Monitorul Oficial 248/1995

Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::248 - Partea I - Marți, 31 octombrie year::1995

Decizii

Parlamentul României

Senatul

Decizie privind asigurarea conducerii Senatului pe perioada 31 octombrie - 12 noiembrie 1995

În conformitate cu art. 26 din Regulamentul Senatului,

Președintele Senatului decide:

Articol unic. - Pe perioada absenței din țară a președintelui Senatului - 31 octombrie - 12 noiembrie 1995 - conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Ion Solcanu, vicepreședinte al Senatului.

Președintele Senatului, prof. univ. Oliviu Gherman | București, 31 octombrie 1995 | Nr. 8.

Decizii ale Curții Constituționale

Curtea Constituțională

Decizie privind constituționalitatea refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaților de a aproba înființarea unui grup parlamentar

Un număr de 51 de deputați, și anume: Octavian Bot, Ion Dobrescu, Romulus Ioan Joca, Constantin-Șerban Rădulescu Zonner, Teodor Vintilescu, Ion Bold, Tudor Gavril Dunca, George Crin Laurențiu Antonescu, Doru Mihai Dobrescu, Horia Radu Pascu, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Vasile Lupu, Mircea Ioan Popa, Ion Berciu, Emilian Bratu, Ion Hui, Vasile Gheorghe Victor Pop, Barbu Pițigoi, Remus Constantin Opriș, Gabriel Țțepelea, Mircea Popescu, Ervin Zoltân Szekely, Grigore Răban, Cornel Brahaș (Ionel Vițu), Vasile Mândroviceanu, Akos Birtalan, Attila Varga, Zoltân Szilâgyi, luliu Vida, Ioan Nemeth, Matei Bârna Elek, Mircea Mihai Munteanu, Sorin Pantiș, Constantin Ionescu, Ion Dinu, Radu Livezeanu, Liviu Neculai Marcu, Costel Păunescu, Emil Teodor Popescu, Ioan Ghișe, Mircea Ciumara, Dorel Coc, Gheorghe Cristea, Gavril Dejeu, Ferenc Asztalos, Ion Hristu, Petru Burcă, Laurențiu Priceputu, Florian Ion-Angelo, Kâroly Kerekes, au sesizat Curtea Constituțională, la data de 26 septembrie 1995, pentru ca aceasta să se pronunțe asupra constituționalității refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaților de a da curs solicitării adresate acesteia privind înființarea unui grup parlamentar, cu denumirea „Grupul parlamentar independent”.

Din examinarea listei rezultă că domnul deputat Barbu Pițigoi figurează de două ori, la pozițiile nr. 19 și 24.

Biroul permanent al Camerei Deputaților a considerat că solicitarea făcută de a se constitui respectivul grup parlamentar nu se încadrează în prevederile art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaților. Art. 13 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților precizează că: „Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților. Ele se pot constitui din cel puțin 10 deputați care au candidat în alegeri pe listele aceluiași partid sau ale aceleiași formațiuni politice”. Alin. 4 al aceluiași articol prevede că deputații unor partide sau formațiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum și deputații independenți se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților. Acesta a considerat că sesizarea adresată Curții Constituționale este inadmisibilă și ilegală. Ea este inadmisibilă întrucât „excede competenței Curții Constituționale”, sesizarea neavând în vedere „controlul constituționalității unor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaților, ci un act de aplicare a dispozițiilor regulamentare”. Din aceleași motive, sesizarea a fost considerată și „nelegală”.

Din cuprinsul punctului de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților rezultă, de asemenea, că solicitarea făcută în sensul constituirii unui grup parlamentar al independenților contravine prevederilor art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaților, prevederi prin care s-a interzis „formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor”.

Curtea,

examinând sesizarea, punctul de vedere comunicat de Biroul permanent al Camerei Deputaților, raportul întocmit, dispozițiile art. 13 și ale art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și prevederile art. 144 lit. b) din Constituție și ale art. 21 și 22 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele:

Din cuprinsul sesizării adresate Curții Constituționale nu rezultă formularea unei obiecții de neconstituționalitate, soli-citându-se pronunțarea Curții Constituționale „asupra constituționalității refuzului de a forma un grup parlamentar alcătuit din deputați independenți”, refuz transmis domnului deputat Octavian Bot de către președintele Camerei Deputaților, în numele Biroului permanent al acesteia.

În raport cu aceste împrejurări, față de prevederile art. 144 lit. b) din Constituție și ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, rezultă cu evidență necompetența Curții Constituționale de a rezolva un asemenea incident. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale, soluționează „obiecții de neconstituționalitate”. Rezolvând însă asemenea „obiecții”, Curtea Constituțională se poate pronunța asupra lor numai dacă, prin referire la cazul examinat, ele au ca obiect „constituționalitatea regulamentelor Parlamentului”, nu a actelor de aplicare a acestor regulamente. Dacă, ingnorând prevederile art. 144 lit. b) din Constituție și pe cele ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională și-ar extinde competența și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai că ar pronunța soluții fără fundament constituțional, dar ar încălca astfel și principiul autonomiei regulamentare a Parlamentului, respectiv, prin referire la această sesizare, autonomia regulamentară a Camerei Deputaților. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat deja prin Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, prin Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993, precum și prin Decizia nr. 22 din 27 februarie 1995. în cuprinsul acestor decizii, Curtea Constituțională a precizat explicit că ea nu este competentă să realizeze controlul constituționalității actelor de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Pentru rezolvarea contestațiilor senatorilor, deputaților sau ale grupurilor parlamentare în legătură cu măsurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului, urmează să se recurgă la folosirea căilor și procedurilor exclusiv parlamentare.

Față de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A. b), art. 21 și art. 22 din Legea nr. 47/992,

Curtea în numele legii decide:

1. Constată că soluționarea sesizării formulate de un grup de 51 de deputați, cu privire la constituționalitatea refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaților de a aproba înființarea unui grup parlamentar, nu este de competența Curții Constituționale.

2. Prezenta decizie se comunică Camerei Deputaților și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deliberarea a avut loc la data de 24 octombrie 1995 și la ea au participat Ioan Muram, președinte, Costică Bulai, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Antonie Iorgovan, Lucian Stângu, Florin Bucur Vasilescu și Victor Dan Zlătescu, judecători.

Președintele Curții constituționale, prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

București, 25 octombrie 1995. Nr. 98.

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind eliberarea din funcția de prefect al județului Prahova

În temeiul dispozițiilor art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Bălănoiu Nicolae se eliberează din funcția de prefect al județului Prahova începând cu data de 25 octombrie 1995.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 25 octombrie 1995 | Nr. 861.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Norme metodologice

Fondul Proprietății de Stat

Norme metodologice privind criteriile și condițiile vânzării cu plata în rate a acțiunilor societăților comerciale, conform Ordonanței Guvernului nr. 39/1995

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Vânzarea cu plata în rate a acțiunilor societăților comerciale se face în condițiile Legii nr. 58/1991, ale Legii nr. 55/1995 și ale Ordonanței Guvernului nr. 39/1995, cu respectarea prezentelor norme metodologice, emise în temeiul art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 39/1995.

Art. 2. - Fondul Proprietății de Stat poate vinde, cu plata în rate, acțiuni ale societăților comerciale la care este acționar.

Art. 3. - Vânzarea cu plata în rate a acțiunilor societăților comerciale se poate efectua către persoane fizice române și/sau persoane juridice de drept privat române. Asociațiile salariaților și membrilor conducerilor societăților comerciale, constituite în conformitate cu Legea nr. 77/1994, pot cumpăra cu plata în rate acțiuni ale societăților comerciale, în condițiile prezentelor norme metodologice.

Capitolul II

Criterii și condiții pentru vânzarea cu plata în rate a acțiunilor societăților comerciale

Art. 4. - Plata în rate a acțiunilor societăților comerciale se face în conformitate cu criteriile și cu condițiile stabilite prin prezentele norme metodologice.

Art. 5. - Criteriile pentru acordarea plății în rate a acțiunilor societăților comerciale sunt următoarele:

• atractivitatea ramurii de activitate;
• dimensiunea societății comerciale și mărimea pachetului de acțiuni solicitat;
• rentabilitatea vânzărilor;
• gradul de îndatorare netă.

Art. 6. - Pentru aprecierea criteriilor prevăzute la art. 5 se stabilesc următoarele grile și punctaje de evaluare:

6.1. Atractivitatea ramurii de activitate:

Nr. crt.	Domeniul de activitate	Punctajul
1.	Construcții, industria lemnului și a mobilei, comerț, hoteluri și restaurante	5
2.	Industria textilă, confecții, pielărie	10
3.	Transporturi, industria chimică, industria petrochimică, servicii, informatică	15
4.	Industria de mașini, echipamente și aparatură electronică; industria construcțiilor metalice și a produselor metalice; recuperarea deșeurilor și a resturilor de materiale reciclabile; producție, transport, distribuție de energie electrică și gaze; gospodărirea resurselor de apă, captare și tratare, distribuția apei: industria celulozei și poligrafică	20
5.	Industria metalurgică, industria extractivă, cercetare, proiectare, educație, cultură, artă, sănătate și farmacii	25

6.2. Dimensiunea societății comerciale și mărimea pachetului de acțiuni solicitat:

Nr. crt.	Dimensiunea societății comerciale	Punctajul
1.	Societate mică Capital social mai mic sau egal cu 2,5 mld. lei	5
2.	Societate mijlocie Capital social între 2,5 mld. lei și 18 mld. lei	10
3.	Societate mare Capital social mai mare de 18 mld. lei	15

Acest punctaj se majorează astfel:

A. cu 2 puncte, în cazul în care mărimea pachetului de acțiuni solicitat este cuprins între 5% și 20% din pachetul de acțiuni oferit;

B. cu 5 puncte, în cazul în care mărimea pachetului de acțiuni solicitat este cuprins între 21% și 50% din pachetul de acțiuni oferit;

C. cu 10 puncte, în cazul în care mărimea pachetului de acțiuni solicitat este mai mare de 50% din pachetul de acțiuni oferit.

6.3. Rentabilitatea vânzărilor (profit net/cifră de afaceri

4. ||0- 2% ||20

Nr. crt.	Clasa de rentabilitate	Punctajul
1.	peste 10%	5
2.	5-10%	10
3.	2- 5%	15

Acest criteriu se completează cu următoarele:

A. În cazul în care societatea comercială are ponderea exportului (respectiv vânzări la export / cifră de afaceri) mai mică de 10%. punctaiul aferent acestui criteriu se majorează cu 2 puncte.

B. În cazul în care societatea comercială are ponderea exportului mai mare de 10%, punctajul se majorează cu 5 puncte.

6.4. Gradul de îndatorare netă (datorii pe termen scurt /valori realizabile pe termen scurt) respectiv (obligații către stat + obligații către salariați + datorii pe termen scurt / active circulante-stocuri):

Nr. crt.	Gradul de îndatorare netă	Punctajul
1.	până la 1	5
2.	1-1,5	10
3.	1,5- 2	15
4.	2- 3	20
5.	peste 3	25

6.5. Încadrarea în criteriile prevăzute la pct. 6.1, 6.3 și 6.4 este de competența societății comerciale, care răspunde de corectitudinea datelor înscrise, și a adunării generale a acționarilor, care verifică exactitatea încadrării în aceste criterii.

Încadrarea în criteriul prevăzut la pct. 6.2 este de competența Fondului Proprietății de Stat.

Art. 7. - Pentru acordarea plății în rate a acțiunilor, punctajul minim obținut de societatea comercială respectivă, după evaluarea criteriilor prevăzute la art. 6, este de 25 de puncte.

Art. 8. - Condițiile în care se acordă plata în rate a acțiunilor, în funcție de punctajul obținut de societatea comercială prin evaluarea criteriilor prevăzute la art. 6, sunt următoarele:

Punctajul obținut	Avansul (%)	Perioada (ani)	Dobânda (%/an)
25- 39	35	6	10
40- 54	30	6- 8	8-9
55- 69	25	7- 9	6-7
70- 84	20	8-10	4- 5
85-100	20	9-10	2- 3

8.1. În funcție de mărimea pachetului de acțiuni care se cumpără, se pot acorda următoarele facilități de plată suplimentare:

• pentru pachetul de acțiuni cuprins între 10% și 20% din acțiunile puse în vânzare, plata primei rate în termen de un an de la data achitării avansului;
• pentru un pachet de acțiuni de peste 20% din acțiunile puse în vânzare, plata primei rate în termen de un an de la data plății avansului, precum și stabilirea cuantumului primelor două rate la nivelul a cel puțin 60% din rata medie.

Art. 9. - Criteriile pentru acordarea plății în rate a acțiunilor, prevăzute la art. 5 și art. 6, nu se aplică la societățile comerciale prevăzute la art. 22 din Legea nr. 55/1995 - societățile comerciale de tip „Agromec”, „Servagromec”, „Agroservice”, precum și la societățile comerciale care au ca obiect de activitate prelucrarea și industrializarea produselor agricole.

Art. 10. - La societățile comerciale de tip „Agromec”, „Servagromec” și „Agroservice” se acordă plata în rate a acțiunilor în următoarele condiții:

10.1. Pentru asociația salariaților și membrilor conducerii societății comerciale, pentru producătorii deținători de terenuri agricole, precum și pentru salariații și membrii conducerii societății comerciale ca persoane fizice:

• avans de 20% din prețul de vânzare al acțiunilor;
• eșalonarea plății ratelor pe o perioadă de 10 ani de la data semnării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni;
• dobândă de 2% pe an;
• plata primei rate în termen de un an de la data achitării avansului;
• pentru pachete de acțiuni de minimum 5% din acțiunile puse în vânzare, în afara facilităților de mai sus, cuantumul primelor două rate se stabilește la nivelul a cel puțin 60% din rata medie.

10.2. Pentru alți solicitanți:

• avans de 20% din prețul de vânzare al acțiunilor;
• eșalonarea plății ratelor pe o perioadă de 8 ani de la data semnării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni;
• dobândă de 7% pe an.

Art. 11. - La societățile comerciale care au ca obiect de activitate prelucrarea și industrializarea produselor agricole, se acordă plata în rate a acțiunilor în următoarele condiții:

11.1. Pentru producătorii deținători de terenuri agricole care întrețin relații contractuale cu caracter de continuitate cu societățile comerciale respective și pentru asociația salariaților și membrilor conducerii societății comerciale:

• avans de 20% din prețul de vânzare al acțiunilor;
• eșalonarea plății ratelor pe o perioadă de 10 ani de la data semnării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni;
• dobândă de 4% pe an;
• plata primei rate în termen de un an de la data achitării avansului.

11.2. Pentru alți solicitanți:

• avans de 20% din prețul de vânzare al acțiunilor;
• eșalonarea plății ratelor pe o perioadă de 8 ani de la data semnării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni;
• dobândă de 7% pe an.

Capitolul III

Dispoziții finale

Art. 12. - În cazul vânzării cu plata în rate a acțiunilor, avansul se poate plăti în termen de maximum 60 de zile de la data semnării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni.

Art. 13. - Prezentele norme metodologice se aplică și în cazul vânzării de părți sociale la societățile comerciale cu răspundere limitată.

Președintele Consiliului de administrație al Fondului Proprietății de Stat, Emil Dima

București, 19 octombrie 1995. Nr. 1.

Republicări

Hotărârea Guvernului Nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări

Art. 1. - (1) Pe data prezentei hotărâri se constituie Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, organ guvernamental, însărcinat cu coordonarea îndeplinirii tuturor activităților pe plan intern și a celor ce rezultă din raporturile cu alte state și cu organismele internaționale de profil, în legătură cu migrările de persoane fizice în și din România.

(2) Comitetul Român pentru Probleme de Migrări are componența prevăzută în anexă.

Art. 2. - Activitatea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări este coordonată de ministrul de interne.

Art. 3. - Comitetul Român pentru Probleme de Migrări are următoarele atribuții principale:

• convenirea și punerea în aplicare a programelor de cooperare bilaterală și multilaterală cu alte țări, în scopul facilitării revenirii în țară și reintegrării socioprofesionale a migranților români, precum și a prevenirii unor noi cazuri de migrare;
• asigurarea pregătirii și participării la reuniuni, consultări și alte acțiuni internaționale bilaterale și multilaterale, vizând stabilirea cadrului juridic al exercitării libertății de deplasare a persoanelor fizice, uniformizarea reglementărilor și a practicilor în materie de pașapoarte și vize pentru regimul străinilor, statutul refugiaților și al altor categorii de migranți;
• participarea la acțiunile care au ca scop convenirea unui sistem de informare reciprocă între statele de emigrare și cele de imigrare, asupra situației economico-sociale din fiecare țară, îndeosebi în privința pieței forței de muncă;
• elaborarea de propuneri vizând completarea și îmbunătățirea reglementărilor legale privind statutul refugiaților și al altor categorii de migranți, regimul străinilor, regimul pașapoartelor și vizelor și alte aspecte referitoare la migrări;
• încheierea și aplicarea înțelegerilor departamentale cu alte țări privind revenirea în țară a migranților români, respectiv retrimiterea în țările de origine sau în alte țări a migranților aflați în România;
• asigurarea, în caz de nevoie, a mijloacelor de subzistență și sprijinirea reintegrării în societate a migranților români reveniți în țară, în afara programelor de cooperare cu alte state sau organisme internaționale;
• adoptarea măsurilor necesare pentru acordarea unor ajutoare umanitare de urgență migranților străini aflați pe teritoriul României;
• asigurarea participării la organismele internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiați și alte categorii de migranți, perfectarea unor programe de cooperare cu asemenea organisme și urmărirea realizării acestor programe;
• îndeplinirea altor atribuții rezultând din convenții și înțelegeri internaționale în materie de refugiați sau alte categorii de migranți, la care România este parte, precum și din legile adoptate în aplicarea acestor convenții.

Art. 4. - Fiecare dintre instituțiile reprezentate în Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, precum și unitățile lor de subordonare județeană și a municipiului București răspund de îndeplinirea sarcinilor specifice comitetului, ce le revin conform competențelor și atribuțiilor lor generale, inclusiv de aspectele care implică cheltuieli bănești sau asigurarea unor condiții materiale de subzistență pentru migranți.

Art. 5. - Prefecturile județene, precum și a municipiului București și sectorului agricol Ilfov vor constitui comitete locale pentru probleme de migrări, incluzând reprezentanți locali ai instituțiilor care fac parte din Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, care vor soluționa problemele derivând din prezența în unitățile administrativ-teritoriale a unor imigranți români reveniți în țară sau a unor migranți străini aflați în situații deosebite, în așteptarea elucidării statutului lor în România.

Art. 6. - Ministerul Finanțelor va sprijini realizarea programelor de cooperare cu alte state și cu organizații internaționale, destinate revenirii în țară și integrării în societate a migranților români sau acordării unor ajutoare umanitare de urgență migranților străini aflați în România și care sunt în situații deosebite.

Art. 7. - Activitatea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări, legată de primirea solicitărilor privind statutul de refugiat, intervievarea solicitanților, pregătirea dosarelor pentru comisia de decizie, este asigurată de către Direcția generală de pașapoarte, străini și a poliției de frontieră din cadrul Ministerului de Interne.

Art. 8. - Activitatea de evaluare a cererilor solicitanților statutului de refugiat în România este asigurată de o comisie de decizie, din care fac parte reprezentanți desemnați ai Direcției generale de pașapoarte, străini și a poliției de frontieră din cadrul Ministerului de Interne, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Art. 9. - (1) Fondurile bănești necesare pentru cazarea și asigurarea hranei azilanților și a refugiaților care primesc ajutor temporar din partea statului român se asigură din bugetul Secretariatului General al Guvernului și vor fi alocate prin intermediul prefecturilor.

(2) Azilanții și refugiații beneficiază de masă și cazare în limita sumelor de 5.100 lei și, respectiv, 1.600 lei de persoană pe zi, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate cu această destinație pentru Secretariatul General al Guvernului.

(3) Drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură pentru azilanți pe cel mult 6 luni, iar pentru refugiați pe cel mult 9 luni. În cazuri excepționale, pentru refugiați se poate aproba plata cazării și peste termenul de 9 luni, în limita bugetului anual alocat cu această destinație.

(4) Perioada de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (1), în limitele prevăzute la alin. (2) și (3), se stabilește de către Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, cu avizul Secretariatului General al Guvernului.

(5) Ministerul de Interne va recupera de la refugiații care au beneficiat de cazare peste termenul limită de 9 luni, în condițiile prevederilor alin. (3) și (4), cheltuielile efectuate cu cazarea peste limita respectivă, din veniturile realizate ulterior de către aceștia.

Art. 10. - (1) Comitetul Român pentru Probleme de Migrări este îndreptățit să solicite și, după caz, să transmită altor ministere și organe centrale documentații, date și informații necesare în îndeplinirea atribuțiilor sale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și comitetelor locale constituite la prefecturi.

Art. 11. - Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, în îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, colaborează cu Societatea

Română de Cruce Roșie, precum și cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale din țară și din străinătate, cu preocupări în domeniul protecției sociale.

Art. 12. - Modul de aducere la îndeplinire a atribuțiilor ce revin Comitetului Român pentru Probleme de Migrări și comitetelor locale, potrivit specificului activității fiecărei instituții reprezentate, se stabilește prin regulament aprobat de Ministerul de Interne.

Anexă

Componența Comitetului Român pentru Probleme de Migrări

Delegați din partea:

• Ministerului de Interne;
• Ministerului Muncii și Protecției Sociale;
• Ministerului Afacerilor Externe;
• Ministerului Finanțelor;
• Ministerului învățământului;
• Ministerului Sănătății;
• Ministerului Justiției;
• Departamentului pentru Administrație Publică Locală.