Monitorul Oficial 230/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0230 - Partea I - Marți, 23 august year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății

În temeiul prevederilor art. 115 din Constituția României și al celorlalte reglementări legale,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Sănătății este organul administrației publice centrale de specialitate care aplică strategia dezvoltării și politica Guvernului în domeniul asigurării sănătății populației și al realizării procesului de reformă în sectorul sanitar.

Art. 2. - În realizarea obiectului său de activitate, Ministerul Sănătății are următoarele atribuții:

(1) asigură și răspunde de organizarea activității de asistență medicală preventivă, de urgență, curativă și de recuperare medicală ce se acordă prin unitățile sanitare;

(2) stabilește principalele obiective de etapă și pe termen lung în domeniul asigurării sănătății populației și al reformei în sectorul sanitar;

(3) îndrumă și controlează modul de aplicare a normelor de igienă și sanitare-antiepidemice în mediul de viață al populației și la locul de muncă; îndeplinește, prin organele sale de specialitate, funcția de inspecție sanitară de stat; dispune, în situații deosebite, măsuri antiepidemice;

(4) stabilește și urmărește, împreună cu organele competente, folosirea energiei nucleare în scopuri medicale;

(5) coordonează, îndrumă și controlează activitatea unităților de ocrotire și asistență medicală a mamei și copilului, asistența medicală de urgență și la locul de muncă;

(6) colaborează la utilizarea rațională a factorilor naturali de mediu și avizează utilizarea și funcționarea stațiunilor balneoclimaterice;

(7) coordonează și îndrumă, împreună cu organele competente, activitatea de medicină a culturii fizice;

(8) autorizează producerea, înregistrarea, introducerea și folosirea, în practica medicală, a medicamentelor, produselor biologice de uz uman și reactivilor, a plantelor medicinale și cosmeticelor, precum și a echipamentelor medicale;

(9) organizează, îndrumă și controlează, prin Inspecția de farmacie, activitatea în rețeaua farmaceutică; organizează și răspunde de controlul calității medicamentelor; coordonează importurile de medicamente, aparatură medicală și alte produse necesare rețelei sanitare, prin agenți economici;

(10) coordonează și supraveghează regimul substanțelor și al produselor stupefiante, psihotrope și toxice, în conformitate cu prevederile legale;

(11) întocmește anual Nomenclatorul de medicamente și produse biologice de uz uman; coordonează și urmărește aprovizionarea cu medicamente, echipamente medicale, reactivi, în unitățile sanitare de stat;

(12) organizează, în situații deosebite, asistența medicală, asigurând rezerva de mobilizare cu medicamente și materiale sanitare;

(13) organizează și elaborează, împreună cu Academia de Științe Medicale, strategia și orientarea activității de cercetare științifică;

(14) inițiază, negociază și încheie, din împuternicirea Guvernului, documentele de cooperare internațională în domeniul ocrotirii sănătății;

(15) sprijină informarea și documentarea personalului sanitar în probleme de specialitate și organizarea manifestărilor științifice;

(16) analizează și evaluează periodic criteriile de performanță ale unităților medicale și indicatorii stării de sănătate;

(17) îndrumă și controlează activitatea privind deontologia medicală și etica profesională a personalului sanitar;

(18) emite norme în conformitate cu reglementările legale, de formare, angajare, promovare, transferare și detașare a personalului sanitar; stabilește specialitățile medico-sanitare, organizează concursuri și examene pentru ocuparea posturilor vacante și acordarea specialității medicale sau farmaceutice;

(19) stabilește structura organizatorică, normele de organizare și funcționare, precum și normativele de personal ale unităților sanitare din sectorul public; avizează înființarea, schimbarea sediului, profilului și structurii unităților sanitare;

(20) avizează și aprobă, după caz, proiectarea și realizarea investițiilor în domeniul sanitar;

(21) avizează activitățile bazate pe libera inițiativă în domeniul medical și farmaceutic, veghează asupra climatului de concurență loială și ia măsuri de protejare a intereselor bolnavilor și ale populației;

(22) emite, în vederea aplicării legii, norme obligatorii pentru sectorul sanitar, celelalte sectoare și pentru populație; avizează proiecte de acte normative elaborate de alte organe ale administrației publice, care interesează sănătatea;

(23) inițiază sau elaborează, ori, după caz, avizează proiecte de acte normative, legi și hotărâri ale Guvernului;

(24) conlucrează cu organizațiile și instituțiile de specialitate pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului;

(25) în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Sănătății colaborează cu celelalte ministere și organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate;

(26) exercită atribuțiile ce-i revin, potrivit legii, ca organ de specialitate al administrației publice centrale sub a cărei autoritate funcționează regiile autonome din domeniul său de activitate;

(27) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu acordurile și alte înțelegeri stabilite în acest scop, și dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații similare din alte state și cu organisme internaționale interesate de activitatea de sănătate;

(28) editează publicații de specialitate și de informare specifice;

(29) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

Art. 3. - (1) În structura organizatorică a Ministerului Sănătății pot funcționa direcții generale, direcții, servicii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Sănătății este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului sănătății se pot organiza numai servicii sau birouri, precum și colective temporare, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 40/1991, republicată.

(3) Numărul maxim de posturi este de 185, exclusiv demnitarii.

(4) Conducerea Ministerului Sănătății este asigurată de ministru. Pe lângă ministru funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului sănătății.

(5) Atribuțiile și sarcinile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății.

(6) Atribuțiile și sarcinile compartimentelor din aparatul propriu se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.

(7) Ministrul conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autorități publice și organizații, precum și cu persoane juridice și fizice, din țară și din străinătate.

(8) Direcțiile sanitare, județene și a municipiului București, persoane juridice, sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Sănătății, în subordinea cărora funcționează unități sanitare cu personalitate juridică.

Art. 4. - (1) Institutul de Igienă și Sănătate Publică București, cu personalitate juridică, se va denumi „Institutul de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere”, cu sediul în municipiul București.

(2) Institutul național pentru servicii de sănătate și conducere București, Institutul de sănătate publică și cercetări medicale Iași, Institutul de sănătate publică și cercetări medicale Cluj-Napoca, Institutul de sănătate publică și cercetări medicale Timișoara și Centrul de sănătate publică și cercetări medicale Sibiu se reorganizează ca centre medicale și de servicii de sănătate și conducere fără personalitate juridică și vor funcționa în structura Institutului de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București.

Art. 5. - (1) Centrul de Calcul și Statistică Sanitară București, cu personalitate juridică, se va denumi „Centrul de Calcul, Statistică Sanitară și Documentare Medicală”, cu sediul în municipiul București.

(2) Centrul de documentare medicală „Dr. Dimitrie Nanu" București se reorganizează ca centru de documentare medicală fără personalitate juridică și va funcționa în structura Centrului de Calcul, Statistică Sanitară și Documentare Medicală București.

Art. 6. - Unitățile prevăzute la art. 4 și 5, care se reorganizează fără personalitate juridică, trec cu patrimoniul, indicatorii economico-financiari și personalul la unitățile în structura cărora vor funcționa.

Art. 7. - (1) Unitățile din subordinea Ministerului Sănătății sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structura organizatorică a unităților din subordinea Ministerului Sănătății se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.

(3) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru instituțiile publice subordonate, finanțate de la bugetul de stat, precum și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății.

Art. 8. - (1) În vederea asigurării respectării normelor morale și ale deontologiei medicale, precum și pentru aplicarea regulilor de bună practică a profesiunilor de către personalul medico-sanitar și farmaceutic, funcționează Colegiul central și colegiile județene și al municipiului București; modul de organizare și de funcționare a colegiilor se stabilește prin regulament aprobat de ministrul sănătății.

(2) După intrarea în vigoare a legii exercitării profesiei medicale și organizarea Colegiului medicilor și Colegiului Farmaciștilor, acestea vor funcționa potrivit acestei legi.

Art. 9. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul sănătății emite ordine și instrucțiuni.

Art. 10. - Pentru realizarea obiectivelor sale, Ministerul Sănătății poate constitui comisii de specialitate în domeniul sanitar.

Art. 11. - Ministerul Sănătății are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit normelor legale în vigoare.

Art. 12. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 799/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările ulterioare.

(2) Încadrarea în numărul de posturi aprobate se va încheia în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 29 iulie 1994 | Nr. 460.

Contrasemnează: Ministrul sănătății, prof. dr. doc. Iulian Mincu Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Ministerul Sănătății
Numărul maxim de posturi: 185 (exclusiv demnitarii)

Anexa Nr. 2

Lista unităților subordonate Ministerului Sănătății

A. Unități finanțate din venituri de la bugetul de stat

1. Direcții sanitare, județene și a municipiului București - servicii publice descentralizate - în subordinea cărora funcționează unități sanitare cu personalitate juridică
         Spitale, sanatorii
2. Spitalul Clinic Fundeni București
3. Spitalul Universitar București
4. Spitalul Interdepartamental București
5. Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna
6. Spitalul de Copii Neuropsihici Siret
7. Spitalul de Recuperare Borșa
8. Sanatoriul TBC Moroeni
9. Sanatoriul Climateric de Nevroze Predeal
10. Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Bușteni
11. Sanatoriul Balnear „Efosan” Eforie Nord
12. Policlinica Corpului Diplomatic București
          Institute, centre medicale
13. Institutul Oncologic București
14. Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuță” Cluj-Napoca
15. Institutul de Medicină Legală „Prof. Dr. Mina Minovici" București
16. Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon" București
17. Institutul de Cardiologie „Prof. Dr. C. Iliescu" București
18. Institutul Inimii Cluj-Napoca
19. Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală București
20. Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan" București
21. Institutul de Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Păulescu" București
22. Institutul de Ftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta" București
23. Institutul de Fiziologie Normală și Patologică „D. Danielopolu" București
24. Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu" București
25. Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului și Cercetări Farmaceutice București
26. Institutul de Hematologie București
27. Institutul de Medicină Sportivă București
28. Institutul de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și Conducere București
29. Centrul Medical de Fonoaudiologie, Chirurgie Funcțională O.R.L. „Prof. Dr. Dorin Hociotă" București
30. Centrul de Cardiologie Timișoara
31. Centrul Metodologic de Reumatologie „Prof. Dr. I. Stoia" București
32. Centrul de Medicină Socială „Christiana" București
33. Centrul de Acupunctură și Homeopatie București
34. Centrul de Chirurgie Plastică și Reparatorie București
35. Centrul pentru Controlul de Stat al Produselor Biologice de Uz Uman București
          Unități de perfecționare a personalului
36. Institutul de Pregătire Postuniversitară și Educație Continuă a Medicilor și Farmaciștilor București
37. Centrul de Perfecționare și Pregătire Superioară de Specialitate „Nursing” București
          Alte unități bugetare
38. Academia de Științe Medicale
39. Oficiul Central de Stocare
40. Stația Centrală de Salvare
41. Stația de Verificare și Întreținere a Aparaturii Medicale
42. Centrul de Calcul, Statistică Sanitară și Documentare Medicală
    Unitățile de la nr. crt. 1-42 pot utiliza un număr mediu de 272.589 posturi pentru sănătate și 196 posturi pentru Oficiul Central de Stocare.
      B. Unități finanțate extrabugetar
43. Institutul „Cantacuzino"
44. Institutul „Victor Babeș"
45. Institutul de Neurologie și Psihiatrie
      C. Regii autonome
46. Regia Autonomă „Unifarm”

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii

În temeiul prevederilor art. 115 din Constituția României și al celorlalte reglementări legale,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Culturii este organ al administrației publice centrale de specialitate, care aplică strategia dezvoltării și politica Guvernului în domeniul culturii.

Art. 2. - În realizarea obiectului său de activitate, Ministerul Culturii are următoarele atribuții:

(1) coordonează și urmărește aplicarea legilor și hotărârilor Guvernului în domeniul culturii cu respectarea limitelor de autoritate și a principiului autonomiei agenților economici, instituțiilor și autorităților administrației publice locale;

(2) analizează evoluția fenomenelor specifice domeniului culturii, în corelare cu tendințele pe plan mondial, în scopul armonizării factorilor dezvoltării în condițiile statului de drept și ale economiei de piață, studierii și pregătirii lucrărilor de legiferare;

(3) inițiază sau elaborează, ori, după caz, avizează proiecte de acte normative - legi și hotărâri ale Guvernului -, asigurând fundamentarea acestora;

(4) inițiază și negociază, din împuternicirea Guvernului, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune acestuia întocmirea formelor de aderare la cele existente;

(5) urmărește și controlează aplicarea prevederilor legale, inclusiv a convențiilor și acordurilor internaționale, în domeniul culturii;

(6) orientează activitatea de cooperare internațională și sprijină dezvoltarea formelor de cooperare guvernamentale și neguvernamentale;

(7) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu acordurile și alte înțelegeri stabilite în acest scop și dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații similare din alte state și cu organizații internaționale ce interesează activitatea Ministerului Culturii;

(8) conlucrează cu organizațiile și instituțiile de specialitate pentru perfecționarea pregătirii profesionale a personalului;

(9) editează publicații de specialitate și de informare în domeniul culturii, evaluează și decide în legătură cu oportunitatea continuității activității acestora;

(10) elaborează măsuri normative necesare asigurării protecției mediului în domeniul culturii;

(11) elaborează, potrivit reglementărilor legale, norme și normative pentru domeniul său de activitate, aplicabile tuturor instituțiilor și așezămintelor culturale, indiferent de subordonare, în contextul desfășurării acțiunii conjugate a tuturor factorilor implicați în procesul punerii în operă a principiilor reformei;

(12) ocrotește dezvoltarea personalității creatoare în folosul individului și al societății;

(13) acționează, prin forme și modalități specifice, pentru protecția și promovarea culturii;

(14) apără, potrivit legii, drepturile și interesele oamenilor de cultură și artă din România, în țară și în străinătate;

(15) organizează, încurajează și finanțează, potrivit legii, activități de creație prin achiziții, concursuri și alte modalități specifice;

(16) organizează și finanțează, în condițiile legii, acțiuni de interes național în toate domeniile culturii și artei, achiziții muzeale și de altă natură, precum și expoziții interne și externe;

(17) organizează și finanțează, în condițiile legii, concursuri internaționale de creație și interpretare și facilitează participarea artiștilor români la manifestări similare din străinătate;

(18) contribuie la crearea cadrului și la asigurarea unor șanse egale pentru dezvoltarea artei și culturii minorităților naționale din România;

(19) promovează acțiuni culturale cu participarea diasporei românești pentru întărirea prestigiului culturii noastre în țară și în străinătate;

(20) asigură condiții pentru conservarea și valorificarea bunurilor din patrimoniul cultural național, a ansamblurilor, monumentelor și siturilor istorice, precum și a centrelor de cultură;

(21) acționează, prin măsuri specifice de protejare, pentru revitalizarea și consolidarea tradițiilor și obiceiurilor locale, potrivit calendarului religios și ocupațiilor specifice rurale;

(22) organizează atestarea artiștilor liber-profesioniști și a traducătorilor;

(23) stabilește norme unitare de structură pentru instituțiile publice de cultură, precum și criteriile de clasificare specifice;

(24) stabilește condițiile și avizează înființarea instituțiilor culturale private, organizează atestarea specialiștilor din domeniul respectiv și elaborează norme privind obligațiile acestora față de stat;

(25) suspendă sau retrage avizele și atestatele acordate instituțiilor de cultură particulare și specialiștilor acestora, în cazul nerespectării prevederilor legale și a normelor care le reglementează;

(26) avizează înființarea de ligi, fundații, asociații culturale etc. și le controlează potrivit legii;

(27) cooperează cu uniunile și asociațiile de creație și cooptează membri ai acestora în cadrul comisiilor de experți ale Ministerului Culturii;

(28) asigură cadrul instituțional necesar protecției drepturilor de autor și celorlalte drepturi conexe, în țară și în străinătate;

(29) numește și revocă, după caz, directorii instituțiilor publice direct subordonate și avizează numirea sau revocarea directorilor instituțiilor publice de cultură de importanță județeană;

(30) elaborează, potrivit legii, normative privind stabilirea prețurilor și tarifelor pentru domeniul său de activitate;

(31) exercită atribuțiile ce-i revin, potrivit legii, ca organ de specialitate al administrației publice centrale sub a cărui autoritate funcționează regia autonomă din domeniul său de activitate;

(32) în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Culturii colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate;

(33) îndeplinește orice atribuții prevăzute de lege în domeniul său de activitate.

Art. 3. - (1) În structura organizatorică a Ministerului Culturii pot funcționa direcții generale, direcții, servicii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Culturii este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului culturii, se pot organiza numai servicii sau birouri, precum și colective temporare prevăzute la art. 9 din Legea nr 40/1991, republicată.

(3) Numărul maxim de posturi este de 175, exclusiv demnitarii.

(4) Ministrul culturii conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autorități publice și organizații din țară, cu organisme similare din alte țări, precum și cu persoane juridice și fizice. Pe lângă ministru funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului culturii.

(5) Atribuțiile și sarcinile compartimentelor din aparatul propriu al ministerului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului și se aprobă prin ordin al ministrului culturii.

(6) Atribuțiile și sarcinile secretarului de stat se stabilesc prin ordin al ministrului culturii.

Art. 4. - (1) Unitățile din subordinea Ministerului Culturii sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structura organizatorică a unităților din subordinea Ministerului Culturii se aprobă prin ordin al ministrului culturii.

(3) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru instituțiile publice subordonate, finanțate de la bugetul de stat, precum și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului culturii.

Art. 5. - (1) Atribuțiile Ministerului Culturii în planul activității cultural-artistice din teritoriu sunt exercitate de inspectoratele pentru cultură - servicii publice descentralizate -, cu personalitate juridică, organizate în fiecare județ și în municipiul București, conduse de câte un consilier teritorial șef, numit de ministrul culturii, cu avizul prefectului.

(2) Numirea consilierilor teritoriali din cadrul inspectoratelor pentru cultură se face de către consilierul teritorial șef, cu avizul Ministerului Culturii, în condițiile legii.

(3) Organizarea și funcționarea inspectoratelor pentru cultură, județene și al municipiului București, atribuțiile și sarcinile specifice acestora se stabilesc prin regulamente elaborate de Ministerul Culturii.

Art. 6. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul culturii emite ordine și instrucțiuni.

Art. 7. - Ministerul Culturii are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit normelor legale în vigoare.

Art. 8. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte din prezenta hotărâre.

Art. 9. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 811/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, cu modificările ulterioare.

(2) Încadrarea în numărul de posturi aprobate se va încheia în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 29 iulie 1994 | Nr. 461.

Contrasemnează: Ministrul culturii, Marin Sorescu Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Ministerul Culturii
Numărul maxim de posturi: 175 (exclusiv demnitarii)

Anexa Nr. 2

Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Culturii

Nr. crt.	Denumirea unității	Sursa de finanțare
I. Instituții publice finanțate de la bugetul de stat
1.	Direcția Muzeelor și Colecțiilor	Bugetul de stat
2.	Direcția Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice	Bugetul de stat
3.	Direcția pentru Administrarea Centrelor de Cultură	Bugetul de stat
4.	Biblioteca Națională	Bugetul de stat
5.	Agenția Română pentru Protejarea Drepturilor de Autor	Bugetul de stat
6.	Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare	Bugetul de stat
	Notă: Unitățile de la nr. crt. 1-6 pot utiliza un număr maxim de 750 posturi.
7.	Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George”	Bugetul de stat
	Notă: Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” poate utiliza un număr maxim de 20 posturi.
8.	Inspectoratele pentru cultură, județene, al municipiului București și sectorului agricol Ilfov - servicii publice descentralizate ale Ministerului Culturii	Bugetul de stat
	Notă: Se poate utiliza un număr maxim de 400 posturi. Repartizarea pe județe și pe municipiul București a numărului de posturi se face prin ordin al ministrului culturii.
II. Instituții publice finanțate din venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
9.	Muzeul Național de Artă al României	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
10.	Muzeul Național de Istorie a României	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
11.	Muzeul Național „Brukenthal” Sibiu	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
12.	Muzeul Național „Peleș” Sinaia	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
13.	Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra” Sibiu	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
14.	Muzeul Satului	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
15.	Muzeul Țăranului Român	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
16.	Muzeul Literaturii Române	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
17.	Muzeul Bran	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
18.	Muzeul Național Cotroceni	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
19.	Muzeul „George Enescu”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
20.	Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
21.	Muzeul Național al Unirii Alba Iulia	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
22.	Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Tîrgoviște	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
23.	Muzeul Național al Bucovinei, Suceava (inclusiv Cetatea Domnească)	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
24.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
25.	Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
26.	Complexul Cultural Național „Constantin Brâncuși” Tîrgu Jiu (inclusiv Ansamblul monumental „Calea Eroilor”)	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
27.	Teatrul Național „I. L. Caragiale” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
28.	Teatrul Național Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
29.	Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
30.	Teatrul Național „Matei Millo” Timișoara	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
31.	Teatrul Național Craiova	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
32.	Teatrul Național Tîrgu Mureș	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
33.	Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
34.	Teatrul de Proiecte Culturale „Teatrum Mundi”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
35.	Teatrul „Masca” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
36.	Teatrul „Excelsior” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
37.	Opera Națională Română	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
38.	Opera Română Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
39.	Opera Maghiară Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
40.	Opera Română Iași	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
41.	Opera Română Timișoara	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
42.	Teatrul de Operetă „Ion Dacian" București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
43.	Filarmonica „George Enescu” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
44.	Centrul de Cultură „Tinerimea Română”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
45.	Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții de Artă	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
46.	Studioul de Creație Cinematografică	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
47.	Editura „Video”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
48.	Centrul European de Cultură Sinaia	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
49.	Centrul Național de Cultură Mogoșoaia	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
50.	Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
51.	Centrul de Cultură „Kalinderu”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
52.	Centrul de Cultură Bran, Brașov	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
53.	Centrul de Cultură Arcuș, Covasna	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
54.	Centrul de Cultură „Brătianu”, Ștefănești - Argeș	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
55.	Centrul de Cultură Tescani, Bacău	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
56.	Centrul Cultural Muzeal „Al. I. Cuza” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
	Notă: Unitățile de la nr. crt. 9-56 pot utiliza un număr maxim de 7.100 posturi.
57.	Casa de Presă și Editură „Cultura Națională”	Venituri extrabugetare
58.	Centrul de Perfecționare a Personalului din Cultură și Artă, Pregătire Postliceală și Postuniversitară	Venituri extrabugetare
59.	Centrul de Informatică și Memorie Culturală	Venituri extrabugetare
60.	ARTEXIM	Venituri extrabugetare
III. Regii autonome
61.	Regia Autonomă a imprimeriilor „Coresi”

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului

În temeiul prevederilor art. 115 din Constituția României și al celorlalte reglementări legale,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Tineretului și Sportului este organul administrației publice centrale de specialitate care aplică strategia dezvoltării și politica Guvernului în domeniile tineretului și sportului.

Art. 2. - În realizarea obiectului său de activitate, Ministerul Tineretului și Sportului are următoarele atribuții generale:

(1) organizează aplicarea legilor și, respectiv, a hotărârilor Guvernului, asigură transpunerea lor concretă în viață, cu respectarea limitelor de autoritate și a principiului autonomiei agenților economici, instituțiilor și organelor locale ale administrației de stat;

(2) fundamentează și propune Guvernului politica în domeniul tineretului și sportului;

(3) elaborează, propune măsuri și acționează pentru aplicarea strategiei Guvernului de reformă economico-socială, de restructurare și dezvoltare în concordanță cu cerințele economiei de piață;

(4) analizează evoluția fenomenelor specifice în domeniul tineretului și sportului, în corelare cu tendințele existente pe plan mondial;

(5) conduce activitatea unităților din subordinea sa;

(6) asigură formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din domeniul tineretului și sportului, conlucrând, în acest scop, cu instituțiile și organismele de specialitate din țară și din străinătate;

(7) inițiază și negociază, din împuternicirea Guvernului, convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune acestuia întocmirea formelor de aderare la cele existente;

(8) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu acordurile și alte înțelegeri stabilite în acest scop; dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații de tineret și sportive din alte state și cu organisme internaționale interesate de activitatea sa;

(9) realizează, direct sau în colaborare cu persoane juridice autorizate, potrivit legii, cercetări și studii orientate către cunoașterea și rezolvarea problemelor tineretului și activității sportive;

(10) editează publicații de specialitate și de informare în domeniul tineretului și sportului;

(11) inițiază sau elaborează, ori, după caz, avizează proiecte de acte normative -legi și, respectiv, hotărâri ale Guvernului - în probleme de tineret și sport; elaborează norme de folosire a mijloacelor materiale și financiare pentru activitatea de tineret și sportivă, cu avizul Ministerului Finanțelor;

(12) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin acte normative pentru domeniile sale de activitate.

Art. 3. - Ministerul Tineretului și Sportului are următoarele atribuții specifice în domeniul tineretului:

(1) elaborează programe pentru promovarea participării tineretului la viața economico-socială și culturală;

(2) sprijină activitatea organizațiilor de tineret legal constituite;

(3) stimulează înființarea și funcționarea, conform legii și propriilor statute, a unor instituții autonome, pentru aplicarea programelor de tineret;

(4) sprijină activitatea fundațiilor pentru tineret, județene și a municipiului București, în condițiile legii, în vederea realizării scopurilor de utilitate publică pentru care acestea au fost înființate;

(5) finanțează acțiuni proprii destinate tineretului, pe baza programelor aprobate prin ordin al ministrului tineretului și sportului; sprijină financiar acțiunile unor organizații de tineret care corespund obiectivelor cuprinse în programele ministerului, cu respectarea reglementărilor legale, poate încheia contracte civile, prin unitățile subordonate, pentru realizarea unor programe și acțiuni privind tineretul și participarea acestuia la viața economico-socială, cu instituții publice, agenți economici cu capital de stat sau privat, precum și cu alte persoane juridice de drept privat.

Finanțarea tuturor acestor acțiuni se face în limita resurselor alocate din bugetul de stat;

(6) stabilește legături cu instituțiile și organismele specializate în domeniul tineretului sau cu preocupări privind activitatea de tineret;

(7) facilitează crearea cadrului necesar stabilirii de contacte internaționale directe între organizații de tineret, în vederea cunoașterii reciproce și realizării de programe comune;

(8) în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Tineretului și Sportului colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate în rezolvarea problemelor de formare profesională, de muncă și de viață ale tineretului.

Art. 4. - În domeniul sportului, Ministerul Tineretului și Sportului are următoarele atribuții specifice:

(1) stabilește direcțiile de dezvoltare a sportului pentru toți, în vederea creșterii nivelului de pregătire fizică și păstrării sănătății populației;

(2) elaborează strategia generală a organizării și dezvoltării sportului de performanță; extinde, pe măsura creării condițiilor, activitatea sportivă profesionistă;

(3) colaborează și răspunde, împreună cu Comitetul Olimpic Român, de selecționarea, pregătirea și participarea sportivilor români la programele olimpice;

(4) conlucrează cu Ministerul Învățământului pentru organizarea și dezvoltarea sportului școlar și universitar; colaborează cu Ministerul Sănătății în organizarea și dezvoltarea instituțiilor medicale specializate pentru asigurarea asistenței specifice sportivilor de performanță;

(5) asigură, în colaborare cu instituțiile administrației publice și cu cele din domeniul social-cultural, dezvoltarea bazei materiale a activității sportive;

(6) în funcție de volumul resurselor financiare alocate anual prin bugetul de stat, finanțează federațiile și cluburile sportive proprii; sprijină financiar și alte unități sportive în vederea pregătirii și participării la competiții a sportivilor de performanță; poate încheia contracte civile, prin unitățile subordonate pentru realizarea unor programe și acțiuni sportive, cu instituții publice, agenți economici cu capital de stat sau privat, precum și cu alte persoane juridice de drept privat;

(7) stabilește norme tehnico-metodologice și de organizare a activității sportive;

(8) facilitează relațiile internaționale ale federațiilor și unităților sportive;

(9) organizează și controlează, sub toate aspectele, activitatea unităților sportive proprii; îndrumă și controlează, din punct de vedere tehnico-metodic, și celelalte unități sportive.

Art. 5. - Schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive, de uz public, se va putea face numai cu avizul Ministerului Tineretului și Sportului și cu garanția construirii altor baze sportive similare.

Art. 6. - (1) În structura organizatorică a Ministerului Tineretului și Sportului pot funcționa direcții generale, direcții, servicii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Tineretului și Sportului este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului tineretului și sportului se pot organiza numai servicii sau birouri, precum și colective temporare prevăzute la art. 9 din Legea nr. 40/1991, republicată.

(3) Numărul maxim de posturi este de 160, exclusiv demnitarii.

(4) În numărul maxim de posturi al Ministerului Tineretului și Sportului nu este cuprins numărul de posturi al federațiilor sportive.

(5) Conducerea Ministerului Tineretului și Sportului este asigurată de ministru. Ministrul conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autorități publice și organizații, precum și cu persoane juridice și fizice din țară și din străinătate.

Pe lângă ministru funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

(6) La nivelul Ministerului Tineretului și Sportului pot funcționa consilii consultative pe probleme de tineret sau sport. Înființarea și componența acestora se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

(7) Atribuțiile și sarcinile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

(8) Atribuțiile și sarcinile, pe compartimente, pentru aparatul propriu al ministerului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului și se aprobă prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Art. 7. - (1) Unitățile din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structura organizatorică a unităților din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului se aprobă prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

(3) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru instituțiile publice subordonate, finanțate de la bugetul de stat, precum și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Art. 8. - Federațiile sportive sunt organisme autonome, care au personalitate juridică și statut propriu. Ele conduc, organizează și răspund de activitatea sportivă din ramura respectivă.

Art. 9. - (1) Oficiile pentru tineret și sport, județene și al municipiului București, își schimbă denumirea în direcții pentru tineret și sport (județene și a municipiului București).

(2) Direcțiile pentru tineret și sport, județene și a municipiului București, reprezintă servicii publice descentralizate ale ministerului în unitățile administrativ-teritoriale, cu personalitate juridică.

(3) Direcțiile pentru tineret și sport, județene și a municipiului București, asigură respectarea în teritoriu a strategiei generale a Guvernului privind tineretul și activitatea sportivă.

(4) În domeniul tineretului, prin compartimentele specializate, direcțiile pentru tineret și sport, județene și a municipiului București, organizează acțiuni proprii destinate tineretului și acordă asistență metodică și sprijin organizațiilor și fundațiilor pentru tineret.

(5) În domeniul sportului, direcțiile pentru tineret și sport, județene și a municipiului București, organizează acțiuni sportive proprii și exercită, în cadrul județului și al municipiului București, atribuțiile prevăzute la art. 4 alin. (9).

Art. 10. - Ministerul Tineretului și Sportului, direcțiile pentru tineret și sport, județene și a municipiului București, colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru organizarea și desfășurarea activităților de tineret și sportive.

Art. 11. - Federațiile, cluburile și asociațiile sportive, precum și complexele sportive naționale se pot asocia, în condițiile legii, cu persoane fizice sau persoane juridice cu scop lucrativ, în vederea dezvoltării bazei materiale și a activității sportive.

Art. 12. - În limita resurselor alocate anual pentru cheltuielile de personal, Ministerul Tineretului și Sportului poate utiliza, prin încheierea de contracte civile, colaboratori care vor fi plătiți pe bază de tarife negociate, în condițiile legii.

Art. 13. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul tineretului și sportului emite ordine și instrucțiuni.

Art. 14. - Ministerul Tineretului și Sportului are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit normelor legale în vigoare.

Art. 15. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte din prezenta hotărâre.

Art. 16. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 800/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, cu modificările ulterioare.

(2) Încadrarea în numărul de posturi aprobate se va încheia în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 29 iulie 1994 | Nr. 462.

Contrasemnează: Ministrul tineretului și sportului, Alexandru Mironov Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Ministerul Tineretului și Sportului
Numărul maxim de posturi: 160 (exclusiv demnitarii)

*) Organizat ca serviciu.

Anexa Nr. 2

Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului

Nr. crt.	Denumirea unității	Sursa de finanțare
1.	Direcții pentru tineret și sport, județene și a municipiului București, servicii publice descentralizate	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
2.	Federații, cluburi și complexe sportive naționale	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
3.	Muzeul Sportului	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
4.	Asociații sportive	Venituri extrabugetare
5.	Centrul de Studii și Cercetări pentru Probleme de Tineret (C.S.C.P.T.)	Venituri extrabugetare
6.	Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport (C.C.P.S.)	Venituri extrabugetare
7.	Editura pentru Tineret și Sport „Editis”	Venituri extrabugetare

Notă:

Unitățile de la nr. crt. 1, 2 și 3 pot utiliza un număr maxim de 3.736 posturi.