Monitorul Oficial 159/1993

Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0159 - Partea I - Marți, 13 iulie year::1993

Legi și decrete

Legea Curții Supreme de Justiție

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Titlul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Justiția în România se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute în Constituție și în legile țării.

Curtea Supremă de Justiție urmărește aplicarea corectă și unitară a legilor de către toate instanțele.

În România există o singură Curte Supremă de Justiție, cu sediul în capitala țării.

Art. 2. - Sunt supuse recursului la Curtea Supremă de Justiție deciziile curților de apel, precum și alte hotărâri stabilite prin lege.

Art. 3. - Curtea Supremă de Justiție judecă recursurile în interesul legii și recursurile în anulare declarate împotriva hotărârilor și actelor judecătorești, în condițiile și pentru motivele stabilite prin lege.

Art. 4. - Curtea Supremă de Justiție are și o competență specială de judecată în fond, în cazurile prevăzute de lege.

Art. 5. - Curtea Supremă de Justiție sesizează Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora.

Art. 6. - Judecătorii Curții, în activitatea lor de judecată, sunt independenți și se supun numai legii.

Titlul II

Organizarea, conducerea, funcționarea și competența Curții Supreme de Justiție

Capitolul I

Organizarea și conducerea Curții Supreme de Justiție

Art. 7. - Curtea Supremă de Justiție se compune din: 1 președinte, 1 vicepreședinte, 5 președinți de secții și cel mult 80 judecători.

Curtea este organizată în 5 secții - civilă, penală, comercială, de contencios administrativ și militară -, fiecare având competență proprie.

Art. 8. - Conducerea administrativă a Curții Supreme de Justiție se exercită de președintele Curții, ajutat de vicepreședinte.

Președintele, vicepreședintele și președinții de secții alcătuiesc Colegiul permanent, care exercită atribuțiile prevăzute de prezenta lege.

Președintele reprezintă Curtea Supremă de Justiție în relațiile interne și internaționale.

Art. 9. - În cadrul Curții Supreme de Justiție funcționează magistrați asistenți, stabiliți prin statul de funcții.

Art. 10. - Curtea Supremă de Justiție mai cuprinde Direcția de studii, documentare, informatică, economică și administrativă, Cancelaria și Biroul de relații externe, cu personalul stabilit prin statul de funcții.

Art. 11. - Pe lângă Curtea Supremă de Justiție funcționează Parchetul General.

Parchetul General este independent de Curtea Supremă de Justiție.

Procurorul general și adjuncții săi sunt numiți în funcție de Președintele României, pe o durată de 6 ani, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 12. - Pentru menținerea ordinii, Curtea Supremă de Justiție dispune în mod gratuit de poliția pusă în serviciul ei de către Ministerul de Interne. Necesarul de personal de poliție va fi stabilit de președintele Curții, căruia îi sunt subordonate aceste cadre.

Paza sediului Curții Supreme de Justiție este asigurată de trupele de jandarmi, în mod gratuit.

Capitolul II

Judecătorii Curții Supreme de Justiție

Art. 13. - Președintele, vicepreședintele, președinții de secții și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe o durată de 6 ani. Ei pot fi reînvestiți în funcție.

Art. 14. - Pentru a fi numiți la Curtea Supremă de Justiție, judecătorii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992 și să aibă o vechime de 20 de ani în magistratură pentru președinte, vicepreședinte și președinții de secții și de 18 ani pentru judecători.

Art. 15. - Judecătorii nu vor putea depăși în funcție vârsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionați după împlinirea vârstei de 62 de ani bărbații și 57 de ani femeile.

Art. 16. - Înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii vor depune următorul jurământ, în fața Președintelui României:

„Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin. Așa să-mi ajute Dumnezeu !”

Art. 17. - Președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii sunt demnitari de stat și inamovibili pe durata mandatului.

Capitolul III

Completele de judecată

Art. 18. - Completele de judecată se constituie cu 3 judecători din aceeași secție.

Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecători de la celelalte secții, desemnați de către președintele Curții Supreme de Justiție.

Art. 19. - Președintele prezidează Curtea în Secții Unite, iar la secții, orice complet, când acesta participă la judecată.

În lipsa președintelui, ședințele la care acesta trebuie să ia parte vor fi prezidate de vicepreședintele Curții sau de un președinte de secție.

Președinții de secții pot prezida orice complet de judecată, iar ceilalți judecători prezidează prin rotație.

Art. 20. - În cazul când Curtea judecă în Secții Unite vor trebui să ia parte la judecată cel puțin 3/4 din membrii în funcție. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenți.

Capitolul IV

Competența secțiilor Curții Supreme de Justiție

Art. 21. - Secțiile Curții Supreme de Justiție au următoarele competențe:

Secția civilă judecă recursurile:

a) în cauzele civile, determinate de Codul de procedură civilă, afară de cele date în competența altor secții prin prezenta lege sau prin legi speciale;

b) în orice cauze privind alte materii care nu au fost date în competența celorlalte secții.

Secția penală judecă recursurile:

a) în materie penală, în cazurile determinate de Codul de procedură penală sau de legi speciale;

b) contra hotărârilor pronunțate în materie penală de jurisdicții speciale, potrivit legii.

Secția comercială judecă recursurile:

a) contra hotărârilor pronunțate în materie comercială, în cazurile determinate de lege;

b) contra hotărârilor pronunțate în litigii de muncă, în cazurile determinate de lege.

Secția de contencios administrativ judecă recursurile:

a) în materie de contencios administrativ, în cazurile determinate de lege;

b) în materie de expropriere;

c) în materie fiscală, cu excepția litigiilor care sunt date prin legi speciale în competența altor instanțe.

Secția militară judecă recursurile:

• contra hotărârilor pronunțate de instanțele militare, potrivit legii.

Art. 22. - Secțiile Curții Supreme de Justiție, în raport cu competența fiecăreia, judecă recursurile în anulare declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, tribunale și curțile de apel.

Art. 23. - Secțiile Curții Supreme de Justiție, în report cu competența fiecăreia, soluționează:

a) cererile de strămutare pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;

b) conflictele de competență, în cazurile prevăzute de lege;

c) orice alte cereri prevăzute de lege.

Capitolul V

Competența Curții Supreme de Justiție în primă instanță

Art. 24. - În primă instanță Curtea Supremă de Justiție judecă procesele penale și alte cauze prevăzute de lege, privind pe:

a) senatori, deputați și membri ai Guvernului;

b) mareșali, amirali și generali;

c) judecătorii și magistrații asistenți de la Curtea Supremă de Justiție, judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și procurorii de la parchetul de pe lângă aceste instanțe;

d) judecătorii Curții Constituționale;

e) membrii Curții de Conturi, judecătorii, procurorii și controlorii financiari de la această Curte;

f) președintele Consiliului Legislativ;

g) șefii cultelor religioase și ceilalți membri ai Înaltului Cler cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia;

h) alte cauze prevăzute de lege.

Cauzele în primă instanță se judecă, după caz, de Secția penală sau de Secția militară a Curții.

Capitolul VI

Competența Curții Supreme de Justiție în Secții Unite

Art. 25. - Curtea Supremă de Justiție se constituie în Secții Unite pentru:

a) judecarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Curte;

b) judecarea recursurilor în interesul legii;

c) judecarea recursurilor în anulare în cauzele în care secțiile Curții au pronunțat sentințe rămase definitive prin nerecurare sau decizii în soluționarea recursurilor ordinare.

d) soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Curții;

e) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor, înainte de promulgare.

Art. 26. - Atribuțiile Colegiului permanent al Curții Supreme de Justiție, prevăzut la art. 8 alin. 1, sunt următoarele:

a) numirea, promovarea, transferarea, sancționarea, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților asistenți;

b) prezintă recomandări Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea de judecători la Curtea Supremă de Justiție;

c) aprobarea statului de funcții al Curții Supreme de Justiție;

d) îndrumarea și supravegherea activității de propuneri privind legislația, de studii și documentare și de publicare a practicii judiciare a Curții Supreme de Justiție.

Titlul III

Dispoziții de procedură

Art. 27. - La secțiile Curții Supreme de Justiție, după competența fiecăreia, părțile pot declara recurs și împotriva hotărârilor nedefinitive sau actelor judecătorești de orice natură care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel.

Art. 28. - Recursul cu care a fost sesizată Curtea Supremă de Justiție nu suspendă executarea hotărârii, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Art. 29. - La fixarea termenului de judecare a recursului, președintele poate desemna un judecător sau magistrat asistent, pentru întocmirea unui raport asupra cauzei, în procesele pe care le consideră mai complicate.

Raportul va fi prezentat în ședință de judecător înainte de a se da cuvântul părților.

Art. 30. - Recursul în interesul legii și recursul în anulare pot fi introduse chiar dacă pentru aceleași temeiuri s-a pronunțat instanța în recursul declarat de părți.

Art. 31. - Dacă o secție a Curții consideră că este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudențe, judecata va fi întreruptă și vor fi sesizate Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata va continua.

Art. 32. - Curtea Supremă de Justiție suspendă judecata în cazul în care înaintea sa se ridică excepția neconstituționalității legii ce se cere a fi aplicată și sesizează, potrivit legii, Curtea Constituțională, pentru a hotărî asupra excepției.

Judecata se reia la Curtea Supremă de Justiție după primirea hotărârii definitive a Curții Constituționale.

Art. 33. - Când Curtea casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o nouă judecată la instanța a cărei hotărâre a fost casată.

În interesul bunei administrări a justiției sau dacă instanța a cărei hotărâre a fost casată nu mai există, cauza va fi trimisă unei alte instanțe de același grad.

Art. 34. - În caz de casare cu trimitere, soluțiile pronunțate în drept de Curtea Supremă de Justiție sunt obligatorii, dacă în urma rejudecării nu se schimbă situația de fapt.

Art. 35. - În cazul când Curtea admite recursul și soluționează definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanța de fond.

Hotărârile pronunțate în primă instanță la Curtea Supremă de Justiție se execută potrivit regulilor din Codul de procedură penală.

Titlul IV

Magistrații asistenți

Art. 36. - Prim-magistratul asistent, magistrații asistenți șefi și magistrații asistenți fac parte din Corpul Magistraților și se bucură de stabilitate. Condițiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru funcția de magistrat, conform Legii pentru organizarea judecătorească.

Art. 37. - Prim-magistratul asistent are grad de judecător de curte de apel. El este numit dintre magistrații asistenți șefi cu o vechime de cel puțin 2 ani în această funcție. După un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de președinte de curte de apel.

Magistrații asistenți șefi au grad de președinte de tribunal și sunt numiți dintre magistrații asistenți cu o vechime de cel puțin 4 ani în această funcție. După un stagiu de 2 ani ca magistrat asistent șef, ei pot fi înaintați pe loc la gradul de judecător de curte de apel și după alți 5 ani la gradul de președinte de curte de apel.

Magistrații asistenți sunt numiți dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel puțin 4 ani. După un stagiu de 4 ani în această funcție, ei pot fi înaintați pe loc la gradul de președinte de tribunal și după alți 2 ani, la gradul de judecător de curte de apel.

Colegiul permanent al Curții poate reduce cu o treime vechimea în specialitate pentru magistrații asistenți care au avut rezultate deosebite în activitatea desfășurată.

Art. 38. - Prim-magistratul asistent și magistrații asistenți șefi pot fi numiți și dintre judecători sau procurori, care au vechimea prevăzută în art. 37.

Magistrații asistenți șefi și magistrații asistenți pot fi numiți și dintre avocați, consilieri juridici și cadre didactice din învățământul universitar juridic, pentru care vechimea se stabilește potrivit Legii pentru organizarea judecătorească.

Art. 39. - Prim-magistratul asistent are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea magistraților asistenți din secții și a funcționarilor din Cancelaria Curții Supreme de Justiție;

b) ia parte la ședințele Secțiilor Unite ale Curții și ale completului disciplinar;

c) coordonează activitatea Biroului de relații externe.

Art. 40. - Magistrații asistenți șefi au următoarele atribuții:

a) participă la ședințele de judecată ale secțiilor;

b) repartizează magistrații asistenți care participă la ședințele de judecată;

c) se îngrijesc de ținerea în bune condiții a evidențelor secțiilor și de realizarea la timp a tuturor lucrărilor.

Art. 41. - Magistrații asistenți participă la ședințele de judecată ale secțiilor.

Art. 42. - Magistrații asistenți care participă la ședințele de judecată ale Curții iau note de susținerile făcute, redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări și redactează decizii, conform repartiției făcute de președinte pentru toți membrii completului de judecată.

Art. 43. - Magistrații asistenți vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredințate de președintele Curții, vicepreședinte sau de președintele secției.

Titlul V

Activitatea Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

Art. 44. - Procurorul general participa la ședințele Curții în Secții Unite, precum și la orice complet al Curții când consideră necesar.

În caz de împiedicare, procurorul general poate delega pe unul dintre adjuncții săi pentru a participa, în locul său, la acele ședințe.

Art. 45. - Procurorii parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare și a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, când participă ca parte principală, când legea o prevede, precum și în cazul când consideră necesar.

Art. 46. - Procurorii exercită căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor Curții.

Titlul VI

Direcția de studii, documentare, informatică, economică și administrativă, Cancelaria Curții Supreme de Justiție, și Biroul de relații externe

Art. 47. - Direcția de studii, documentare, informatică, economică și administrativă este condusă de un director cu grad de magistrat asistent șef și are următoarele compartimente:

a) studii, documentare și informatică, compus din magistrați asistenți, alt personal de specialitate și auxiliar;

b) economic-financiar și administrativ, compus din personal de specialitate, funcționari, muncitori, personal de pază și de serviciu.

Art. 48. - Pentru numirea în funcția de director este necesară o vechime de cel puțin 15 ani în magistratură, iar pentru ceilalți magistrați asistenți, o vechime de cel puțin 10 ani. Dispozițiile art. 36-38 se aplică în mod corespunzător.

Magistrații asistenți din compartimentul de studii, documentare și informatică asigură: evidența legislației, a jurisprudenței și doctrinei; selectarea și rezumarea deciziilor în vederea publicării în Buletinul Curții Supreme de Justiție; activitatea de studii și funcționarea bibliotecii, precum și orice alte sarcini încredințate de președintele Curții.

Art. 49. - Cancelaria Curții Supreme de Justiție se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi și alt personal prevăzut în statul de funcții.

Personalul cancelariei este repartizat la secții, potrivit nevoilor serviciului, de președintele Curții, iar în cadrul secțiilor, de către președinții acestora.

Art. 50. - Biroul de relații externe este condus de un magistrat asistent șef și este încadrat cu personal de specialitate și auxiliar.

Titlul VII

Vacanța judecătorească

Art. 51. - Vacanța judecătorească anuală este de două luni, de la 1 iulie la 31 august.

Art. 52. - În perioada vacanței judecătorești se vor judeca:

a) în materie penală, cauzele cu arestați;

b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Supremă de Justiție.

Art. 53. - În timpul vacanței va fi desemnat de către președintele Curții, împreună cu președinții secțiilor, un număr de judecători din fiecare secție, necesar formării completelor de judecată.

Modul de desemnare a judecătorilor pentru completele de vacanță se va stabili prin regulament.

Președinții de secții, în timpul vacanțelor, vor alterna între ei.

Art. 54. - Concediile anuale de odihnă ale personalului Curții Supreme de Justiție, stabilite potrivit legii, se efectuează în perioada vacanței judecătorești.

Pentru motive temeinice, președintele Curții Supreme de Justiție poate aproba efectuarea concediului de odihnă și în altă perioadă decât cea a vacanței judecătorești.

Titlul VIII

Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 55. - În cazul când Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor, lucrările sale sunt prezidate de președintele Curții Supreme de Justiție.

Art. 56. - La sfârșitul fiecărui an, Curtea Supremă de Justiție, în Secții Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunătățirea legislației și le va comunica ministrului justiției.

Art. 57. - Președintele Curții Supreme de Justiție poate încuviința ca judecătorii să se informeze la sediul instanțelor asupra problemelor privind aplicarea corectă și unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudența Curții, și să constate situațiile care justifică propuneri de îmbunătățire a legislației.

Art. 58. - Reglementările din Legea pentru organizarea judecătorească privind condițiile de numire și promovare a magistraților, drepturile, obligațiile și regimul disciplinar, precum și celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile în mod corespunzător Curții Supreme de Justiție, judecătorilor și magistraților asistenți ai acestei Curți.

Sesizările privind abaterile disciplinare săvârșite de magistrații asistenți se soluționează de o comisie disciplinară formată din 5 judecători ai Curții Supreme de Justiție, aleși pe 4 ani. Comisia este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură la Curte și are ca secretar pe primul magistrat asistent.

Împotriva deciziilor pronunțat de comisia disciplinară se poate declara contestație la completul de 7 judecători al Curții Supreme de Justiție prevăzut de Legea pentru organizarea judecătorească.

Ținuta vestimentară a judecătorilor este de culoare neagră în ședințele de judecată ale secțiilor Curții Supreme de Justiție și de culoare mov în ședințele Secțiilor Unite, iar ținuta vestimentară a magistraților asistenți este de culoare neagră. Ea se asigură gratuit.

În cazurile în care prin Legea pentru organizarea judecătorească se solicită numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite măsuri sau activități, acestea se vor face, pentru personalul Curții, de președinte.

Acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor Curții se exercită de vicepreședintele Curții Supreme de Justiție.

Art. 59. - Președintele Curții Supreme de Justiție, vicepreședintele, președinții de secții și ceilalți judecători ai acestei Curți nu pot fi urmăriți penal sau contravențional ori trimiși în judecată fără autorizarea Președintelui României.

Ministerul de Interne are obligația să acorde, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unei amenințări.

Art. 60. - Magistrații asistenți nu pot fi urmăriți penal sau contravențional ori trimiși în judecată fără autorizarea președintelui Curții Supreme de Justiție.

Art. 61. - Numirea, promovarea și îndepărtarea din funcție a personalului Curții Supreme de Justiție, cu excepția corpului judecătoresc prevăzut la art. 13 și a personalului prevăzut la art. 66 alin. 5 din prezenta lege, se fac de Colegiul permanent.

Art. 62. - La Curtea Supremă de Justiție vor putea fi numiți, în funcții de magistrați asistenți, și foștii magistrați, pensionari.

Magistrații asistenți încadrați în condițiile prevăzute în alin. 1 beneficiază de salariu integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în muncă, precum și de drepturile de pensie. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobândită și de salariile realizate după reîncadrare.

Art. 63. - Președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii aflați în exercitarea mandatului la data adoptării prezentei legi se consideră că îndeplinesc toate condițiile pentru exercitarea acestei funcții.

După încetarea funcției la Curtea Supremă de Justiție, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datorită unor cauze neimputabile, judecătorul își păstrează rangul dobândit în ierarhie și are dreptul să revină la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratură ori avocatură.

Art. 64. - Salarizarea personalului Curții Supreme de Justiție se stabilește prin lege proprie, conform salarizării personalului din cadrul celei mai înalte autorități publice.

Art. 65. - Curtea Supremă de Justiție are buget propriu, care face parte din bugetul statului.

Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor, și execuția bugetară se aprobă cu votul majorității membrilor Secțiilor Unite ale Curții Supreme de Justiție.

Președintele va stabili numărul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curții.

Art. 66. - Președintele, judecătorii și magistrații asistenți care fac parte din Secția militară sunt militari activi și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate.

Președintele Secției militare va avea cel puțin gradul de general-maior, judecătorii cel puțin gradul de colonel, iar magistrații asistenți gradul minim de maior.

Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite personalului militar și civil cu care este încadrată Secția militară se asigură de către Ministerul Apărării Naționale în concordanță cu prevederile legii de salarizare a personalului Curții Supreme de Justiție și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ și, respectiv, de salariat civil al acelui minister.

Mijloacele materiale și auto necesare funcționării Secției militare și Secției parchetelor militare din Parchetul General se asigură de Ministerul Apărării Naționale.

Numirea, promovarea și îndepărtarea din funcție a personalului Secției militare, cu excepția judecătorilor, se fac de președintele acestei secții, cu aprobarea președintelui Curții Supreme de Justiție.

Activitatea magistraților asistenți și a funcționarilor Secției militare este coordonată de magistratul asistent șef din această secție.

Art. 67. - Dispozițiile prezentei legi cu privire la organizarea și funcționarea secțiilor și compartimentelor de muncă, precum și la răspunderea disciplinară vor fi completate printr-un regulament aprobat de Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție.

Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 68. - Curtea Supremă de Justiție va continua să judece cauzele, potrivit competenței prevăzute de legile în vigoare, până la modificarea codurilor de procedură civilă și de procedură penală, precum și a altor legi având prevederi cu caracter procedural.

Art. 69. - Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României, cu excepția art. 2-4, 11, 21-22, 25-31, 37, 38, titlului V, art. 55 și 58, care intră în vigoare o dată cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor Legii pentru organizarea judecătorească.

Art. 70. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile art. 69, orice dispoziții contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 9 iulie 1993 | Nr. 56.

Decret pentru promulgarea Legii Curții Supreme de Justiție

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea Curții Supreme de Justiție și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 9 iulie 1993 | Nr. 135.