Monitorul Oficial 231/1995: Diferență între versiuni
Fără descriere a modificării |
(→Anexă) |
||
Linia 261: | Linia 261: | ||
|- | |- | ||
| 1. Grâu | | 1. | ||
| Grâu | |||
| Elită (E) | | Elită (E) | ||
| 34% | | 34% | ||
|- | |- | ||
| | |||
| | | | ||
| Înmulțirea I (1 - 1) | | Înmulțirea I (1 - 1) | ||
Linia 271: | Linia 273: | ||
|- | |- | ||
| 2. Orz | | 2. | ||
| Orz | |||
| Elită (E) | | Elită (E) | ||
| 27% | | 27% | ||
Linia 277: | Linia 280: | ||
|- | |- | ||
| | | | ||
| | |||
| Înmulțirea I (1 - 1) | | Înmulțirea I (1 - 1) | ||
| 29% | | 29% |
Versiunea de la data 21 decembrie 2011 19:42
Monitorul Oficial al României
Anul VII, Nr. issue::231 - Partea I - Vineri, 6 octombrie year::1995
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României
Hotărâre pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit
În temeiul art. 39 din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit,
Guvernul României hotărăște:
Capitolul I
Organizare
Art. 1. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit asocierile dintre persoane fizice române și persoane juridice române care nu dau naștere unei persoane juridice, pentru veniturile realizate, atât în România, cât și în străinătate, denumite contribuabili. În acest caz, impozitul datorat se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică.
Art. 2. - Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit Trezoreria statului pentru operațiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei, instituțiile publice pentru fondurile publice constituie inclusiv pentru veniturile extrabugetare și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr. 10/1991 privind finanțele publice, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 3. - Contribuabilii avizați și atestați de Ministerul Finanțelor în condițiile legii, care obțin venituri și în domeniul jocurilor de noroc, precum și cei care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte și a cluburilor de noapte, plătesc o cotă adițională de impozit de 22% asupra părții din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor realizate din aceste activități în volumul total al veniturilor.
Art. 4. - Prin agricultură se înțelege activitatea desfășurată în domeniul culturii vegetale, creșterii animalelor pentru prăsilă, producție, reproducție, selecție și în piscicultură, din care se obțin materii prime, cu sau fără prelucrarea ulterioară a acestora pe capacități proprii.
Face excepție de la alineatul precedent cultura florilor, a plantelor ornamentale și a tutunului.
Art. 5. - Contribuabilii prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și c) din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 se grupează, din punct de vedere fiscal, în contribuabili mici și contribuabili mari.
Art. 6. - Contribuabilii prevăzuți la art. 1 din prezenta hotărâre sunt considerați contribuabili mici.
Capitolul II
Tehnica de calcul
Art. 7. - Elementele patrimoniale din bilanțul de la sfârșitul anului, care se actualizează la inflație, se dimensionează în funcție de soldul acestora de la începutul anului și de modificările, intrările, respectiv ieșirile, care au loc în cursul anului fiscal.
Art. 8. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile pentru care nu se admit deduceri sunt:
a) impozitul pe profit datorat, precum și impozitul pe venit realizat din străinătate, menționat la art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994;
b) amortizarea peste limitele prevăzute de ordonanța sus-menționată;
c) amenzile sau penalitățile datorate către autoritățile române sau străine;
d) cheltuielile ocazionate de mese, cadouri, distracții și altele asemenea, care depășesc limitele prevăzute de legea bugetară anuală pentru acțiuni de protocol, reclamă și publicitate;
e) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor și a provizioanelor peste limita legală, cu excepția celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate și a fondului de rezervă potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară, a rezervelor tehnice ale societăților de asigurare și reasigurare create conform prevederilor legale în materie, precum și a fondului de rezervă, în limita a 5% din profitul contabil anual, până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social;
f) sumele care depășesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale.
(2) Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita cotei prevăzute în Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea.
(3) Suma maximă a cheltuielilor cu dobânzile, care poate fi dedusă de către contribuabili, este o sumă egală cu suma veniturilor din dobânzi, plus 20% din alte venituri ale acestora pentru anul fiscal curent.
Cheltuielile cu dobânzile rămase nedeductibile se repartizează în anul următor, dacă sunt deductibile în conformitate cu alineatul precedent.
Prevederile alin. (3) nu se aplică societăților bancare și instituțiilor financiare organizate potrivit legii.
Dobânzile aferente creditelor externe și interne garantate de stat sau de o instituție financiară abilitată prin lege să acorde garanții în numele și în contul statului, inclusiv cele aferente creditelor acordate în baza Legii nr. 83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Art. 9. - Contribuabilii care au în componență unități fără personalitate juridică determină limitele cheltuielilor deductibile la nivelul unității cu personalitate juridică.
Art. 10. - Amortizarea pentru fiecare grupă se calculează prin aplicarea cotei de amortizare, menționată la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994, asupra soldului grupei de la sfârșitul anului fiscal.
Art. 11. - Deducerea amortizării se determină, potrivit normelor legale, pentru fiecare grupă.
Art. 12. - Când valoarea mijloacelor fixe înstrăinate în timpul anului fiscal este mai mare decât soldul grupei la sfârșitul anului fiscal, surplusul rezultat se include în venituri și soldul grupei este zero.
Art. 13. - Dacă soldul grupei la sfârșitul anului fiscal, după deducerea amortizării aferente acestei perioade este mai mic de 200.000 lei, se deduce întreaga sumă a soldului.
Art. 14. - Cheltuielile de întreținere și reparații sunt deductibile la calculul profitului impozabil, atât la contribuabilii mari, cât și la contribuabilii mici.
Art. 15. - Contribuabilii definiți la art. 1 alin. (1) lit. b) și c) din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 datorează impozit pentru activitățile desfășurate în România.
Art. 16. - Impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent înseamnă suma obligației fiscale din acel an, fără a lua în calcul deducerile pentru plățile în avans ale impozitului care s-au efectuat în acel an, diminuat cu suma creditului fiscal extern aferent anului fiscal respectiv.
Dacă nivelul lunar al plății în avans, determinat potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994, este mai mare decât impozitul pe profit aferent lunii, calculat prin aplicarea cotei de impozit la profitul lunar înregistrat în evidența contabilă, se va efectua plata în avans la nivelul impozitului calculat conform acestui alineat, fără ca aceasta să se actualizeze la inflație. Nivelul plății în avans astfel determinat se comunică organelor fiscale în evidența cărora se află contribuabilul până la data stabilită de efectuare a plății. Comunicarea se efectuează și în cazul în care contribuabilul înregistrează pierderi.
Nivelul calculat al plății lunare în avans se diminuează cu suma aferentă reducerii prevăzute la art. 50 din Legea nr. 77/1994 privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează.
Art. 17. - În cazul în care un contribuabil este parte la o tranzacție cu o persoană fizică sau juridică sau cu o entitate fără personalitate juridică, care participă sub orice formă la conducerea, controlul sau capitalul contribuabilului, sau dacă aceștia sunt controlați în comun, valoarea care va fi recunoscută de către autoritatea fiscală este valoarea de piață a tranzacției.
În aceiași mod se procedează și atunci când contribuabilul sau cealaltă persoană ori entitate sunt asociați, respectiv acționari în comun și nu dețin controlul, așa cum este prevăzut mai sus.
Capitolul III
Determinarea veniturilor persoanelor nerezidente
Art. 18. - Venitul este aferent unei activități desfășurate în România, dacă este:
a) atribuibil unui sediu permanent din România al unei persoane juridice sau fizice nerezidente;
b) plătit persoanelor juridice sau fizice nerezidente, pentru serviciile prestate în România;
c) obținut din sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România, inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietăți și câștigul obținut prin înstrăinarea unui drept asupra unei astfel de proprietăți;
d) plătit ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate în România, inclusiv câștigul obținut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale;
e) obținut din înstrăinarea unui drept de proprietate;
f) obținut din înstrăinarea de către un rezident român, persoană juridică, a unei proprietăți situate în străinătate, alta decât activele aferente desfășurării unei activități în afara teritoriului României;
g) obținut din dobândă, în cazul în care: datoria este garantată cu proprietăți imobiliare situate în România; debitorul este o persoană juridică sau fizică rezidentă în România; creditul se referă la o afacere desfășurată în România.
Art. 19. - Orice alt venit care nu este menționat la art. 18 din prezenta hotărâre este venit realizat pe teritoriul României, dacă este plătit de un rezident român, de sau prin intermediul unui sediu permanent în România.
Art. 20. - Prin rezident se înțelege o persoană juridică română sau orice persoană fizică domiciliata în România sau care este prezentă în România pentru o perioadă sau perioade care depășesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat, precum și o entitate descrisa în art. 1 din prezenta hotărâre.
Capitolul IV
Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 21. - Termenul de soluționare a cererii de revizuire a impunerii făcute de organul fiscal, înregistrată la direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat județeană sau a municipiului București, precum și a contestațiilor înregistrate la Ministerul Finanțelor, începe să curgă de la data la care contribuabilul a depus documentația, potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor pentru soluționarea cauzei conform legii.
Art. 22. - Contestațiile aflate pe rol la organele administrative și judiciare se soluționează în conformitate cu legislația în vigoare la data constatării faptei.
Art. 23. - Procedura fiscală care se aplică este cea prevăzută pentru impozitul pe profit, reglementată potrivit Ordonanței Guvernului nr. 70/1994.
Art. 24. - Contribuabilii mari, așa cum sunt definiți în Ordonanța Guvernului nr. 70/1994, care, începând cu data de 1 ianuarie 1995 până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, au înregistrat pierderi în evidența contabilă, nu mai au obligația de a efectua, în perioada sus-menționată, plăți lunare în avans în contul impozitului pe profit.
Art. 25. - Dispozițiile prezentei hotărâri se aplică începând cu profiturile aferente lunii în care aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României.
Art. 26. - Prevederile contrare prezentei hotărâri își încetează aplicabilitatea.
Contrasemnează:
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat
Guvernul României
Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Georgia privind desființarea reciprocă a vizelor pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Georgia privind desființarea reciprocă a vizelor pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, încheiat la Tbilisi la 26 aprilie 1995.
Contrasemnează:
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Virgil Constantinescu, secretar de stat
p. Ministru de interne, George Ioan Dănescu, secretar de stat
Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Georgia privind desființarea reciprocă a vizelor pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu
Guvernul României și Guvernul Republicii Georgia, denumite în prezentul acord părți contractante,
dorind să promoveze, în continuare, dezvoltarea relațiilor prietenești dintre cele două țări,
în scopul facilitării călătoriilor cetățenilor lor, titulari de pașapoarte diplomatice și de serviciu,
au convenit asupra celor ce urmează:
Articolul 1
Cetățenii uneia dintre părțile contractante, titulari de pașapoarte diplomatice sau de serviciu valabile, pot intra pe teritoriul celeilalte părți contractante, pot tranzita sau rămâne pe teritoriul acesteia, fără viză, o perioadă care să nu depășească 90 de zile de la data intrării.
Articolul 2
1. Cetățenii fiecăreia dintre părțile contractante, titulari de pașapoarte diplomatice sau de serviciu, care sunt numiți la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare situate pe teritoriul celeilalte părți contractante, și membrii lor de familie cu care gospodăresc împreună, pot intra și rămâne pe teritoriul celeilalte părți contractante, fără viză, pe perioada misiunii lor oficiale.
2. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol se aplică, de asemenea, și cetățenilor uneia dintre părțile contractante, titulari de pașapoarte diplomatice sau de serviciu, care sunt numiți în calitate de reprezentanți la organizațiile internaționale cu sediul pe teritoriul celeilalte părți contractante, precum și membrilor lor de familie, titulari de pașapoarte diplomatice sau de serviciu valabile.
3. Părțile contractante se vor informa reciproc, pe cale diplomatică, despre numirea, sosirea și plecarea cetățenilor lor menționați în paragrafele 1 și 2 ale prezentului articol.
Articolul 3
Cetățenii fiecăreia dintre părțile contractante, titulari de pașapoarte diplomatice sau de serviciu, care urmează să rămână pe teritoriul celeilalte părți contractante o perioadă mai mare de 90 de zile, trebuie să obțină, în prealabil, o viză.
Prevederile de mai sus nu se aplică cetățenilor menționați la art. 2.
Articolul 4
Părțile contractante vor face schimb, pe cale diplomatică, de specimene de pașapoarte diplomatice și de serviciu.
Dacă una dintre părțile contractante aduce modificări pașapoartelor sale va transmite celeilalte părți contractante specimene ale noilor pașapoarte cu 60 de zile înainte de punerea acestora în circulație.
Articolul 5
Cetățenii fiecărei părți contractante vor intra și vor ieși de pe teritoriul celeilalte părți contractante numai prin punctele de frontieră deschise traficului internațional de călători.
Articolul 6
Prezentul acord nu scutește pe titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu de obligația de a respecta legile și regulamentele în vigoare pe teritoriul celeilalte părți contractante.
Articolul 7
Fiecare parte contractantă își rezervă dreptul de a refuza intrarea sau șederea pe teritoriul său a cetățenilor celeilalte părți contractante considerați indezirabili. Această măsură va fi notificată, în scris, celeilalte părți contractante.
Articolul 8
Pentru motive de securitate națională și ordine publică, fiecare parte contractantă poate suspenda, temporar, parțial sau în întregime, aplicarea prezentului acord. Suspendarea acordului va fi notificată imediat celeilalte părți contractante.
Articolul 9
Orice modificare a prezentului acord, convenită de către părțile contractante, va fi efectuată prin schimb de note.
Articolul 10
1. Prezentul acord va fi supus aprobării autorităților competente ale fiecărei părți contractante, în conformitate cu prevederile legislației naționale, și va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului de note prin care se notifică aprobarea lui.
2. Prezentul acord este încheiat pe o perioadă nedeterminată și rămâne în vigoare până în a 60-a zi după data la care una dintre părțile contractante notifică în scris, pe cale diplomatică, celeilalte părți contractante intenția sa de a-l denunța.
Drept pentru care, subsemnații, autorizați în mod corespunzător de guvernele lor, au semnat acest acord.
Încheiat la Tbilisi la 26 aprilie 1995, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, georgiană și engleză, toate textele având aceeași valoare. în caz de diferențe de interpretare între acestea, va prevala textul în limba engleză.
Pentru Guvernul României, Teodor Viorel Meleșcanu, ministru de stat, ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Georgia, Alexandr Cikvaidze, ministrul de externe
Guvernul României
Hotărâre privind nivelul reducerilor de prețuri pentru semințele folosite în campania agricolă din toamna anului 1995
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Pentru semințele provenite de la agenții economici autorizați, în baza art. 44 din Legea nr. 75/1995 se stabilește nivelul reducerilor de prețuri pentru culturile și categoriile biologice prevăzute în anexă.
Art. 2. - Sumele reprezentând valoarea reducerilor de prețuri se asigură prin bugetul pe anul 1995 al Ministerului Agriculturii și Alimentației.
Art. 3. - În termen de 15 zile de la publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Ministerul
Agriculturii și Alimentației și Ministerul Finanțelor vor elabora norme metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 4. - Hotărârea Guvernului nr. 796/1993 privind sumele fixe care se acordă societăților comerciale de profil pentru unele semințe livrate producătorilor agricoli individuali și asociațiilor agricole organizate potrivit Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 36/1991 se abrogă.
Contrasemnează:
p. Ministrul agriculturii și alimentației, Alexandru Lăpușan, secretar de stat
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat
Anexă
Nivelul reducerilor de prețuri de cumpărare pentru semințele folosite în campania agricolă din toamna anului 1995
Nr. crt. | Produsul | Categoria biologică | Nivelul de reducere a prețului |
1. | Grâu | Elită (E) | 34% |
Înmulțirea I (1 - 1) | 40% | ||
2. | Orz | Elită (E) | 27% |
Înmulțirea I (1 - 1) | 29% |
Guvernul României
Hotărâre privind autorizarea efectuării plății subvențiilor pentru acoperirea a 60% din dobânda aferentă creditelor bancare acordate producătorilor agricoli
În temeiul prevederilor art. 25 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se autorizează Ministerul Agriculturii și Alimentației să efectueze operațiunile refuzate la viză de Secția de control preventiv a Curții de Conturi prin Decizia nr. 49 din 20 septembrie 1995 privind plata sumei de 79.506.000 mii lei, reprezentând subvenții pentru acoperirea a 60% din dobânda aferentă creditelor bancare acordate producătorilor agricoli în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 139/1994, Hotărârii Guvernului nr. 267/1994, Hotărârii Guvernului nr. 426/1995 și Hotărârii Guvernului nr. 520/1995.
Contrasemnează:
p. Ministrul agriculturii și alimentației, Alexandru Lăpușan, secretar de stat
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat
Guvernul României
Hotărâre privind autorizarea plății subvențiilor pentru acoperirea diferenței de dobândă pe perioada august-decembrie 1994 la creditele acordate producătorilor agricoli pentru executarea lucrărilor agricole în toamna anului 1994
În temeiul prevederilor art. 25 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se autorizează Ministerul Agriculturii și Alimentației să efectueze operațiunile refuzate la viză de Secția de control preventiv a Curții de Conturi prin Decizia nr. 48 din 18 septembrie 1995 privind achitarea către Banca Agricolă - S.A., din bugetul pe anul 1995, a sumei de 31.225.096 mii lei, reprezentând subvenții pentru acoperirea diferenței de dobândă pe perioada august-decembrie 1994, la creditele acordate producătorilor agricoli pentru executarea lucrărilor agricole din toamna anului 1994, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 639/1994 și Hotărârii Guvernului nr. 767/1994.
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii și alimentației, Alexandru Lăpușan, secretar de stat
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat
Guvernul României
Hotărâre privind eliberarea din funcție a prefectului județului Vrancea
În temeiul dispozițiilor art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Domnul Postelnicu Romeo-Paul se eliberează din funcția de prefect al județului Vrancea începând cu data de 6 octombrie 1995.
Art. 2. - Hotărârea Guvernului nr. 858 din 31 decembrie 1992 se abrogă.
Contrasemnează:
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Guvernul României
Hotărâre privind numirea în funcția de prefect al județului Vrancea
În temeiul art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Domnul Giurgea Nicolae se numește în funcția de prefect al județului Vrancea începând cu data de 6 octombrie 1995.
Contrasemnează:
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă