Monitorul Oficial 231/1993: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
(convertesc issue:: la patru cifre.)
 
Linia 3: Linia 3:


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul V, Nr. [[issue::231]] - Partea I - Vineri, 24 septembrie [[year::1993]]
Anul V, Nr. [[issue::0231]] - Partea I - Vineri, 24 septembrie [[year::1993]]


== Hotărâri ale Guvernului României ==
== Hotărâri ale Guvernului României ==

Versiunea curentă din 7 aprilie 2012 10:28


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0231 - Partea I - Vineri, 24 septembrie year::1993

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru acordarea cetățeniei române

În temeiul art. 12 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se acordă cetățenia română persoanelor prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 decembrie 1993 | Nr. 478.

Contrasemnează:

Ministrul justiției, Petre Ninosu

Anexa

Lista persoanelor pentru care s-a aprobat acordarea cetățeniei române

1. Mateescu Valentina, cetățean rus, născută la 26 mai 1935 în localitatea Krasnoiarsk, U.R.S.S., fiica lui Simion și Maria, domiciliată în Onești, str. Emil Rebreanu bl. 9, sc. 4, et. 3, ap. 135, județul Bacău.

2. Dalloul Mohamed Abed Al Hai, cetățean sirian, născut la 21 septembrie 1954 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Salah Eldin și Dalal, domiciliat în Iași, str. Ţuţora nr. 11, bl. E2, sc. C, et. 4, ap. 17. județul Iași.

3. Pop Margarita, cetățean rus, născută la 6 august 1936 în localitatea Gorki, U.R.S.S., fiica lui Mihail și Anfisa, cu domiciliul în Constanța, str. Badea Cîrțan nr. 12, bl. BC 10, sc. C, ap. 52, județul Constanța.

4. Kovacev Ianco Ivanov, cetățean bulgar, născut la 3 septembrie 1909 în localitatea Todevți, Bulgaria, fiul lui Ivan și Nicula, cu domiciliul în București, Drumul Găzarului nr. 20, bl. 1%, ap. 44, sectorul 4.

5. Asaad Abdul Naser, cetățean sirian, născut la 8 august 1960 în localitatea Palmyra, Siria, fiul lui Mahmoud și Hafiza, cu domiciliul în București, str. Timișoara nr. 69, bl. C13, ap. 2, secțorui 6.

6. Apis Nelli cetățean rus, născută la 8 iunie 1936 în localitatea Jmerinca, U.R.S.S., fiica lui Gherş și Frida, cu domiciliul în Reșița, str. Corbului, bl. 5, ap. 6, sc. 2, județul Caraș-Severin.

7. Ahmad Hassan, cetățean sirian, născut la 10 aprilie 1948 în localitatea China, Siria, fiul lui Mahmoud și Mounira, cu domiciliul actual în București, Intrarea Odobesti nr. 8, bl. V8, ap. 8, sectorul 3.

8. Filioncic Eugenia, cetățean rus, născută la 13 noiembrie 1923 în localitatea Odesa, U.R.S.S., fiica lui Iulian și Irina, cu domiciliul în Iași, str. Carpați nr. 8, bl. 910, et. 2, ap. 10, județul Iași.

9. Charabe Mohamed Jamil, cetățean sirian, născut la 25 mai 1964 în localitatea Alep, Siria, fiul lui Abdul Kader și Fatima, cu domiciliul în Timișoara, str. Negoi nr. 66, județul Timiș.

10. Andrei Radeva Liubka, cetățean bulgar, născută la 21 mai 1953 în localitatea Varna, Bulgaria, fiica lui Radi și Kina, cu domiciliul în București, str. Odobești nr. 17, bl. V 16, sc. 1, et. 7, ap. 45, sectorul 3.

11. Maftei Nina, cetățean rus, născută la 11 octombrie 1938 în localitatea Leningrad, U.R.S.S., fiica lui Ivan și Tatiana, cu domiciliul în Constanța, str. Mircea cel Bătrân nr. 144, bl. E3, ap. 24, județul Constanța.

12. Strangas Petros, persoană fără cetățenie, născut la 5 mai 1930 în localitatea Zîrnova, Grecia, fiul lui Stefanos și Anghelina, cu domiciliul în comuna Ștefănnești, str. Paladești nr. 625, județul Argeș.

13. Keblavi Adnan Mohamed, cetățean sirian, născut la 15 februarie 1945 în localitatea Alep, Siria, fiul lui Mohamed și Asum, cu domiciliul în București, b-dul Bucureștii Noi nr. 136, sectorul 1.

14. Cornea Liubovi, cetățean rus, născută la 7 septembrie 1931 în localitatea Minino, U.R.S.S., fiica lui Moisei și Maria, cu domiciliul în București, șoș. Pantelimon nr. 285 A, bl. 11 A, ap. 69, sectorul 2.

15. Cristian Zinaida, cetățean rus, născută la 20 octombrie 1927 în localitatea Leningrad, U.R.S.S., fiica lui Ivan și Evdochia, cu domiciliul în Constanța, str. B. P. Hașdeu nr. 108, bl. L 2A, ap. 31, județul Constanța.

16. Șiclovan Faina, cetățean rus, născută la 30 ianuarie 1932 în localitatea Kemerovo, U.R.S.S., fiica lui Veniamin și Anna, cu domiciliul în București, str. Atena nr. 24, sectorul 1.

17. Atieh Hussein Nazieh Ibrahim, cetățean iordanian, născut la 12 noiembrie 1960 în localitatea Amman, Iordania, fiul lui Ibrahim și Zahieh, cu domiciliul în București, str. Mașina de Pâine nr. 41, bl. OD 55, sc. C, ap. 124, sectorul 2.

18. Pashalidis Athanassios, cetățean grec, născut la 10 ianuarie 1949 în localitatea Lefkimi, Grecia, fiul lui Dimos și Vasiliki, cu domiciliul în Galați, str. Saturn nr. 2, bl. B1, ap. 68, Țiglina 1, județul Galați.

19. Mărășescu Liudmila, cetățean rus, născută la 1 martie 1929 în localitatea Barancova, U.R.S,S., fiica lui Gavril și Ana, cu domiciliul în Constanța, b-dul Tomis nr. 320, bl. M4, Sc. E, ap. 86, județul Constanța.

20. Ciocan Malicopolu Ionița, persoană fără cetățenie, născută la 8 aprilie 1944 în localitatea Asproclisia, Grecia, fiica lui Hristos și Fotini, cu domiciliul în Drobeta-Turnu Severin, str. Victor Babeș nr. 27, bl. K.M 5, sc. 2, ap. 5, județul Mehedinți.

21. Rifai Ahmad Moh'd Al Abdel Kader, cetățean iordanian, născut la 9 mai 1957 în localitatea Inbeh, Iordania, fiul lui Mohammad și Turkieh, cu domiciliul în București, b-dul Constructorilor nr. 9, bl. 9, ap. 5, sectorul 6.

22. Cernicova Galina, cetățean rus, născută la 14 noiembrie 1933 în localitatea Batumi, U.R.S.S., fiica lui Feodor și Tatiana, cu domiciliul în Timișoara, str. N. Titulescu nr. 11, sc. A, ap. 1, județul Timiș.

23. Mîndruț Gheorghe, cetățean bulgar, născut la 14 octombrie 1927 în localitatea Pocraina, Bulgaria, fiul lui Sârbu și Maria, cu domiciliul în București, str. Salcâmilor nr. 6, sectorul 2.

24. Maiorescu Tereza Jozefa, cetățean polonez, născută la 12 septembrie 1929 în localitatea Jedlinsk, Polonia, fiica lui Josef și Amelia, cu domiciliul în Bucureşti, șoș. Kiseleff nr. 31, ap. 2, sectorul 1.

25. Pelivan Valentina, cetățean rus, născută la 26 decembrie 1932 în localitatea Moscova, U.R.S.S., fiica lui Maxim și Ana, cu domiciliul în Constanța, aleea Cameliei nr. 2, bl. L. 3, ap. 54, județul Constanța.

26. Abu Wakid Darwich Sobhy Hassan, cetățean palestinian, născut la 20 octombrie 1961 în localitatea Gaza, Egipt, fiul lui Sobhy și Thurya, cu domiciliul în București, str. Mezeş nr. 16, sectorul 1.

27. Purta Lakhvir, cetățean indian, născut la 12 mai 1960 în localitatea Jako, India, fiul lui Maghar Singh și Ranjit Kour, cu domiciliul în București, str. Ghirlandei nr. 54, bl. 76, sc. A, et. 2, ap. 12, sectorul 6.

28. Harisis Panaiotis, cetăţean grec, născut la 2 noiembrie l952 în localitatea Pitești, județul Argeș, România, fiul lui Dimitrios şi Afroditi, cu domiciliul în București, str. Ciucaşului nr. 44, sectorul 1.

29. Profirescu Irini, fără cetățenie, născută la 16 aprilie 1943 în localitatea Comindis, Grecia, fiica lui Apostolos și Ecaterina, cu domiciliul în comuna Mă- neciu, str. Ghioba nr. 29, județul Prahova.

30. Ghouti Salah Eldin, cetățean palestinian, născut la 15 februarie 1963 în localitatea Gaza, Israel, fiul lui Hassan și Neama, cu domiciliul în Iași, str. Tudor Vladimirescu nr. 3, bl. C. 9, (320), sc. A, ap. 4, judeţul Iași.

Hotărâre privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1993 pentru aniversarea la Alba Iulia, la data de 1 Decembrie 1993, a 75 de ani de la Marea Unire din 1918

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea aniversării în municipiul Alba Iulia, la data de 1 Decembrie 1993, a 75 de ani de la Marea Unire din 1918, se aprobă alocarea din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993, a sumei de 316.690 mii lei.

Cu sumele alocate din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993, se majorează sumele defalcate din impozitul pe salarii pentru județul Alba.

Art. 2. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările în bugetul de stat pe anul 1993 cu suma prevăzută la art. 1 pentru finanţarea lucrărilor prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

Art. 3. - Finanțarea lucrărilor prevăzute în anexele nr. 2-5 la prezenta hotărâre se va asigura din bugetele Ministerului Culturii, Secretariatului de Stat pentru Culte, Ministerului Tineretului și Sportului și Prefecturii județului Alba, pe baza prevederilor bugetare constituite potrivit Ordonanței Guvernului nr. 8/1993 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 septembrie 1993 | Nr. 479.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa nr. 1

Lucrări ce se finanțează din bugetul Consiliului județean Alba

1. Monumente de for public

  • Statuia Iuliu Maniu 10.000 mii lei
  • Statuia I. C. Brătianu 10.000 mii lei
  • Statuia Lupa Capitolina 7.021 mii lei
  • Galeria busturi Muzeul Unirii 82.750 mii lei
  • Galeria busturi Parcul Custozza - 62.354 mii lei

2. Manifestări cultural-artistice

  • Zilele Bibliotecii „Lucian Blaga" 1.100 mii lei
  • Zilele Teatrului de păpuși din Alba Iulia 1.780 mii lei
  • Expoziția filatelică națională „75 ani de la Marea Unire” 600 mii lei
  • Salonul național de pictură 2.000 mii lei
  • Spectacol folcloric 5.000 mii lei

3. Tipărituri

  • Ghidul monumentelor şi muzeelor din județ Alba 3.500 mii lei
  • „Decembrie la Alba Iulia” - publicație 1.500 mii lei
  • Dicționarul personalităţilor din județul Alba 1.000 mii lei
  • „Civilizația dacică în județul Alba” 800 mii lei
  • Monumente romane la Apullum" - pliant 800 mii lei
  • „Cetatea Alba Iulia" - pliant 800 mii lei
  • „Mihai Viteazu la Alba Iulia” - pliant 800 mii lei
  • „Celula lui Horea” - pliant 800 mii lei
  • „Revoluția de la 1848 în Transilvania” - pliant 800 mii lei
  • „1 Decembrie 1918” - pliant 800 mii lei

4. Ilustrate

  • „Piese rare din Muzeul Unirii” 150 mii lei
  • "Piese rare din Muzeul Unirii” 150 mii lei
  • „Piese rare din Muzeul Unirii” 150 mii lei
  • „Sala Unirii” (interior) 150 mii lei
  • „Clădirea centrală a Muzeului Național al Unirii” 150 mii lei
  • „Poarta I a cetății Alba Iulia" 150 mii lei
  • „Poarta a III-a a cetății Alba Iulia” 150 mii lei
  • „Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan” 150 mii lei

5. Monografia cultural-spirituală a județului Alba 15.000 mii lei ml lei

6. Lucrări tehnico-edilitare

  • reparaţii faţade la clădiri de stat, interiorul cetăţii 5.000 mii lei
  • covor asfaltic în faţa catedralei 40.000 mii lei
  • reparaţii pavaje în interiorul cetăţii 5.000 mii lei
  • reparații la canalizările din șanțurile cetății 15.000 mii lei
  • iluminat public în interiorul cetății 6.000 mii lei
  • amenajare zone verzi 4.785 mii lei
  • amenajare tribună - 5.000 mii lei
  • reparaţii la cimitirul eroilor 6.500 mii lei
  • amenajarea încăperii din poarta a III-a a cetăţii 2.000 mii lei
  • dotarea instituţiilor publice 12.000 mii lei
  • proiectare canalizare, amenajarea zonei verzi 5.000 mii lei
----------------------------
Total: 316.690 mii lei[1]

Anexa nr. 2

Lucrări ce se finanțează din bugetul Ministerului Culturii

  • Monumentul Unității Naționale 50.000 mii lei
  • Lucrări de completare şi restaurare a expoziţiei permanente a Muzeului Național al Unirii 2.650 mii lei
  • Lucrări de amenajare a expoziției omagiale dedicate celei de-a 75-a aniversări a Marii Uniri 5.125 mii lei
  • Sesiunea de comunicări ştiinţifice dedicate aniversării a 75 de ani de la Marea Unire din 1918 3.192 mii lei
  • Achiziții de noi piese în Muzeul Național al Unirii 1.000 mii lei
  • Pregătirea clădirii principale a muzeului 19.988 mii lei
  • Două busturi în Sala Unirii - Ferdinand și Maria - 13.000 mii lei
  • Lucrări artistice la Sala Unirii (picturi şi scuturi) 8 000 mii lei
  • Anuarul Apulum al Muzeului Național al Unirii 6.000 mii lei
-------------------------------
Total: 108.955 mii lei[1]

Anexa nr. 3

Lucrări ce se finanțează din bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte

  • Restaurarea ansamblului arhitectonic ortodox Alba Iulia 25.000 mii lei
  • Consolidarea și curățirea de fum și praf a picturii murale din Catedrala Reîntregirii 71.682 mii lei
  • Terminarea bisericii de lemn construită pentru marcarea locului fostei Mitropolii a Transilvaniei 4.000 mii lei
-------------------------
Total: 100.682 mii lei [1]

Anexa nr. 4

Cheltuieli ce se finanțează din bugetul Ministerului Tineretului și Sportului

  • Crosul Unirii 2.037 mii lei
  • Ștarfeta Unirii 202 mii lei
----------------------
Total: 2.239 mii lei[2]

Anexa nr. 5

Cheltuieli ce se finanțează din bugetul Prefecturii județului Alba

Cheltuieli de protocol 14.749 mii lei

Republicări

Hotărârea Guvernului nr. 319/1992 [3]privind dotarea și utilizarea de către agenții economici a balanțelor cn afișaj electronic și a aparatelor de marcat electronice

În temeiul art. 107 alin. (2) din Constituția şi în vederea asigurării exactităţii datelor contabile cerute de art. 2 din Legea contabilității nr. 82/1991,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea asigurării protecției intereselor consumatorilor și a combaterii evaziunii fiscale, agenții economici de pe teritoriul României sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice, cu ajutorul cărora se emite bon pentru client, în cazul vânzărilor de bunuri și al prestărilor de servicii către populație, inclusiv schimburi valutare.

Se exceptează de la prevederile prezentului articol agenții economici care desfășoară activitățile specificate în anexa nr. 1.

Art. 2. - Încasarea oricărei sume de la client pentru vânzările de bunuri și prestările de servicii se dovedește de către agenții economici numai prin registrul de casă emis de aparatul de marcat electronic, cu excepțiile prevăzute de art. 1 alin. 2.

În cazul defectării aparatului de marcat electronic, până la repunerea în stare de funcționare, în locul eliberării bonului, toate tranzacțiile se notează într-un registru de casă de mână, cu pagini numerotate, fără ștersături și spații neutilizate, iar pentru clienți se emite bon de mână pe formular tipizat.

Art. 3. - Agenții economici care desfășoară activități de comerț și efectuează, prin cântărire, vânzarea cu amănuntul a produselor sunt obligați să utilizeze balanțe electronice, care să afișeze simultan masa cântărită, prețul unitar și suma totală de plată corespunzătoare, în condițiile prevăzute de prezenta hotărâre.

Se exceptează de la prevederile acestui articol agenții economici care desfășoară activitățile enumerate în anexa nr. 2.

Agenții economici care nu își îndeplinesc obligația legală de a se dota cu balanțe electronice pot să-și vândă produsele numai preambalate și sigilate, cu înscrierea cantității (masa netă), a prețului unitar și a valorii corespunzătoare.

Art. 4. - Ministerul Comerțului, Ministerul Industriilor, Ministerul Finanțelor și Biroul Român de Metrologie Legală sunt autorizate să adapteze listele activităților exceptate de la prevederile prezentei hotărâri (anexele nr. 1 și 2) prin ordin comun, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Distribuirea și utilizarea pe teritoriul României a aparatelor de marcat electronice și a balanțelor electronice sunt reglementate prin normele metodologice prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 6. - Agenții economici prevăzuți la art. 1 și 3 din prezenta hotărâre, care au realizat venituri totale sub 10 mil. lei/an, sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice și balanțe electronice începând cu 1 iulie 1994.

Agenții economici prevăzuți la alineatul precedent sunt obligați, până la dotarea cu aparate de marcat electronice, să emită pentru toate tranzacțiile bon de mână pe formular tipizat, pentru clienți.

Art. 7. - Prețurile de vânzare cu amănuntul către populație se vor rotunji la leu, în minus pentru fracțiunile până la 50 de bani inclusiv, respectiv în plus în cazul în care fracțiunile depășesc 50 de bani.

Art. 8. - Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potriviț legii penale, să fie considerate infracțiuni:

1. distribuirea și utilizarea balanțelor electronice și

a aparatelor de marcat electronice în alte condiții decât ale prevăzute în normele metodologice din anexa nr. 3;

2. neintroducerea în termenele prevăzute de prezenta hotărâre a aparatelor de marcat electronice sau a balanțelor cu afișaj electronic;
3. încasarea oricărei sume de la client, fără a-i preda acestuia bonul emis de aparatul de marcat electronic;
4. defectarea intenționată de către utilizatori, ori prepușii acestora, a aparatelor de marcat electronice, a balanțelor cu afișaj electronic, în scopul eludării dispozițiilor art. 1 și art. 3 din prezenta hotărâre;
5. nesesizarea în scris, în orice mod, a societății de service în termen de 24 de ore, indiferent de cauza defectării, pentru repunerea în stare de funcționare a aparatelor de marcat electronice și a balanțelor cu afișaj electronic.

Art. 9. - Contravențiile prevăzute la art. 8 pct. 1 și 2 se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 300.000 lei, iar în caz de repetare, cu ridicarea autorizației de funcționare; cele prevăzute la pct. 3 și 5, cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei şi cele prevăzute la pct. 4, cu amendă de la 300.000 lei la 500.000lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de organele de specialitate ale Ministerului Comerțului și Turismului, Ministerului Economiei și Finanțelor și aparatului său teritorial, ale poliției și ale inspecției metrologice de stat.

Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 10. - Anexele nr. 1, 2 și 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 11. - Prezenta hotărâre intră în vigoare [4] pe data publicării în Monitorul Oficial al României.

Anexa nr. 1

Lista activităților care se exceptează de la obligația de a utiliza apărate de marcat electronice

1. Comerțul ambulant, exercitat pe bază de autorizație, în zone publice ori la domiciliul cumpărătorului, precum și vânzările prin automate comerciale și prin sifonării.

2. Vânzările de ziare și reviste prin distribuitori specializați.

3. Vânzările de pâine și produse de panificație, lapte și produse lactate, prin magazine sau raioane specializate.

4. Transportul de produse, pe bază de bilete sau abonamente, precum și cu metroul și cu taximetrele.

5. Vânzările de bunuri și prestările de servicii către populație pe bază de documente cu nominalizarea clientului, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 768/1992.

6. Activitățile în care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă (bilete de acces la spectacole, muzee, expoziții târguri și oboare, grădirii zoologice și botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule și altele similare).

Notă:

Activitățile de la pozițiile 1, 2 și 3 se exceptează și de la emiterea de bon de mână pe formular tipizat.

Anexa nr. 2

Lista activităților ca re se exceptează de la obligația de a utiliza balanța electronice

1. Cântărirea unor mase mai mari de 50 kg.

2. Cântărirea medicamentelor pentru prepararea rețetelor în farmacii.

3. Cântărirea metalelor și a pietrelor prețioase.

4. Cântărirea scrisorilor la serviciile poștale.

5. Vânzarea cu amănuntul a produselor în piețe, târguri, oboare (zone publice).

Anexa nr. 3

Norme metodologice privind distribuirea și utilizarea, de câte agenţii economice, a aparatelor de marcat electronice și a balanțelor electronice

1. a) Aparatul de marcat electronic (A.M.E.) este un calculator specializat în înregistrarea valorii tranzacțiilor efectuate, vânzări sau servicii, într-o formă adecvată specificului acestor tranzacții. De aceea, aparatul are variante specifice pentru:

  • comerțul cu amănuntul sau prestări de servicii;
  • alimentația publică;
  • industria hotelieră;
  • schimbul valutar.

Specializarea menționată mai sus constă în aceea că, față de un calculator de uz general, A.M.E., indiferent de domeniul de utilizare, posedă:

  • un afișaj dublu, pentru operator și pentru client, pe care apar valorile introduse, precum și operațiunile efectuate;
  • o tastatură cu funcții specifice operațiunilor de înregistrare a tranzacțiilor încheiate;
  • un sistem de imprimare, care asigură tipărirea bunului și a unei benzi de control, în care se înregistrează toate tranzacțiile efectuate. Sistemul de imprimare a benzii de control trebuie să aibă un dispozitiv special pentru colectarea benzii tipărite sub formă de role de hârtie;
  • posibilitatea tipăririi unui raport X, de vizualizare a totalurilor tranzacțiilor efectuate, de la ultima golire a A.M.E. și până în momentul raportului;
  • posibilitatea de golire (ștergere a registrelor interne) cu tipărirea în prealabil a unui raport Z, care conține totalurile înregistrate, în acel moment, în aparat;
  • posibilitatea de calcul automat al valorii T.V.A. datorate ca urmare a tranzacțiilor efectuate, pentru minimum două niveluri de taxă;
  • posibilitatea de calcul automat al valorilor totale supuse regimului de impozitare;
  • posibilitatea de înregistrare separată a plăților făcute din casă sau a sumelor introduse în casă, din alte surse decât din vânzări, cu evidențierea lor separată în raporturi;
  • posibilitatea de corectare a valorilor introduse în timpul unei tranzacții, cu gestionarea separată a tuturor acestor valori;
  • posibilitatea de anulare (VOID) a unei tranzacții greșit înregistrate, dar în regim special și cu totalizarea separată a tuturor acestor valori;
  • un bloc de chei pentru stabilirea regimului de lucru și a drepturilor de acces la registrele interne ale aparatului.

b) Caracteristici tehnico-funcționale minime

În tabelul care urmează sunt prezentate caracteristicile tehnico-funcționale minime obligatorii:

Nr. crt. Caracteristica Valoare
1. Afișaj casier DA
2. Afișaj client DA
3. Înălțime minimă cifră afișaj 7 mm
4. Număr minim cifre:
- introducere de valori 7
- totalizare 8
- total general care nu se șterge 10
5. Imprimantă bon DA
6. Imprimantă registru DA
7. Înălțime minimă cifră imprimantă 2,5 mm
8. Concordanță imprimării bon/registru DA
9. Imposibilitatea imprimării separate bon sau registru DA
10. Blocarea funcționării în absența suportului pentru imprimarea bonului sau registrului DA
11. Imposibilitatea ștergerii sau modificării numărului consecutiv de goliri și a totalului general DA
12. Imposibilitatea înregistrării de valori care să aibă ca efect depășirea capacității registrelor interne, cu excepția totalului general DA
13. Imposibilitatea programării aparatului în alte situații decât după golire DA
14. Semnalizarea oricărei secvențe incorecte de tastarc fără blocarea aparatului sau perturbarea funcționării aparatului DA
15. Acumulator tampon care asigura păstrarea informațiilor, fără alimentarea casei - minim 700 ore
16. Număr minim de operatori 2
17. Informații minime în bonul pentru client:
- denumire agent economic DA
- cod fiscal agent economic DA
- cod raion emitent DA
- cod/denumire produs DA
- încasări parțiale și totale DA
- numărul curent al bunului DA
- data emiterii bonului DA
- taxa pe valoarea adăugată calculată la total bon DA
18. Informațiile minime în banca de control:
a) în regim de înregistrare:
- informațiile din bonul pentru client, cu excepția denumirii și a codului fiscal ale agentului economic DA
b) în regim de închidere:
- totaluri încasări pe grupe DA
- total încasări DA
- total T.V.A. DA
- total corecții și anulări DA
- total sume introduse și scoase din sertar DA
- numărul bonurilor emise DA
- numărul progresiv al aducerilor la zero DA
- total general care nu se șterge DA

2. Sunt aparate de marcat electronice, în sensul dispozițiilor art. 1 și 3 din hotărâre, casele de marcat electronice și casele concentratoare.

Casele de marcat electronice sunt aparate de marcat electronice care funcționează autonom, chiar dacă nu sunt conectate la alte sisteme.

Casele concentratoare sunt aparate de marcat electronice care, pe lângă funcțiile caselor de marcat, pot accepta introducerea de date de la alte dispozitive (balanțe electronice, cititoare de coduri de bare, cititoare de cărți de credit, alte case de marcat) sau pot fi conectate la sisteme de calcul de nivel superior.

3. Pe teritoriul României nu este permisă decât distribuirea și utilizarea de aparate de marcat electronice pentru care distribuitorul a obținut, în prealabil, avizul de conformitate cu cerințele impuse de prezentele norme, din partea unui organism desemnat de Ministerul Comerțului și Ministerul Industriilor. Distribuitorii de aparate de marcat electronice sunt obligați să însoțească fiecare aparat vândut cu o copie, autentificată cu ștampila și semnătura proprie, a avizului emis de organismul sus-menționat.

Utilizatorii de astfel de aparate sunt obligați să păstreze în bună stare aceste avize și să le prezinte, la cerere, organelor de control.

4. Agenții economici care utilizează aparate de marcat electronice sunt obligați să conserve registrele de casă, emise de aceste aparate, pe timpul prevăzut de legislația în vigoare.

5. Balanțele electronice, în sensul art. 3 din hotărâre, sunt balanțele care permit afișarea simultană, pe dispozitivele electronice, a masei cântărite, a prețului unitar și a valorii totale corespunzătoare și care pot fi echipate sau nu cu dispozitiv de imprimare și emitere a bonului.

Înregistrarea valorii marcate se face obligatoriu pe casa de marcat, în condițiile prezentei hotărâri.

6. Balanțele electronice trebuie să asigure, pentru client, afișarea vizibilă a masei produsului cântărit, în unități de masă legale, a prețului unitar exprimat în lei/unitate de masă și a valorii totale în lei.

7. Distribuitorul de balanțe electronice este obligat, în conformitate cu prevederile legislației metrologice în vigoare, să solicite Biroului Român de Metrologie Legală aprobarea de model pentru fabricația sau importul acestor mijloace de măsurare.

8. Agenții economici care achiziționează balanțe electronice, fabricate în țară sau din import, au obligația să verifice existența mărcii metrologice de model, a mărcii de verificare metrologică, precum și a buletinului de verificare în termen de valabilitate.

9. Agenții economici care dețin și utilizează balanțe electronice au obligația să le exploateze corect, să le declare la organele teritoriale ale Biroului Român de Metrologie Legală pentru luarea în evidență și să solicite verificarea metrologică periodică la termene scadente, conform normelor în vigoare, sau ori de câte ori au dubii cu privire la corectitudinea măsurătorilor efectuate.

10. Distribuitorul de aparate de marcat electronice și balanțe cu afișaj electronic este obligat să asigure service-ul în garanție și postgaranție, precum și materialele consumabile specifice, pe întreg teritoriul României, în conformitate cu durata de viață normată comunicată de producător pentru respectiva clasă de aparate.

Referinţe

  1. 1,0 1,1 1,2 Cu posibilitatea redistribuirii sumelor între lucrări.
  2. Cu posibilitatea redistribuirii sumelor între acţiuni.
  3. Republicată în temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr. 418/1993, publicată în Monitorul Oficialul României, Partea I, nr. 217 din 3 septembrie 1993, dându-se articolelor o nouă numerotare.
    Hotărârea Guvernului nr. 319/1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 1 iulie 1992.
  4. Prevederile art. 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8 pct. 1 și 3, art. 9 alin. 1 Și art. 10, precum și ale anexelor nr. 1, 2 şi 3 au intrat în vigoare la data de 3 septembrie 1993, iar celelalte prevederi ale hotărârii, la data de 1 iulie 1992.