Monitorul Oficial 330/1992: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
(Pagină nouă: __FORCETOC__ *1992 0330 = Monitorul Oficial al României = Anul IV, Nr. issue::330 - Partea I - Joi, 24 decembrie year::1992 == Legi și decre...)
 
(convertesc issue:: la patru cifre.)
 
Linia 3: Linia 3:


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul IV, Nr. [[issue::330]] - Partea I - Joi, 24 decembrie [[year::1992]]
Anul IV, Nr. [[issue::0330]] - Partea I - Joi, 24 decembrie [[year::1992]]


== Legi și decrete ==
== Legi și decrete ==

Versiunea curentă din 7 aprilie 2012 10:25


Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0330 - Partea I - Joi, 24 decembrie year::1992

Legi și decrete

Lege pentru ratificarea Convenției privind consimțământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor, adoptată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite (New York, 10 decembrie 1962)

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Se ratifică Convenția privind consimțământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor, adoptată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite (New York, 10 decembrie 1962).

Art. 2. - Ratificarea se face cu următoarea rezervă:

„România nu va aplica dispozițiile paragrafului 2 din art. 1 din convenție referitoare la celebrarea căsătoriei în absența unuia dintre viitorii soți”.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 1 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 24 noiembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 15 decembrie 1992 | Nr. 116.

Convenție privind consimțământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor[1]

Preambul

Statele contractante,

  • în dorința, potrivit Cartei Națiunilor Unite, de a favoriza respectul universal și efectiv al drepturilor omului și al libertăților pentru toți, fără deosebire de rasă, de sex, de limbă sau de religie,
  • reamintind că art. 16 din Declarația universală a drepturilor omului stipulează că:

„1) Începând de la vârsta nubilă, bărbatul și femeia, fără vreo restricție privitor la rasă, naționalitate sau religie, au dreptul să se căsătorească și să întemeieze o familie. Ei au drepturi egale cu privire la căsătorie, în timpul căsătoriei și la desfacerea acesteia. 2) Căsătoria nu se poate încheia decât cu liberul și deplinul consimțământ al viitorilor soți”,

  • reamintind, deopotrivă, că în Rezoluția sa nr. 843 (IX), din 17 decembrie 1954, Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat că anumite cutume, legi și practici din trecut, privind căsătoria și familia erau incompatibile cu principiile enunțate în Carta Națiunilor Unite și în Declarația universală a drepturilor omului,
  • afirmând din nou că toate statele, inclusiv cele care au sau își asumă răspunderea administrării de teritorii neautonome ori de teritorii sub tutelă până la accesul lor la independență, urmează să ia toate măsurile utile în vederea abolirii acestor cutume, legi și practici din trecut, asigurând, între altele, întreaga libertate în alegerea soțului, abolind în totalitate căsătoria copiilor și practica logodnei tinerelor fete mai înainte de vârsta nubilă, instituind, după caz, sancțiunile potrivite și înființând un serviciu de stare civilă sau un alt serviciu care să înregistreze toate căsătoriile,

au convenit asupra dispozițiilor ce urmează:

Articolul 1

1. Nici o căsătorie nu se va putea încheia legal fără liberul și deplinul consimțământ al ambelor părți, acest consimțământ trebuind al fi exprimat de ele însele personal, în prezența autorității competente să oficieze căsătoria și a martorilor, în urma unei publicități suficiente, potrivit dispozițiilor legii.

2. Independent de cele dispuse în paragraful 1 de mai sus, prezența uneia dintre părți nu se va cere dacă autoritatea competentă deține dovada că împrejurările sunt excepționale și că această parte și-a exprimat consimțământul său înaintea unei autorități competente și în formele pe care le poate prescrie legea și nu l-a retractat.

Articolul 2

Statele părți la prezenta convenție vor lua măsurile legislative necesare, spre a specifica o vârstă minimă pentru căsătorie. Nu vor putea încheia legal căsătoria persoanele care nu vor fi împlinit aceasta vârstă; în afară unei dispense de vârstă încuviințate de autoritatea competentă, și anume pentru motive grave și în interesul viitorilor soți.

Articolul 3

Toate căsătoriile trebuie să fie înscrise de autoritatea competentă într-un registru oficial.

Articolul 4

1. Prezenta convenție va fi deschisă, până la 31 decembrie 1963, semnării de către toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite sau membre ale uneia dintre instituțiile specializate și de către celelalte state pe care Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite le va fi invitat să devină părți la convenție.

2. Prezenta convenție este supusă ratificării, iar instrumentele de ratificare se vor depune pe lângă Secretariatul General al Națiunilor Unite.

Articolul 5

Toate statele vizate la paragraful 1 al art. 4 vor putea adera le prezenta convenție.

2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare pe lângă Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 6

1. Prezenta convenție va intra în vigoare în cea de-a nouăzecea zi ce va urma datei depunerii celui de-al optulea instrument de ratificare sau de aderare.

2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica convenția sau vor adera la aceasta după depunerea celui de-al optulea instrument de ratificare sau de aderare, convenția va intra în vigoare în cea de-a nouăzecea zi ce va urma datei depunerii de către acest stat a instrumentului său de ratificare sau de aderare.

Articolul 7

1. Orice stat contractant poate denunța prezenta convenție prin notificare scrisă adresată secretarului general al Organizației Națiunilor Unite. Denunțarea dobândește efect după un an de la data la care secretarul general a primit notificarea acesteia.

2. Prezenta convenție va înceta de a fi în vigoare începând de la data la care dobândește efect denunțarea care va readuce numărul părților la mai puțin de opt.

Articolul 8

Orice diferend între două sau mai multe state contractante cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei convenții, care nu va fi fost soluționat pe cale de negocieri, va fi supus, spre a decide, Curții Internaționale de Justiție, la cererea tuturor părților aflate în diferend, afară dacă numitele părți nu au convenit asupra unui alt mod de reglementare.

Articolul 9

Se vor notifica, de către secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, tuturor statelor membre ale organizației și statelor nemembre vizate la paragraful 1 al art. 4 din prezenta convenție:

a) semnăturile date și instrumentele de ratificare primite potrivit art. 4;
b) instrumentele de aderare primite potrivit art. 5;
c) data la care convenția va intra în vigoare potrivit art. 6;
d) notificările de denunțare primite potrivit dispozițiilor paragrafului 1 al art. 7;
e) încetarea rezultată din aplicarea paragrafului 2 al art. 7.
Articolul 10

1. Prezenta convenție, ale cărei texte în limbile engleză, chineză, spaniolă. franceză și rusă fac deopotrivă credință, va fi depusă în arhivele Organizației Națiunilor Unite.

2. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va comunica o copie, certificată conform convenției tuturor statelor membre ale organizației și statelor nemembre vizate la paragraful 1 al art. 4.

Drept pentru care subsemnații, împuterniciți în regulă, au semnat în numele guvernelor respective prezenta convenție, care a fost deschisă semnării la sediul Națiunilor Unite, la New York, în 10 decembrie 1962.

Decret cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției privind consimțământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor, adoptată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite (New York, 10 decembrie 1962)

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm

Legea pentru ratificarea Convenției privind consimțământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor, adoptată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite (New York, 10 decembrie 1962),

și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 15 decembrie 1992 | Nr. 230.

Referinţe

  1. Traducere