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat îndeplinesc orice alte atribuții care derivă din lege și statutul societății.

Atribuțiile împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat vor înceta la data la care se va ține ședința de constituire a adunării generale a acționarilor.

Capitolul V

Consiliul de administrație

Articolul 17

Organizare

Societatea este administrată de către consiliul de administrație, compus din 5 administratori aleși de adunarea generală, cu acordul Ministerului Agriculturii și Alimentației, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea, calitatea de acționari.

Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant.

Adunarea generală a acționarilor va alege ca nou administrator o persoană indicată de același acționar care a desemnat pe predecesorul său.

Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, al comisiei de cenzori și de director persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

Competența consiliului de administrație și desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege dintre membrii săi un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a 1/3 din numărul membrilor săi.

El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte.

Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație, iar deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație.

Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele consiliului, de administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliu.

Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și a comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Președintele, vicepreședintele, membrii consiliului de administrație, directorul și adjuncții acestuia răspund individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății.

În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Articolul 18

Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul societății și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății, pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;

h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI

Gestiunea societății

Articolul 19

Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori formată din 3 membri, care trebuie să fie acționari, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți care vor înlocui, în condițiile legii, pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, portofoliul de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectului societății.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (eu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar, pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se aleg pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 17 alin. 6, precum și cei care sunt rude sau afini până la gradul IV inclusiv, sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administrator sau de la societate.

Capitolul VII

Activitatea societății

Articolul 20

Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 21

Personalul societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. în perioada cât statui este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale, în condițiile prevăzute de lege.

Salariile se stabilesc prin negocieri, în condițiile prevăzute de lege.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul societății comerciale.

Articolul 22

Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Articolul 23

Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidența contabilă în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Bilanțul și contul de profit și pierderi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 24

Calculul și repartizarea profitului

Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii și se reflectă în bilanțul contabil.

Profitul rămas după plata impozitului pe profit se repartizează conform prevederilor legale.

Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societatea comercială în condițiile legii, în eel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generala a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limitele capitalului subscris.

Articolul 25

Registrele societății

Societatea ține registrele prevăzute de lege.

Capitolul VIII

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Articolul 26

Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

În perioada în care statul este unic acționar, transformarea formei juridice a societății se va face numai cu aprobarea împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Articolul 27

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

a) imposibilitatea realizării obiectului social;

b) hotărârea adunării generale;

c) falimentul;

d) pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;

e) numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;

f) în orice altă situație, pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor.

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 28

Lichidarea societății

În caz de dizolvare, societatea va îi lichidata. Lichidarea societății și repartizarea patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 29

Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele, juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Capitolul IX

Dispoziții finale

Articolul 30

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.

Guvernul României

Hotărâre cu privire la acoperirea pagubelor produse de calamități naturale la Societatea Comercială „Dobrogea” - S.A. Constanța, în luna iulie 1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pagubele, în valoare de 36.650 mii lei, produse de calamități naturale la Societatea Comercială „Dobrogea” - S.A. Constanța, în luna iulie 1992, se acoperă din fondul de intervenție al Ministerului Agriculturii și Alimentației, constituit pe baza Hotărârii Guvernului nr. 256/1991.

Art. 2. - Decontarea sumei prevăzute la art. 1 se va face pe baza documentelor avizate de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat a județului Constanța.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 8 septembrie 1992 | Nr. 543.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Guvernul României

Hotărâre privind transmiterea unui imobil din administrarea Societății Comerciale „Herăstrău Nord” - S.A. în administrarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În temeiul art. 135 alin. (5) din Constituția României și al art. 53 coroborat cu art. 54 din Legea nr. 15/1990, imobilul situat în str. Străulești nr. 1, sector 1, București (cu destinația depozit) se transmite din administrarea Societății Comerciale „Herăstrău Nord” - S.A. în administrarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial".

Art. 2. - Predarea primirea se va efectua prin protocol de predare-primire, pe bază de bilanț contabil, cu întreg pasivul și activul existent la data de 1 august 1992.

Art. 3. - Patrimoniul Regiei Autonome „Monitorul Oficial" se majorează cu valoarea de inventar a imobilului ce se transmite gratuit în administrarea sa.

Art. 4. - Orice dispoziție contrară prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 14 septembrie 1992 | Nr. 551.

Contrasemnează:

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Secretarul general al Camerei Deputaților, Acsinte Gaspar