Monitorul Oficial 246/1996

Monitorul Oficial al României

Anul VIII, Nr. issue::0246 - Partea I - Joi, 10 octombrie year::1996

Hotărâri ale Curții Constituționale

Hotărârea Nr. 47 din 7 octombrie 1996

Ioan Muraru - președinte

Costică Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Sorin Marinescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea contestațiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, după cum urmează:

• nr. 309 din 3 octombrie 1996, a domnului Fodor Onoriu;
• nr. 313 din 3 octombrie 1996, a domnului Panaitescu Edmond.

Contestațiile au fost înaintate Curții Constituționale și formează obiectul dosarelor nr. 255D/1996 și nr. 256D/1996.

Curtea a decis soluționarea contestațiilor fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvării lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, art. 11 alin. (2) și (3) și art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Magistratul-asistent prezintă obiectul contestațiilor.

În motivarea contestației depuse de domnul Fodor Onoriu se arată că domnul Ion Iliescu nu a respectat prevederile Constituției și jurământul depus cu ocazia învestirii în anul 1992 de a fi președintele tuturor românilor, prin aceea că în exercitarea funcției a părtinit vizibil Partidul Democrației Sociale din România și partidele din „pentagonala roșie”, care au acaparat puterea și economia, la toate nivelurile, prin trafic de influență, abuz de putere, nepotism și corupție; nu a respectat prevederile Constituției de a asigura un trai decent populației, deși de la tribuna revoluției a afirmat că în țară nimeni nu va mai răbda de foame și de frig; o dovadă că nu este președintele tuturor românilor este candidatura sa pe listele Partidului Democrației Sociale din România; țara nu poate fi condusă de un ateu.

Domnul Panaitescu Edmond contestă înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcția de Președinte al României, întemeindu-se pe motivele invocate într-o întâmpinare adresată Biroului Electoral Central, precum și pe următoarele aspecte: domnul Ion Iliescu și Partidul Democrației Sociale din România se fac vinovați de favorizarea unor infractor, de organizarea crimei de stat și de corupția generalizată din România; de asemenea, Președintele României este implicat „într-un lanț impresionant de fapte care încep cu inacțiunea organelor Secției militare a Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție”, într-un anumit dosar; de a i se fi sustras contestatorului actul de identitate ca și titlul de proprietate; contestatorul mai susține că „nu poate intra și nu-și poate folosi domiciliul” și că a fost trimis pe nedrept, din oficiu, în judecată penală, pe baza unor probe falsificate. În sfârșit, se arată că domnul Ion Iliescu „a sfidat interesele superioare ale României” și a manifestat nepăsare față de consecințele ce decurg din nerespectarea drepturilor omului în România.

În întâmpinarea la care se referă contestatorul și care face astfel parte integrantă din contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcția de Președinte al României se arată următoarele: întrucât actualul Președinte al României nu poate face parte dintr-un partid politic, conform art. 84 alin. (1) din Constituție, rezultă că Domnia sa nu poate candida decât ca independent; strângerea celor minimum 100.000 de semnături ale susținătorilor se referă la persoane fizice cu drept de vot și nu la partide politice; candidatul independent este obligat să posede o siglă proprie, iar nu să folosească sigla unui partid politic; propunerea trebuie semnată de candidatul independent și trebuie să cuprindă declarația acestuia în sensul că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida; se impune ca verificarea listelor de susținători să fie făcută pe calculator spre a fi eliminați cei care au semnat de mai multe ori; candidatul independent nu poate fi propus de un partid politic.

Deoarece contestațiile vizează același candidat, și anume pe domnul Ion Iliescu, pentru o mai bună administrare a justiției, președintele Curții Constituționale pune în discuție conexarea dosarelor.

Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 256D/1996 la Dosarul nr. 255D/1996, care a fost primul înregistrat, urmând a se pronunța asupra tuturor contestațiilor printr-o singură hotărâre.

Procurorul, având cuvântul în fond, pune concluzii de respingere a contestațiilor, arătând că înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu s-a făcut cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 3 și 9 din Legea nr. 69/1992. Cât privește considerațiile de ordin economic, moral și material, arată că acestea nu reprezintă cauze de neeligibilitate.

Curtea,

luând în dezbatere contestațiile înaintate de Biroul Electoral Central, constată că este competentă să le soluționeze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 și al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.

Analizând contestațiile în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României și văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea reține următoarele:

Cu privire la contestația domnului Panaitescu Edmond privind valabilitatea și legalitatea candidaturii domnului Ion Iliescu la Președinția României se constată că unele dintre motivele pe care acesta le invocă sunt cele arătate în întâmpinarea adresată Biroului Electoral Central, care este anexată la contestație. În aceste condiții, Curtea urmează a analiza temeinicia motivelor invocate în întâmpinare, în lumina dispozițiilor constituționale și legale privind contenciosul electoral președințial.

În legătură cu susținerea potrivit căreia domnul Ion Iliescu nu poate candida decât ca independent, deoarece nu poate face parte dintr-un partid politic, se reține că acest fapt nu exclude posibilitatea sprijinirii candidaturii sale de către o formațiune sau un partid politic, neexistând nici o interdicție constituțională sau legală în acest sens. Astfel, prevederile art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 69/1992 stabilesc că propunerile de candidaturi se fac în scris și că vor fi primite doar dacă sunt semnate de conducerea partidului sau a formațiunii politice care a propus candidatul, fără nici o precizare relativă la apartenența sau neapartenența politică a candidatului.

În legătură cu valabilitatea listelor de susținători depuse în conformitate cu art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992, contestatorul nu pretinde că ele nu ar fi reale, sugerând numai modul în care ar trebui verificate, ceea ce, evident, nu poate constitui un temei legal vizând candidatura a cărei înregistrare se critică.

Se mai susține prin contestație că fiecare candidat independent este obligat să posede o siglă proprie și nu pe cea a unui partid politic, dar această afirmație nu este sprijinită pe un temei legal. Într-adevăr, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 69/1992, dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite în cadrul alegerilor pentru cele două Camere; textul nu conține nici o interdicție de a se utiliza sigla unui partid de către un candidat ce nu este membri al acestuia, dar se bucură de sprijinul lui.

Lipsită de temei este și susținerea potrivit căreia propunerea de candidatură trebuie semnată de candidat și că ea trebuie să cuprindă și declarația acestuia că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Astfel, potrivit art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 69/1992, propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă sunt semnate de conducerea partidului sau a formațiunii politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul, iar candidatul are, potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) din aceeași lege, doar obligația de a semna declarația de acceptare a candidaturii, cerințe care, potrivit documentelor depuse la dosarul candidatului, rezultă că au fost îndeplinite atât de candidat, cât și de către partidul politic care a făcut propunerea de candidatură.

Celelalte motive invocate de domnii Fodor Onoriu și Panaitescu Edmond privesc considerente de ordin economic, moral și material, care nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcția de Președinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) și ale art. 81 alin. (4) din Constituție, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ion Iliescu la alegerile președințiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat deja prin mai multe hotărâri recente, neexistând nici un temei pentru a se reveni asupra celor statuate.

În consecință, contestațiile ce fac obiectul judecății de față urmează a fi respinse.

Pentru considerentele arătate și văzând dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a) și ale art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,

Curtea
În numele legii
Hotărăște:

Respinge ca neîntemeiate contestațiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcția de Președinte al României, formulate de domnii Fodor Onoriu și Panaitescu Edmond.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Curții Constituționale, prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

Hotărârea Nr. 48 din 7 octombrie 1996

Ioan Muraru - președinte

Costică Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Sorin Marinescu - procuror

Valer-Vasilie Bică - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea contestației privind înregistrarea candidaturii domnului Gheorghe Frunda pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depusă de domnul Petria Eugeniu Dragoș la Biroul Electoral Central, cu nr. 314 din 3 octombrie 1996.

Contestația a fost înaintată Curții Constituționale și formează obiectul Dosarului nr. 257 D/1996.

Curtea a dispus soluționarea contestației fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvării ei în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, ale art. 11 alin. (2) și (3) și ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Magistratul-asistent prezintă obiectul contestației.

În motivarea contestației se arată că domnul Gheorghe Frunda nu și-a dat demisia din Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și nici nu a luat atitudine față de „comportamentul rasist a lui Katona Ádám”, care propagă idei asemănătoare lui Hiller și Horthy în ceea ce privește purificarea etnică; a susținut „cu violență verbală” conceptul de autonomie comunitară, care ar conduce la „autonomia statală pentru Transilvania și Banat” și, în final, la crearea Ungariei mari, cu granițele pe Carpați; nu a dovedit vreodată simpatie față de poporul român și a participat la majoritatea adunărilor „unde se sărbătoreau pretinsele victorii ale ungurilor, multe împotriva românilor”, sub drapelul de stat maghiar și intonând imnul „Ungariei mari".

Procurorul, având cuvântul în fond, apreciază ca neîntemeiată contestația, întrucât motivele invocate nu reprezintă cauze de neeligibilitate, ci simple considerațiuni politice.

Curtea,

luând în dezbatere contestația înaintată de Biroul Electoral Central, constată că este competentă să o soluționeze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 și al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.

Analizând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României și văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea reține următoarele:

Motivele invocate în contestație nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcția de Președinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) și ale art. 81 alin. (4) din Constituție, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Gheorghe Frunda la alegerile președințiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe hotărâri, cu prilejul alegerilor din anul 1992 și al alegerilor din acest an, neexistând temei pentru a se reveni asupra celor statuate.

Prin natura lor, aceste motive de ordin politic și moral exced atribuțiilor Curții Constituționale, definite de Constituție și de Legea nr. 69/1992, putând fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimării votului.

În consecință, contestația ce face obiectul judecății de față urmează a fi respinsă.

Pentru considerentele arătate și văzând dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a), ale art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,

Curtea
În numele legii
Hotărăște:

Respinge ca neîntemeiată contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Gheorghe Frunda la funcția de Președinte al României, formulată de domnul Petria Eugeniu Dragoș.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Curții Constituționale, prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent, Valer-Vasilie Bică

Hotărârea Nr. 49 din 7 octombrie 1996

Ioan Muraru - președinte

Costică Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Sorin Marinescu - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea contestației privind înregistrarea candidaturii domnului Radu Câmpeanu pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depusă de domnul Rai I. Mircea la Biroul Electoral Central, cu nr. 320 din 3 octombrie 1996.

Contestația a fost înaintată Curții Constituționale și formează obiectul Dosarului nr. 258D/1996.

Curtea a dispus soluționarea contestației fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvării în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, ale art. 11 alin. (2) și (3) și ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Magistratul-asistent prezintă obiectul contestației.

În motivarea contestației se arată că domnul Radu Câmpeanu, inițiatorul reînființării Partidului Național Liberal, școlit o perioadă îndelungată în democrația occidentală, după lovitura de stat din anul 1989, condusă și susținută din exterior, s-a întors în țară și, în complicitate cu fruntașii Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și cu ajutorul logistic și financiar occidental, a organizat acțiuni diversioniste de natură să transforme România într-o țară colonială. Consideră că domnul Radu Câmpeanu este amestecat în chemarea minerilor la București, iar, ulterior, în încheierea „unui compromis negustoresc de acaparare și împărțire” a puterii. Mai susține că propunerea făcută fostului rege Mihai de a candida pentru funcția de Președinte al României „nu a plăcut tovarășilor de drum” și, de aceea, împreună cu partidul său, la alegerile din anul 1992 a fost trecut „pe linie moartă". De asemenea, îi impută domnului Radu Câmpeanu că nu a dezvăluit adevărul în legătură cu desfășurarea evenimentelor din decembrie 1989 și a fraternizat „cu asasinii, autorii morali ai masacrelor, distrugerilor materiale și culturale” ale țării, „acțiuni ce s-au reflectat statistic în scăderea dramatică a nivelului de trai și a moralității populației". Pentru aceste motive, apreciază că domnul Radu Câmpeanu nu îndeplinește condițiile „morale” necesare pentru a putea candida la funcția de Președinte al României.

Procurorul, având cuvântul în fond, apreciază ca neîntemeiată contestația, întrucât motivele invocate nu reprezintă cauze de neeligibilitate, ci simple considerațiuni politice.

Curtea,

luând în dezbatere contestația înaintată de Biroul Electoral Central, constată că este competentă să o soluționeze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 și al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.

Analizând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României și văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea reține următoarele:

Motivele invocate în contestație nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcția de Președinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) și ale art. 81 alin. (4) din Constituție, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Radu Câmpeanu la alegerile președințiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe hotărâri, cu prilejul alegerilor din anul 1992 și al alegerilor din acest an, neexistând temei pentru a se reveni asupra celor statuate.

Prin natura lor, aceste motive de ordin politic și moral exced atribuțiilor Curții Constituționale, definite de Constituție și de Legea nr. 69/1992, putând fi apreciate, eventual, numai de către corpul electoral cu prilejul exprimării votului.

În consecință, contestația ce face obiectul judecății de față urmează a fi respinsă.

Pentru considerentele arătate și văzând dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a) și ale art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,

Curtea
În numele legii
Hotărăște:

Respinge ca neîntemeiată contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Radu Câmpeanu la funcția de Președinte al României, formulată de domnul Rai I. Mircea.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Curții Constituționale, prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent, Constantin Burada

Hotărârea Nr. 50 din 7 octombrie 1996

Ioan Muraru - președinte

Costică Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Sorin Marinescu - procuror

Valer-Vasilie Bică - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea contestației privind înregistrarea candidaturii domnului Tudor Mohora pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depusă de domnul Petria Eugeniu Dragoș la Biroul Electoral Central, cu nr. 322 din 3 octombrie 1996.

Contestația a fost înaintată Curții Constituționale și formează obiectul Dosarului nr. 259 D/1996.

Curtea a dispus soluționarea contestației fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvării ei în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, art. 11 alin. (2) și (3) și ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Magistratul-asistent prezintă obiectul contestației.

În motivarea contestației se arată că domnul Tudor Mohora „a încălcat primul legea electorală”, făcându-și propagandă prin afișarea portretului pe stâlpi, tarabe și garduri din București, obligându-i astfel și pe ceilalți candidați să procedeze la fel; nu a spus vreodată „o idee originală sau una de valoare”, fapt ce ar dovedi că nu are clarviziune, capacitate „de analiză și sinteză, rapidă și corectă”, competența de a conduce poporul român; din vanitate și intoleranță „la valoarea celor din jur”, „a preferat să rupă” Partidul Socialist al Muncii, dovedind o dorință de putere personală nelimitată, ceea ce este foarte negativ pentru „un posibil președinte de țară".

Procurorul, având cuvântul în fond, apreciază ca neîntemeiată contestația, întrucât motivele invocate nu reprezintă cauze de neeligibilitate, ci simple considerațiuni politice.

Curtea,

luând în dezbatere contestația înaintată de Biroul electoral Central, constată că este competentă să o soluționeze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 și al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.

Analizând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României și văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea reține următoarele:

Motivele invocate în contestație nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcția de Președinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) și ale art. 81 alin. (4) din Constituție, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Tudor Mohora la alegerile președințiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe hotărâri, cu prilejul alegerilor din anul 1992 și al alegerilor din acest an, neexistând temei pentru a se reveni asupra celor statuate.

Prin natura lor, aceste motive de ordin politic și moral exced atribuțiilor Curții Constituționale, definite de Constituție și de Legea nr. 69/1992, putând fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimării votului.

În consecință, contestația ce face obiectul judecății de față urmează a fi respinsă.

Pentru considerentele arătate și văzând dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a), ale art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,

Curtea
În numele legii
Hotărăște:

Respinge ca neîntemeiată contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Tudor Mohora la funcția de Președinte al României, formulată de domnul Petria Eugeniu Dragoș.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Curții Constituționale, prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent, Valer-Vasilie Bică

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 953/1995 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import

În temeiul prevederilor art. 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României, aprobată și modificată prin Legea nr. 102/1994,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se exceptează temporar de la plata taxelor vamale, în limita unui contingent tarifar valoric, produsele cuprinse în anexa la prezenta hotărâre, care completează anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 953/1995.

Art. 2. - Administrarea acestui contingent tarifar se efectuează prin licențe de import eliberate de Ministerul Comerțului.

Art. 3. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică până la data de 31 decembrie 1996.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 3 octombrie 1996 | Nr. 903.

Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Ministrul comerțului, Ioan Dan Popescu Ministrul industriilor, Alexandru Stănescu

Anexă

Lista
produselor exceptate temporar de la plata taxelor vamale în limita unui contingent tarifar valoric

Poziția tarifară	Denumirea produsului	Valoarea contingentului - milioane dolari S.U.A. -
8443.11.00	Mașini și aparate de imprimat tip offset, cu hârtie în sul	0,85
8443.19.31	Mașini și aparate de imprimat tip offset, noi, cu foi cu un format care să nu depășească 52×74 cm	1,15
8443.21.00	Mașini și aparate de imprimat tipografice, altele decât cele flexografice, cu hârtie în sul	2,5
8701.20.10	Tractoare rutiere pentru semiremorci, noi	4,0
Ex. 8703.22.19	Autoturisme cu motor cu piston, cu aprindere prin scânteie, noi, cu capacitate cilindrică de peste 1.000 cm3, dar care să nu depășească 1.500 cm3, cu catalizatori	1,0
Ex. 8703.23.19	Autoturisme cu motor cu piston, cu aprindere prin scânteie, noi, cu capacitate cilindrică de peste 1.500 cm3, dar care să nu depășească 3.000 cm3, cu catalizatori	3,5
Ex. 8703.32.19	Autoturisme cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie, cu capacitate cilindrică de peste 1.500 cm3, dar care să nu depășească 2.500 cm3, noi	0,5
8716.39.30	Semiremorci	1,5

Hotărâre privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import destinate industrializării produselor agroalimentare

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se exceptează temporar de la plata taxelor vamale, în limita unui contingent tarifar valoric, produsele din anexa la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Administrarea contingentelor tarifare se efectuează prin licențe de import eliberate de Ministerul Comerțului, cu avizul Ministerului Industriilor și al Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Art. 3. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică pană la data de 31 decembrie 1996.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 3 octombrie 1996 | Nr. 904.

Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Ministrul agriculturii și alimentației, Alexandru Lăpușan p. Ministrul comerțului, Ion Pârgaru secretar de stat

Anexă

Lista
produselor exceptate temporar de la plata taxelor vamale în limita unui contingent tarifar valoric

Poziția tarifară	Denumirea produsului	Valoarea contingentului - milioane dolari S.U.A. -
Ex. 2936.90.90	Vitamine și derivații lor, amestecuri, chiar într-o soluție oarecare, pentru lapte praf maternizat	0,40
3904.22.00	Alte policloruri de vinil plastifiate	0,50
7306.40.91	Țevi, conducte și profile tubulare sudate, cu secțiunea transversală circulară, din oțeluri inoxidabile trase sau laminate la rece, altele decât cele de la poz. 7306.40.10	0,36
Ex. 7309.00.59	Recipiente din oțel inox, cu instalație de spălare proprie, pentru produse aseptice	3,40
Ex. 7309.00.90	Conteinere pentru stocare substanțe solide, cu capacitate de o tonă, pentru lapte praf	0,35
Ex. 7607.20.10	Folii și benzi subțiri din aluminiu pe suport, cu o grosime, fără suport, mai mică de 0,021 mm, pentru ambalat lapte praf	0,52
Ex. 8402.19.10	Cazane cu tuburi de fum (10-18 Gcal/ha) cu echipamente pentru încălzirea suprafeței de 180 ha sere	4,00
8414.80.71	Compresoare volumetrice rotative cu mai mulți arbori, cu șurub	3,00
Ex. 8418.61.90	Agregat frigorific	2,50
Ex. 8419.40.00	Instalație de distilare sau rectificare (dezodorizare)	0,50
8421.22.00	Mașini și aparate pentru filtrarea sau epurarea băuturilor, altele decât apa	0,60
Ex. 8422.20.00	Mașini și aparate noi pentru curățat sau uscat sticle sau alte recipiente pentru industria alimentară	4,30
Ex. 8422.30 00	Mașini și aparate noi pentru umplut, închis, capsulat sau etichetat recipiente, pentru industria alimentară	7,70
Ex. 8422.40.00	Mașini și aparate noi de împachetat sau ambalat mărfuri alimentare	0,74
8423.30.00	Bascule pentru cântăriri constante, balanțe și bascule de însăcuire sau de dozare	0,41
8424.30.10	Alte mașini și aparate cu aer comprimat	0,52
8428.39.99	Alte conveiere și elevatoare cu acționare continuă, pentru mărfuri	4,35
Ex. 8433.20.10	Motosecerători (mașini pentru recoltat cânepă și de zdrobire a tulpinilor de cânepă)	2,00
Ex. 8433.30.90	Altele (mașini de întors tulpini de in)	1,00
Ex. 8433.40.90	Altele (mașini și prese de balotat, hidraulice, automate, pentru in și câlți de in)	2,00
Ex. 8433.59.80	Altele (mașini autopropulsate pentru smuls tulpini de in, mașini și utilaje pentru recoltat mazăre păstăi, mazăre verde boabe, fasole păstăi, fasole boabe și tomate pentru industrializare)	5,50
8434.20.00	Mașini și aparate de lăptărie	5,50
8437.10.00	Mașini pentru curățat, sortat sau triat semințe, boabe sau legume uscate	4,15
Ex. 8437.80.00	Alte mașini și aparate noi pentru morărit sau pentru prelucrarea cerealelor (separatoare de cereale cu vibromotoare, separatoare de pietre tip clasificator, aparate de dozare automată a apei în masa de cereale, valțuri automate, mașini de griș, site plane cu 8 compartimente, finisoare, vibratoare de tarare)	9,00
Ex. 8438.10.10	Mașini și utilaje noi pentru brutărie, patiserie sau fabricarea biscuiților	3,00
Ex. 8438.10.90	Mașini și aparate noi pentru fabricarea pastelor făinoase alimentare	3,00
Ex. 8438.20.00	Mașini și aparate noi pentru fabricarea de cacao sau ciocolată	3,00
Ex. 8438.30.00	Mașini și aparate noi pentru fabricarea zahărului	1,00
Ex. 8438.40.00	Mașini și aparate noi pentru fabricarea berii (separatoare, filtre, pasteurizatoare)	4,00
Ex. 8438.50.00	Mașini și aparate noi pentru prepararea cărnii	4,60
8438.60.00	Mașini și aparate pentru prepararea fructelor sau legumelor	6,10
Ex. 8462.49.10	Mașini-unelte pentru prelucrarea metalelor (inclusiv prese) prin poansonare, crestare sau dințare, inclusiv mașini combinate de poansonare și forfecare pentru prelucrarea produselor plate (pentru capace de borcane tip twist-off)	1,00
8483.40.93	Reductoare, multiplicatoare și variatoare de viteză	0,86
8537.10.91	Alte aparate de comandă cu memorie programabile pentru o tensiune care să nu depășească 1.000 V	2,56
Ex. 9032.10.30	Instrumente și aparate pentru reglare sau control automat, electronice (inspectat sticle, control nivel umplere)	0,44